Ne găsiți și pe:

Din țară

Timișoara – în topul orașelor în care a crescut prețul proprietăților

Publicat

pe

Preţurile în sectorul imobiliar vor creşte în anul 2020 cu până la 10% în zonele cu potenţial de dezvoltare economică, potrivit unui studiu recent de piaţă.

„Piaţa imobiliară din România nu se află într-un boom imobiliar, dar nici nu va intra într-o criză, aşa cum s-a speculat în ultima vreme“, a afirmat preşedintele unei companii de profil.

Potrivit datelor imobiliare.ro, preţul pe metrul pătrat a ajuns în România la 1.341 euro.

Creşterea preţurilor în sectorul imobiliar nu va fi mai mare de 10% şi se va înregistra în zonele dezvoltate, potrivit specialiştilor unei companii de profil, citaţi în cadrul unui studiu de piaţă.

„Raportat la evoluţia pieţei imobiliare din România, aceasta se află, de o bună perioadă de timp, într-o fază de maturitate şi se va menţine astfel. Piaţa imobiliară din România nu se află într-un boom imobiliar, dar nici nu va intra într-o criză, aşa cum s-a speculat în ultima vreme. Doar dacă la nivel mondial se vor declanşa fenomene imobiliare extreme, atunci, în mod firesc, şi România va fi afectată“, a afirmat preşedintele companiei de birouri imobiliare RE/MAX România, Răzvan Cuc.

Preţurile proprietăţilor au înregistrat uşoare creşteri în 2019, în trimestrul al treilea atingând o medie de 1.610 euro/metru pătrat (mp) în Cluj-Napoca, 1.380 euro/mp în Bucureşti, 1.230 euro în Timişoara şi 1.010 euro/mp în Iaşi, arată analiza citată. Potrivit datelor imobiliare.ro, preţul pe metrul pătrat a ajuns în România la 1.341 euro.

În topul ţărilor europene cu cele mai scumpe locuinţe se află Franţa, cu 4.016 euro/mp, urmată îndeaproape de Marea Britanie, cu un preţ mediu de 3.753 euro/mp. În Olanda, care se află la mijlocul clasamentului, locuinţele sunt vândute, în medie, cu 3.405 euro/mp.

Potrivit specialiştilor, piaţa de profil din România cunoaşte o tendinţă de creştere constantă, iar 40% dintre respondenţi consideră că cel mai puternic factor de influenţă a acesteia în decursul lui 2019 a fost creşterea preţurilor proprietăţilor, 13% – scăderea numărului de proprietăţi disponibile la vânzare, 9% au apreciat că factorul determinant a fost accesul dificil la surse de finanţare, iar 8% – cererea de achiziţii în creştere.

Evoluţia indicelui ROBOR, care în 2018 a fost în topul factorilor de influenţă a pieţei, nu a mai cântărit atât de mult în 2019, potrivit respondenţilor, fiind clasat abia pe locul al cincilea. Acest element este strâns legat de influenţa scumpirii creditului prin epuizarea fondurilor alocate programului Prima Casă, care a fost indicat de 6% dintre specialiştii chestionaţi. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 208 respondenţi, specialişti în imobiliare, din 34 de oraşe de la nivel naţional, şi evidenţiază caracteristicile pieţei imobiliare în perioada decembrie 2018 – octombrie 2019.

Din țară

Zilele în care nu se fac nunți în 2023 și 2024

Publicat

pe

Potrivit rânduielilor ortodoxe, în posturi, în ajunul şi în zilele praznicelor împărăteşti, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, nu se fac nunți.

Unele dintre aceste posturi sau sărbători sunt cu dată schimbătoare de la an la an, ceea ce-i poate pune în dificultate pe tinerii care planifică nunți cu mult timp înainte.

În acest context, vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în următorii doi ani, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

Zilele în care nu se fac nunți în 2023

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zilele în care nu se fac nunți în 2024

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (11 martie – 12 mai);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 24 iunie – vineri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (miercuri, 31 iulie – miercuri, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (joi, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (vineri, 15 noiembrie – marți, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Foto: Colosseum Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

RECOMANDĂRI privind prevenția virozelor respiratorii și gripelor, în școli

Publicat

pe

Elevii revin, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă şi în contextul numărului mare de cazuri de viroze respiratorii şi gripă. 7

Autorităţile au recomandat purtarea măştii de către profesori şi elevi, dar şi triajul epidemiologic zilnic.

În contextul numărului ridicat de cazuri de viroze respiratorii şi gripă, Ministerul Educaţiei a transmis, în urma discuţiilor cu autorităţile din Sănătate, recomandări pentru reluarea cursurilor. Astfel, s-a recomandat să li se acorde sprijin şcolilor pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale, să pună accent pe prevenţie, să încurajeze o stare de calm şi să se consulte cu Ministerul Educaţiei în situaţia excepţională în care o unitate de învăţământ solicită suspendarea temporară a cursurilor, în baza temeiului legal, respectiv articolul 9 din ROFUIP.

Astfel, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să disemineze către părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor  informaţiile cu privire la recunoaşterea simptomelor de gripă sau alte infecţii respiratorii, pentru realizarea triajului epidemiologic zilnic acasă, înainte de intrarea copilului în colectivitate, să realizeze triajul zilnic în colectivităţi şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb, să asigure materialele necesare pentru dezinfecţia periodică a mâinilor şi suprafeţelor, să facă dezinfecţia periodică a spaţiilor de învăţământ, să aerisească periodic încăperile, să instruiască elevili privind comportamentul adecvat, în caz de tuse sau strănut, astfel încât să nu răspândească virusul gripal, să recomande utilizarea batistelor de unică folosinţă.

De asemenea, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât pentru personal, cât şi pentru elevi/preşcolari.

Totodată, părinţii trebuie informaţi cu privire la necesitatea consultării medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru stabilirea indicaţiilor terapeutice, izolării şi efectuării unor eventuale investigaţii suplimentare.

“De asemenea, recomandăm şcolilor să limiteze accesul persoanelor care nu au legătură directă cu procesul educaţional pe perioada intensificării transmiterii virusului gripal”, a transmis ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Următoarea vacanţă a elevilor este programată în luna februarie, fiind de o săptămână începând din 3, 10 sau 17, în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare.

Citeste mai mult

Din țară

Viteza excesivă, principala cauză a accidentelor în anul 2022

Publicat

pe

O nouă lege care vizează monitorizarea traficului pe drumurile publice, în vederea creșterii siguranței rutiere, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier, denumit e-SIGUR, prin care „se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră”, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi al celor grav rănite în urma producerii accidentelor rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, au fost înregistrate 4.261 de accidente, soldate cu decesul a 1.481 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.324.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost înregistrate cu 203 mai puţine accidente (-4,5%), cu 157 mai puţine persoane decedate (-9,6%) şi cu 111 mai puţine persoane rănite grav (-3,2%).

Principalele cauze de producere a evenimentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18,4%), care a cauzat 785 de accidente, soldate cu 325 de persoane decedate şi 472 rănite grav, și nerespectarea regimului legal de viteză (17,3%) – 739 accidente, care au provocat decesul a 284 de persoane şi rănirea gravă a altor 601.

Alte cauze sunt abaterile bicicliştilor (11,4%) – 486 de accidente, soldate cu decesul a 118 persoane şi rănirea gravă a altor 368, neacordarea priorităţii vehiculelor (8,3%) – 354 de accidente, cu 84 de persoane decedate şi 314 rănite grav, şi neacordarea priorităţii pietonilor (8,9%) – 381 de accidente, care au dus la decesul a 75 de persoane şi rănirea gravă a altor 314.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite