Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Fără nicio explicație, Primăria Timișoara a lăsat Teatrul German fără director

Publicat

acum 7 ani

pe

Primăria Timişoara nu a încheiat cu Lucian Vărşăndan un nou contract de management, pentru încă un mandat la conducerea Teatrului German de Stat Timişoara (TGST).

În aprilie 2017 Consiliul Local Timișoara a aprobat rezultatul evaluării managementului – stabilit de comisia de specialiști la nota 9,88 – aprobând totodată ca Vărșăndan să depună un nou proiect de management, pentru încă un mandat de cinci ani. Managerul a depus proiectul în luna septembrie 2017. Cu toate acestea, Primăria Timişoara nu a mai organizat etapa următoare prevăzută de lege, anume analiza noului proiect de către o comisie de specialitate. Astfel, procedurile au fost întrerupte de administraţie la finalul lunii septembrie, nefiind comunicate motivele acestui fapt.

În consecință, cel de-al doilea mandat de cinci ani al lui Vărşăndan – care conduce teatrul din 2007 – s-a încheiat la 31 octombrie 2017.

Lucian Vărşăndan s-a născut la Arad. A absolvit Liceul „Nikolaus Lenau” din Timişoara, apoi a devenit licenţiat în Litere (germanistică-anglistică) şi Drept al Universităţii de Vest din Timişoara. Lucrează la TGST din 1999.

În 2007 i s-a încredinţat conducerea teatrului, la 31 de ani. Ca director s-a preocupat mai ales de promovarea imaginii TGST în peisajul teatral naţional şi de consolidarea calităţii producţiilor artistice. Pe perioada directoratului său, la TGST au fost invitaţi importanţi creatori din ţară şi străinătate, cum sunt regizorii Radu Afrim, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Alexander Hausvater, Yuri Kordonsky, Radu Alexandru Nica, Silviu Purcărete, Volker Schmidt, Gábor Tompa şi Niky Wolcz, scenografii Dragoş Buhagiar, Judit Dobre-Kóthay şi Helmut Stürmer, muzicienii Peter Oschanitzky şi Vasile Şirli, actorii Miklós Bács şi Sorin Leoveanu, coregrafii Florin Fieroiu şi Răzvan Mazilu şi mulţi alţii.

Afişul teatrului a cuprins un număr semnificativ de montări apreciate, de diverse genuri, cum ar fi: Cabaret, Cartea junglei, Cântăreaţa cheală, De fapt e frumos, derdiedans, Electra, Fetiţa din bolul peştelui auriu, Fuchsiada, Hotel PM, Incredibila poveste a Eréndirei, Moliendo café, Mountainbikerii, Neînţelegerea, Nunta micilor burghezi, Pescăruşul, Shaking Shakespeare, Sunetul muzicii, Ţinuturile joase ş.a.

TGST a fost invitat la cele mai prestigioase festivaluri din România, dar şi în Georgia, Germania, Luxemburg, Polonia şi Republica Moldova. Pentru consolidarea trupei au fost realizate ateliere şi Şcoala de vară de la Gărâna şi a fost dezvoltată activitatea de pedagogie teatrală.

A fost iniţiat şi extins Festivalul European de Teatru „Eurothalia“. Cele şapte ediţii au cuprins spectacole ale unor producători de top din Europa – ca de ex. Teatrul Maxim Gorki Berlin, Münchner Kammerspiele, Rimini Protokoll, Odin Teatret, She She Pop, Hebbel am Ufer Berlin, Gob Squad, les Ballets C de la B, Ultima Vez, Teatrul Evreiesc din Varşovia, Teatrul „Jan Kochanowski” din Opole, Schauspielhaus Graz, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Odeon din Bucureşti ş.a., – precum şi creaţii ale unora dintre cei mai renumiţi sau inovatori artişti europeni, precum Eugenio Barba, Oliver Frljić, Krzysztof Garbaczewski, Oskaras Koršunovas, Jan Lauwers, Alain Platel, Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Wim Vandekeybus şi mulţi alţii.

În 2016, Lucian Vărşăndan a fost secretar de stat în Ministerul Culturii.
Printre proiectele TGST în următoarele luni se numără trei turnee internaţionale în Germania şi Luxemburg, cu producţiile Antigona şi Deşteptarea primăverii, precum şi realizarea coproducţiei internaţionale Uriaşii munţilor de Pirandello, în direcţia de scenă a reputatului regizor internaţional Paolo Magelli, cu artişti din cinci ţări, în cadrul unui proiect co-finanţat de Uniunea Europeană.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

acum o zi

pe

21 februarie 2025

de

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

0
Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

acum 3 zile

pe

19 februarie 2025

de

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

0
Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

acum 3 zile

pe

19 februarie 2025

de

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite