Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

TOP. Cele mai citite cărți în anul 2018

Publicat

pe

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, apărută la editura Polirom, este pentru al doilea an consecutiv cea mai vândută carte a anului iar thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, apărut la Litera, a fost cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor roman tot pentru al doilea an consecutiv.

Romanele din seria fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat şi anul acesta pe primul loc în preferinţele publicului ALL. Cea mai nouă carte a lui Radu Paraschivescu, „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, a fost printre cele mai căutate la editura Humanitas de anul acesta. În topul celor mai vânduţi autori români la Curtea Veche Publishing s-au aflat Ion Aion, Geanina Staicu-Avram şi Răzvan Exarhu.

Editura Polirom

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, în traducerea lui Adrian Şerban, a fost vândută în peste 50.000 de exemplare. Pe locul doi în topul celor mai bine vândute cărţi la Polirom a fost o altă scriere a aceluiaşi Yuval Noah Harari, „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, în traducerea Luciei Popovici. Volumul a avut peste 30.000 de exemplare vîndute. Romanul-cult „De veghe în lanul de secară”, de J.D. Salinger, în traducerea lui Cristian Ionescu, a fost vândut în peste 10.000 de exemplare.

Editura Humanitas

Cele mai vândute titluri ale editurii Humanitas în acest an au fost: „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar, care a fost vândută în 20.200 de exemplare,   urmată de „Atlasul frumuseţii. Femeile lumii în 500 de portrete”, de Mihaela Noroc, care a fost vândută în 13.100 de exemplare. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi autori români, Radu Paraschivescu, apare în topul vânzărilor editurii cu două titluri în 2018: „Două mături stau de vorbă. Scene româneşti”, vândut în 9.500 de exemplare, şi „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, volum apărut pe 1 noiembrie 2018, care a avut vânzări de 8.200 de exemplare în mai puţin de două luni.

Editura Curtea Veche Publishing

„Cele cinci limbaje ale iubirii”, de Gary Chapman, se află pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi în acest an. A fost urmată de „Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle. Filozofia cărţii pledează pentru debarasarea de «corpul-durere», o forţă distructivă pe care o exercită mintea şi ego ul asupra corpului. Pe locul al treilea în clasament se află „Tată bogat, tată sărac”, de Robert T. Kiyosaki.

Editura Litera
 „Eu, şi totuşi alta”, de Jojo Moyes, a fost cea mai vândută carte a anului la editura Litera. Cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor român este thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler. „Povestea mea”, de Michelle Obama, declarată cartea anului 2018 din punctul de vedere al vânzărilor la scurt timp de la data lansării globale, este top bestseller şi în România. „Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova”, coordonată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, este o carte-eveniment, cu peste 700 de pagini color. 

Editura Nemira

„Cum să opreşti timpul”, de Matt Haig, bestseller international, a fost cea mai vândută carte editată de Nemira în 2018. „Bărbatul care n-a mai sunat”, de Rosie Walsh, desemnată cartea verii, se află pe locul doi în topul vânzărilor. Pe locul trei, s-a clasat „Frumoasele adormite”, de Stephen şi Owen King, bestseller The New York Times.

Librăriile Humanitas

Pe primele două poziţii în topul vânzărilor se găsesc „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari (editura Polirom) şi „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar (editura Humanitas), bestseller-uri încă din 2017.

Pe locul trei se află debutul uimitor al scriitoarei Guzel Iahina, „Zuleiha deschide ochii” (Humanitas Fiction), roman recomandat de cei mai iubiţi scriitori ruşi ai momentului, Ludmila Uliţkaia şi Evgheni Vodolazkin.

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: Rezultate exit-poll: PSD – 26%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9%

Publicat

pe

Conform unui exit-poll CURS care a colectat date de la secţiile de votare duminică, 1 Decembrie 2024, până la ora 20.00, la Camera Deputaţilor PSD a obţinut 26% din voturile electoratului, urmat de AUR cu 19%

PNL şi USR au obţinut, fiecare, câte 15,5% din voturile românilor.

Situaţia este aproape la fel şi la Senat, unde ordinea în preferinţele electoratului este aceeaşi – PSD – 26,10%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9% şi USR 15,6%.

SOS, partidul Dianei Şoşoacă, a obţinut la Camera Deputaţilor 5,5% din voturi şi la Senat 5,4%, iar POT, partidul care îl susţine pe Călin Georgescu, a primit la Camera Deputaţilor tot 5.5 % şi la Senat 5,3%, ceea ce înseamnă că ambele partide u depăşit pragul parlamentar de 5%.

În schimb, UDMR este la limita pragului parlamentar, cu 5% atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat.

Partidul SENS şi Forţa Dreptei nu au trecut pragul, ceea ce înseamnă că nu vor avea reprezentanţi în Parlament.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că prezenţa la vot era de 52,41% la ora 21,40, cifre care cuprindeau şi votul românilor din străinătate.

Citeste mai mult

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: BEC: Prezența la vot 52,33 la sută

Publicat

pe

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anuțat că prezenţa la Alegerile Parlamentare din 1 Decembrie 2024 a fost de 52,41% la ora 21.00, procent care cuprinde şi votul românilor din străinătate.

O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în următoarele județe:

Harghita – 58,8 la sută

Bihor – 56,67 la sută

Cluj – 54,99 la sută

Ilfov – 54,75 la sută

Sălaj – 54,27 ka sută

Participare redusă la vot a fost în județele:

Ialomița – 42,34 la sută

Bacău – 41,81 la sută

Botoșani – 40,83 la sută

Iași – 40,73 la sută

Vaslui – 33,02 la sută

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite