Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

TOP. Cele mai citite cărți în anul 2018

Publicat

pe

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, apărută la editura Polirom, este pentru al doilea an consecutiv cea mai vândută carte a anului iar thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, apărut la Litera, a fost cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor roman tot pentru al doilea an consecutiv.

Romanele din seria fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat şi anul acesta pe primul loc în preferinţele publicului ALL. Cea mai nouă carte a lui Radu Paraschivescu, „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, a fost printre cele mai căutate la editura Humanitas de anul acesta. În topul celor mai vânduţi autori români la Curtea Veche Publishing s-au aflat Ion Aion, Geanina Staicu-Avram şi Răzvan Exarhu.

Editura Polirom

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, în traducerea lui Adrian Şerban, a fost vândută în peste 50.000 de exemplare. Pe locul doi în topul celor mai bine vândute cărţi la Polirom a fost o altă scriere a aceluiaşi Yuval Noah Harari, „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, în traducerea Luciei Popovici. Volumul a avut peste 30.000 de exemplare vîndute. Romanul-cult „De veghe în lanul de secară”, de J.D. Salinger, în traducerea lui Cristian Ionescu, a fost vândut în peste 10.000 de exemplare.

Editura Humanitas

Cele mai vândute titluri ale editurii Humanitas în acest an au fost: „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar, care a fost vândută în 20.200 de exemplare,   urmată de „Atlasul frumuseţii. Femeile lumii în 500 de portrete”, de Mihaela Noroc, care a fost vândută în 13.100 de exemplare. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi autori români, Radu Paraschivescu, apare în topul vânzărilor editurii cu două titluri în 2018: „Două mături stau de vorbă. Scene româneşti”, vândut în 9.500 de exemplare, şi „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, volum apărut pe 1 noiembrie 2018, care a avut vânzări de 8.200 de exemplare în mai puţin de două luni.

Editura Curtea Veche Publishing

„Cele cinci limbaje ale iubirii”, de Gary Chapman, se află pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi în acest an. A fost urmată de „Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle. Filozofia cărţii pledează pentru debarasarea de «corpul-durere», o forţă distructivă pe care o exercită mintea şi ego ul asupra corpului. Pe locul al treilea în clasament se află „Tată bogat, tată sărac”, de Robert T. Kiyosaki.

Editura Litera
 „Eu, şi totuşi alta”, de Jojo Moyes, a fost cea mai vândută carte a anului la editura Litera. Cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor român este thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler. „Povestea mea”, de Michelle Obama, declarată cartea anului 2018 din punctul de vedere al vânzărilor la scurt timp de la data lansării globale, este top bestseller şi în România. „Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova”, coordonată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, este o carte-eveniment, cu peste 700 de pagini color. 

Editura Nemira

„Cum să opreşti timpul”, de Matt Haig, bestseller international, a fost cea mai vândută carte editată de Nemira în 2018. „Bărbatul care n-a mai sunat”, de Rosie Walsh, desemnată cartea verii, se află pe locul doi în topul vânzărilor. Pe locul trei, s-a clasat „Frumoasele adormite”, de Stephen şi Owen King, bestseller The New York Times.

Librăriile Humanitas

Pe primele două poziţii în topul vânzărilor se găsesc „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari (editura Polirom) şi „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar (editura Humanitas), bestseller-uri încă din 2017.

Pe locul trei se află debutul uimitor al scriitoarei Guzel Iahina, „Zuleiha deschide ochii” (Humanitas Fiction), roman recomandat de cei mai iubiţi scriitori ruşi ai momentului, Ludmila Uliţkaia şi Evgheni Vodolazkin.

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Din țară

Compania aeriană Turkish Airlines va opera curse către Istambul de la Timișoara

Publicat

pe

Compania aeriană Turkish Airlines a pus în vânzare primele bilete de avion pe ruta Timișoara – Istanbul.

Anunţul a fost făcut marţi seara de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, pe o rețea de socializare.

Acesta a mai precizat că Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână, iar durata unui zbor între Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ Timișoara şi cel din Istanbul este de o oră şi 40 de minute.

Conform celor precizate  de Alfred Simonis, Aeroportul Internațional Istanbul oferă legături rapide către 300 de destinații.

Din aprilie 2026, Compania aeriană Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână conectând întreg vestul României cu unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene internaționale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite