Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Fermieri, puteți transfera aceste subvenții de sute de euro la hectar!

Publicat

pe

Transfer de subvenții de milioane de euro, între fermieri. Producătorii agricoli care cer anual bani de la agenția de plăți pot încheia și angajamente pentru măsuri de agromediu sau agricultura ecologică. Acesta se încheie pe 5 ani iar producătorii agricoli trebuie să știe că pot transfera angajamentele către alți fermieri cei care primesc implicit și subvențiile de la APIA.

Transferul de angajament pentru Măsura 10 Agro-mediu şi climă, Măsura 11 agricultura ecologică şi Măsura 214 (fosta măsură 10 n.r) reprezintă preluarea voluntară de către cesionar a obligaţiilor şi drepturilor care decurg din angajamentele asumate de către cedent în legătură cu respectarea condiţiiilor de acordare a sprijinului pentru fiecare măsură/submăsură/pachet/varianta vizată.

Transferul angajamentelor încheiate în cadrul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală se poate realiza astfel:

 

    Prin transfer total de exploataţie şi, implicit, transfer total de angajament, prin documentul ”Cererea de transfer de exploataţie”, pentru toate măsurile, inclusiv pentru M 11 şi P5 din M 214;

    Prin transfer parţial de exploataţie, prin documentul ”Declaraţia privind transmiterea/preluarea dreptului de proprietate/folosință asupra unei/unor parcele din declarația de suprafață pentru care s-au solicitat plăți de agro-mediu” (Anexa nr. 33);

    Cu transfer total de angajament în cazul P4 şi P5 din M10 şi P4 din M214;

    Cu transfer parţial de angajament în cazul P1, P2, P3, P6, P7 din M214 şi din M10.

 

Atenție! ”Cererea de transfer de exploataţie” trebuie să fie semnată atât de cedent, cât și de cesionar. Se poate realiza oricând pe parcursul anului de cerere, până la emiterea primei decizii de plată. Pe parcursul unui an de cerere se poate efectua un singur transfer pentru aceeași exploataţie.

”Declarația privind transmiterea/preluarea dreptului de proprietate/folosinţă asupra unei/unor parcele din declarația de suprafaţă pentru care s-au solicitat plăți de agro-mediu” (Anexa nr. 33) trebuie să fie semnată atât de cedent, cât și de cesionar. Acest document poate fi depus la APIA doar până la data limită de depunere a cererii unice de plată; depunerea ulterior datei limită este considerată inadmisibilă. În anul 2017, termenul-limită pentru depunerea cererii unice a fost 15 mai!

Pentru Pachetul 4, fermierul care preia angajamentul are obligaţia să se asigure că în urma transferului pentru a se evita orice suprapunere cu standardul de ecocondiţionalitate referitor la protecţia solului pe timpul iernii, pachetul se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de teren arabil aparţinând unei ferme. Prevederea referitoare la protecţia solului pe timpul iernii, este valabilă şi la preluarea prin transfer a Pachetul 7.

De reținut! În cazul angajamentelor dacă are loc un transfer total de explotaţie şi persoana care preia terenul nu preia şi angajamentele, fermierul cedent returnează sumele primite în anii anteriori de angajament.

Pentru angajamentele din cadrul Măsurii 10 şi Măsurii11, dacă întregul teren care face obiectul angajamentului sau o parte a acestuia sau întreaga exploataţie este transferat(ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitatã în ceea ce priveşte perioada în care angajamentul a produs efecte.

Noul utilizator al suprafetei în cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformități depistate ulterior transferului și ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în campaniile anterioare transferului pentru suprafața respectivă.

 

În cazul angajamentelor din Măsurii 214 (semnate în cadrul programării anterioare), beneficiarii care transferă terenul aflat sub angajament de agro-mediu trebuie să ramburseze ajutorul acordat, dacă persoana care preia terenul nu preia şi angajamentele.

 

Sursa: APIA

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Un transport agabaritic record va traversa localitățile Gearmata, Pișchia și Alioș

Publicat

pe

Un transport agabaritic record pentru România cu greutatea de 788 tone, se va efectua în perioada 23 februarie 2025 – 4 martie 2025 începând cu ora 09:00 AM, pe ruta:

Nădlac 1 PTF – DN7 – Nădlac 2 PTF – DN7G – A1 – Giarmata – DJ691 – Pieschia – DJ691 – Alios – DJ691 – Neudorf – DJ682 – Lipova (str. Timișorii – pod Lipova – DN7) – DN7 – Ilia – A1 – Grind – DN68A – Săcămaș – DN7 – Termocentrala Mintia.

Convoiul agabaritic va transporta o turbină către Termocentrala Mintia (județul Hunedoara), termocentrală aflată în plin proces de retehnologizare.

Convoiul are o lungime totală de 120 m, lățime de 6 m, înălțime de 5,4 m și greutate 788 tone.

Transportul face parte dintr-un contract ce cuprinde peste 250 de componente care au început să fie livrate la Mintia încă din luna iunie 2024 și au termene fixe de instalare pe fundații.

Guvernul României a declarat proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” ca proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Această decizie subliniază angajamentul autorităților de a asigura securitatea energetică a țării, de a moderniza Sistemul Energetic Național (SEN) și de a sprijini dezvoltarea economică prin investiții strategice.

Noua centrală, amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1,770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de locuri de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare. Centrala va produce anual aproximativ 12,159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani.

Citeste mai mult

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite