Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Formularul 600. Cum se calculează baza de impozitare

Publicat

pe

Pentru a determina dacă trebuie sau nu depus Formularul 600, contribuabilii trebuie să-şi calculeze veniturile nete obţinute din activităţi independente în 2017, iar baza de impozitare nu poate fi mai mică decât echivalentul a 1.900 de lei lunar sau 22.800 de lei pe an, explică specialiştii fiscali.

Formularul 600 – „Declaraţia privind venitul asupra căruia se datorează contribuţia de asigurări sociale şi cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate” – este prevăzut prin OPANAF (Ordinul Preşedintelui ANAF) nr. 4140/2017 elaborat în baza OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017.

De la 1 ianuarie 2018, în cazul contribuabililor persoane fizice care în anul fiscal precedent au obţinut venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, CAS şi CASS se datorează astfel:

– CAS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri lunare din activităţi independente, cumulate din toate sursele în anul fiscal precedent, peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna ianuarie a anului de impunere (pentru anul fiscal 2018 salariul minim brut este de 1.900 de lei);
– CASS se datorează doar de către persoanele care au realizat venituri în anul fiscal precedent, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau venituri din alte surse, cumulate din toate sursele, cel puţin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară (22.800 de lei, pentru anul fiscal 2018).

Începând cu 1 ianuarie 2018, indiferent de numărul activităţilor desfăşurate şi de nivelul venitului realizat, când acesta este cel puţin egal cu plafonul minim, CAS (25%) se datorează la un venit ales cel puţin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (1.900 de lei în anul 2018), iar CASS (10%) se datorează la salariul de bază minim brut pe ţară.

Formularul 600 se depune doar de către persoanele care realizează venituri cel puţin egale cu plafoanele minime menţionate. Persoanele fizice care obţin venituri sub plafon nu au obligaţia depunerii declaraţiei, dar pot opta pentru depunerea acesteia în vederea asigurării în sistemele sociale.

ANAF a anunţat recent că 210.000 de contribuabili persoane fizice au obligaţia de a depune, până la data de 31 ianuarie 2018, Formularul 600.

Pentru a lămuri metodologia de calcul şi celelalte aspecte ale completării/depunerii Formularului 600, specialiştii fiscali au transmis următoarele precizări şi recomandări:

– contribuabilii trebuie mai întâi să-şi calculeze totalul veniturilor obţinute anul trecut din activităţi independente, iar dacă acest total depăşeşte plafonul de 1.900 de lei lunar sau 22.800 de lei în anul 2017, atunci Formularul 600 trebuie depus până la data de 31 ianuarie. Atenţie: este vorba despre veniturile nete obţinute anul trecut

– acest calcul este necesar numai pentru a vedea dacă trebuie sau nu depus Formularul 600 şi nu are relevanţă pentru baza de impozitare pe 2018

– ceea ce va avea relevanţă pentru impozitarea în 2018 este „venitul ales”, adică suma pe care contribuabilul doreşte să o prezinte ca fiind bază de calcul pentru CAS. Această sumă nu poate fi mai mică de 1.900 de lei lunar sau 22.800 de lei anual, însă poate fi mai mare dacă contribuabilul doreşte, spre exemplu, o contribuţie mai mare la pensii şi, deci, o pensie mai mare

– Formularul 600 poate fi depus şi de cei care nu au realizat venituri peste plafonul 1.900/22.800, dar care doresc să contribuie cu sume suplimentare la CAS şi CASS. La fel ca şi în cazul celorlalţi contribuabili, baza de calcul va fi „venitul ales”, adică suma pe care o doreşte contribuabilul să o taxeze cu CAS – desigur, aceasta să nu fie mai mică de 1.900 de lei lunar

– în cazul în care sursa de venit dispare pe parcursul anului (încetează un contract) şi, astfel, venitul coboară sub plafonul de taxare, contribuabilul trebuie să anunţe Fiscul, depunând documente justificative

– până la data de 31 ianuarie se face doar declararea (depunerea Formularului 600), după care Fiscul transmite o notificare privind sumele datorate, iar plăţile efective ale CAS şi CASS se vor face trimestrial

– principala diferenţă între regimul anterior şi cel actual privind veniturile din activităţi independente constă în faptul că de-acum nu se mai face reţinerea la sursă (unde plătitorul acestor venituri colectează CAS şi CASS şi le plăteşte Fiscului, în contul beneficiarului), ci beneficiarul care acumulează aceste venituri îşi calculează baza de impozitare şi plăteşte respectivele contribuţii.

Locale

Femeie amendată cu 30.000 de lei pentru că a aruncat deșeuri pe domeniul public

Publicat

pe

Polițiștii locali din cadrul Serviciului Protecția Mediului au continuat acțiunile pentru depistarea persoanelor fizice și juridice care nu respectă legislația referitoare la abandonarea de deșeuri pe domeniul public, colectarea resturilor, transportul și depozitarea acestora, fiind aplicate, în ultimele două luni, un număr de 206 sancțiuni pe linie de mediu în valoare totală de 1.063.200 lei.

Spre exemplu, o femeie care a abandonat pe Str. Dimineții o cantitate considerabilă de deșeuri inclusiv reciclabile, textile etc, a fost sancționată conform OG 92/2021 cu amendă de 30.000 de lei.

O alta care nu a predat unui operator autorizat deșeurile pe care le deținea, printre care ambalaje carton, plastic și alte resturi, contribuind astfel la formarea unei rampe clandestine de deșeuri pe Bdul General I. Dragalina, a fost sancționată conform aceluiași act normativ cu 10.000 de lei.

O societate care producea deșeuri din construcții pe Str. Oituz, acestea fiind și amestecate, a fost sancționată tot conform OG 92/2021 cu 40.000 de lei pentru că nu a predat resturile unui operator autorizat.

O altă firmă de pe Str. Simion Mangiuca, a fost sancționată conform OUG 195/2005 cu 50.000 de lei pentru că nu a realizat în termen și în totalitate măsurile dispuse prin somație de a salubriza amplasamentul și de a evacua materialele depozitate.

Poliția Locală Timișoara atrage atenția că trebuie respectată legislația în vigoare pentru a se evita aplicarea de sancțiuni foarte mari. Verificările au loc și în perioada următoare. Persoanele care observă nereguli le pot semnala la adresa de email contact@politialoctm.ro sau la telefoanele Dispeceratului Poliției Locale 0256.246.112 ori 0256.968.

Foto: Poliția Locală Timișoara

Citeste mai mult

Locale

A fost desemnat constructorul Podului Solventul din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a desemnat asocierea de constructori care va realiza Podul Solventul în urma licitației. Astfel, municipalitatea va semna contractul de lucrări cu asocierea FREYROM SA (lider) și PROCONS GROUP SRL (asociat). Investiția include primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție care, împreună cu Pasajul Solventul și un drum de legătură peste fosta platformă industrială, va conecta Bulevardul Dâmbovița de Calea Bogdăneștilor.

„E al doilea pod unde începem lucrările în această primăvară, după podul de la fosta Fabrică de țigări. A fost un drum lung, uneori exasperant și frustrant: documentații complexe, multă birocrație, perioade lungi de avizare, exproprieri ale unor terenuri private, atragerea de 18 milioane de euro bani europeni. O muncă uriașă, imposibil de făcut fără efortul coordonat al echipelor din Primărie, cărora le mulțumesc. Legătura de la Solventul – pasajul și podul – sunt așteptate de decenii de timișoreni și mă bucur că în sfârșit se întâmplă”, a spus primarul Dominic Fritz.

Podul Solventul face parte din Inelul IV Vest, una dintre arterele esențiale pentru fluidizarea traficului în oraș. Cu linie dublă de tramvai, patru benzi de circulație, piste pentru biciclete, trotuare largi și spații verzi, investiția Primăriei Municipiului Timișoara va contribui la reducerea traficului din zona centrală și la îmbunătățirea mobilității urbane. Proiectul municipalității include și reconfigurarea intersecției cu Bulevardul Dâmbovița, precum și conectarea la pistele de bicicletă de pe malul Begăi.

Podul Solventul, Pasajul Solventul și Noua Radială Vest fac parte din planul Primăriei Municipiului Timișoara de a dezvolta o infrastructură urbană modernă, care conectează cartierele și sprijină dezvoltarea economică a orașului.

Contractul a fost atribuit pentru suma de 96.076.330 lei (cu TVA), iar termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea totală a investiției este de 133,5 milioane de lei, dintre care 93 de milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Citeste mai mult

Administrație

REFORMA ADMINISTRATIVĂ 2026. Reduceri de personal la Primăria Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara continuă reforma administrativă în contextul prevederilor OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului maxim de posturi cu 30%. Primarul Dominic Fritz propune Consiliului Local desființarea a 138 de posturi în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului, la Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara, Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar și la Sport Club Municipal. De asemenea, în urma modificărilor legislative care impun un post de agent local pentru fiecare 1.200 de locuitori, față de 1.000 anterior, sunt propuse ajustări și la nivelul Poliției Locale, cu reducerea de 86 de posturi. În total, administrația locală va reduce 102 posturi ocupate, măsură ce va aduce o economie anuală la bugetul local este de aproximativ 13 milioane de lei.

La nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului, reorganizarea are la bază procesul de digitalizare a fluxurilor interne care a generat o redimensionare a structurilor în funcție de volumul real de muncă. Spre exemplu, este propusă desființarea a două servicii din cadrul Direcției de Autorizare și Control, precum și desființarea a patru posturi la Serviciul Achiziții Publice, acolo unde analiza activității arată că performanța poate fi menținută cu o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, pentru a întări capacitatea financiară și a susține mai eficient orientarea municipalității către finanțări externe, este propusă comasarea Direcției Incubator Proiecte cu Direcția Economică, într-o structură unitară Direcția Generală Economică și Finanțări Proiecte.

Per ansamblu, pentru Aparatul de Specialitate, care în prezent însumează 494 de posturi, este propusă desființarea a 72 de posturi (8 funcții de conducere, din care 4 ocupate; 62 funcții de execuție, din care 27 ocupate; 2 funcții contractuale, din care 2 ocupate), precum și înființarea unui post de director general.

La nivelul structurilor vizate de reformă este propusă reducerea numărului de posturi astfel:

  • Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara – 32 de posturi (18 ocupate și 17 vacante);
  • Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar – 24 de posturi și desființarea structurii (8 ocupate și 16 vacante);
  • Sport Club Municipal – 10 posturi (1 ocupat și 9 vacante);
  • Direcția Generală Poliția Locală Timișoara – 86 de posturi (42 ocupate și 44 vacante).

Primarul Dominic Fritz a inițiat procesul de eficientizare al Aparatului de Specialitate încă din anul 2021, când organigrama număra 644 de posturi. Numărul a fost redus succesiv la 535, apoi la 494, ajungând la 423 de posturi, conform propunerii curente.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite