Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Tortul Anului 2024 are în compoziție nuci caramelizate, foi cu miere și cireșe

Publicat

pe

La GastroPan 2024, a avut loc o competiție mult așteptată pentru a desemna cel mai spectaculos și delicios tort al anului.

După o analiză atentă și riguroasă a tuturor torturilor participante, juriul a decis că titlul de „Tortul Anului 2024″ îi revine Gabrielei Mirică, un maestru cofetar cu o creativitate și un talent extraordinar în arta cofetăriei care a folosit un blat cu nuci românești, strat crocant cu pralină de nuci coapte și fulgi crocanți din albuș de ou, foi cu miere, cremos pe bază de miere caramelizată și smântână dulce, dulceață de cireșe negre, bavareză de ciocolată cu lapte, glasaj de caramel și pralină de nuci coapte, jeleu de vișine și decor din ciocolată și floricele din jeleu deshidratat de miere și vișine.

Premiații secțiunii COFETĂRIE, categoria TORTUL ANULUI 2024 sunt:

Locul I: Gabriela Mirică, cofetăria MONCRIS

Locul II: Tufă Georgian-Ștefan, cofetăria SWEET DESSERT

Locul III: Claudia Prie, cofetăria LABORATOARELE REMEDIA

Basme, folclor și tradiții românești prin creațiile de pastă de zahăr

La categoria Piesă artistică, au reușit să se remarce și să se impună în această competiție dedicată promovării bogăției culturale a României concurenți care au avut provocarea de a prezenta o piesă artistică compusă din elemente structurale și decorative obținute exclusiv din pastă de zahăr, montate pe o machetă artificială (polistiren).

Lucrarea câștigătoare a impresionat juriul prin capacitatea sa de a captura esența și frumusețea basmelor, folclorului și tradițiilor românești. Câștigătorul a folosit 9 proverbe românești ascunse în lucrarea expusă prin pastă de zahăr, vafă, flori comestibile, isomalț.

Arta gastronomiei prin ochii tinerei generații

Se acordă o atenție deosebită ideilor și tendințelor propuse și implementate de către tinerele generații de studenți și elevi. În acest sens, echipele formate din aceștia au avut oportunitatea de a crea un platou festiv folosind fructe de mare și pește, însoțit de un desert tradițional românesc. Participanții, tineri fiind, au resimțit emoții puternice legate de reușita prezentării, însă rezultatul a fost unul impresionant și a întrecut așteptările!

Premiații secțiunii GASTRONOMIE, categoria ZIUA ELEVULUI/STUDENTULUI BUCĂTAR sunt:

Locul I: echipa formată din Silvia Jepan, Alexandra Margalina, Reileanu Andrei, Olaru Anamaria, Hortista Rareș, Iacob Cristian de la UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV, Brașov

Locul II: echipa formată din Albineș Giulia, Dumitru Cristina Georgiana, Alexandra Elena, Andreea Valentina, Valentina Denisa de la LICEUL TEHNOLOGIC MATEI BASARAB, Maxineni

Locul III: echipa formată din Grecu Răzvan, Mihalache Robert de la COLEGIUL TEHNIC SIMION MEHEDINTE, Codlea.

Din țară

Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi și pâinea cu secară – Pâinile Anului 2025

Publicat

pe

A doua zi a celei de-a 16-a ediții a expoziției internaționale GastroPan, cea mai mare expoziție pentru industria panificației, patiseriei, cofetăriei, gelateriei, ciocolateriei, morăritului și HoReCa din România, a adus noi inovații și soluții revoluționare.

În acest an, evenimentul continuă să fie locul unde schimbările din industrie devin vizibile pentru specialiștii din domeniu. Expozanții au prezentat produse de top, tehnologii și soluții pentru fiecare specialist din industrie, iar vizitatorii, vechi și noi, au avut ocazia să cunoască diferențele dintre procesele tehnologice prin discuțiile cu expozanții din țară și nu numai.

Pâinea Anului 2025 realizată artizanal: pita bănățeană cu făină integrală și cartofi

Mult așteptatul concurs al expoziției, Pâinea Anului 2025 realizată artizanal, a adus brutari artizani din toată țara cu produse simple, naturale, gustoase care au fost apreciate de membrii juriului. Printre produse s-au numărat caracteristici precum combinarea făinii de secară cu alune de pădure, folosirea de batata sau a cașului de oaie, însă, pâinea care a impresionat cel mai mult a fost Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi care a reprezentat aniversarea de 30 ani a brutăriei. Aceasta a fost realizată din făină integrală măcinată lent, cartofi bănățeni, maia naturală fiind o pâine fără aditivi.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată artizanal:

Locul I: Brutăria Moara Maria, sat Chizatu, jud. Timișoara

Locul II: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul III: Brutăria Simplu, Brașov, jud. Brașov

Premiul special: Raema SRL, Mediaș, jud. Sibiu

Pâinea Anului 2025 realizată industrial: pâinea cu făină de secară

La categoria Pâinea Anului 2025 realizată industrial, participanții au venit cu produse care se realizează într-o cantitate minimă de 500 kg/zi, ceea ce înseamnă că ingredientele naturale, continuitatea, calitatea sunt constante tot timpul. Au fost pâini simple, cu cartofi, realizate într-o lungime de un metru, însă cea care a fost considerată a fi pâinea cea mai bună obținută industrial a fost pâinea cu făină de secară caracterizată prin folosirea maielei sălbatice, făină opărită la 80oC și alte ingrediente naturale.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată industrial:

Locul I: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul II: Brutăria CEN, sat Axente Sever, jud. Sibiu

Locul III: Brutăria Harmopan, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita

 

Citeste mai mult

Din țară

Trecere la ora de vară! Sâmbătă se dau ceasurile înainte cu o oră

Publicat

pe

Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Citeste mai mult

Din țară

Echinocțiul de primăvară. Începe primăvara astronomică

Publicat

pe

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în 20 martie, la ora 11.01, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, informează reprezentanții Observatoului Astronomic „Amirel Vasile Urseanu“.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite