Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Frontiera de vest, luată cu asalt de la începutul sezonului estival

Publicat

pe

În prima parte a sezonului estival al anului 2016 (1 iunie-15 iulie) traficul prin punctele de trecere ale frontierei a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului trecut.

Cele mai mari valori de trafic, într-un timp scurt, au fost înregistrate la frontiera de vest, dar şi prin punctele de frontieră aeroportuare, pe ambele sensuri de deplasare, intrare şi ieşire în/din România, având în vedere numărul mare de cetăţeni români care se deplasează în vacanţă în afara graniţelor ţării, precum şi numărul celor care se întorc în ţară.

În perioada 01.06 -15.07. 2016, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 8 milioane persoane, din care 4 milioane pe sensul de ieşire din ţară şi 4 milioane pe sensul de intrare în ţară. În aceeaşi perioadă a anului 2015, au trecut frontiera 6,3 milioane persoane, fiind înregistrată o creştere cu 27 %.

Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere ale frontierei din vestul ţării, pe unde au trecut aproximativ 2,8 milioane persoane, cele aeroportuare – 1,9 milioane persoane, dar şi cele de la frontiera cu R. Moldova – 1,2 milioane persoane.

În ceea ce priveşte punctele de frontieră, cel mai tranzitat a fost P.T.F. Aeroport Henri Coandă, cu un trafic de peste 1,3 milioane persoane, urmat de  P.T.F. Nădlac II cu peste 870.000 persoane şi P.T.F. Borş, unde poliţiştii de frontieră au verificat peste 695.000 persoane. Totodată, la frontiera cu R. Moldova cele mai tranzitate puncte de frontieră au fost Albiţa (364.000 persoane) şi Sculeni (303.000 persoane),  la frontiera cu Bulgaria traficul cel mai intens s-a înregistrat prin P.T.F. Giurgiu (368.000 persoane) şi Vama Veche (292.000 persoane), iar la frontiera cu Serbia, prin P.T.F. Porţile de Fier I (168.000 persoane).

Încă de la începutul sezonului estival, Poliţia de Frontieră Română a dispus măsuri de suplimentare a personalului planificat la controlul documentelor până la capacitatea permisa de infrastructura fiecarui punct, astfel încât, la nivelul întregii ţări peste 3.200 de poliţişti de frontieră desfăşoara, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat.

De asemenea, a fost folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere ale frontierei, în limita configuraţiei acestora şi în cele mai tranzitate, în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire în/din ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor, ţinând cont că în această perioadă sunt efectuate verificări sistematice asupra tuturor persoanelor care tranzitează frontiera.

În acelaşi timp, au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere ale frontierei şi în zona de competenţă.

 

Recomandări:

Până la încheierea perioadei estivale, Poliţia de Frontieră Română recomandă, în continuare, participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.

Reamintim că, pentru a veni în sprijinul participanților la trafic, a fost dezvoltată o aplicaţie on-line, disponibilă pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere ale frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul de trecere respectiv, la un moment dat.

De asemenea, aplicaţia foloseşte modulul de navigaţie furnizat de Google Maps şi accesând tab-ul „navigare” se pot configura trasee spre un anumit punct de trecere al frontierei. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

 

Verificări sistematice la frontieră

Reamintim că, începând cu luna noiembrie 2015, Poliţia de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au atribuţii în punctele de trecere ale frontierei, efectuează verificări sistematice cetăţenilor din state membre UE şi non-UE care tranzitează frontiera, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale. Scopul acestor măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane, provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe.

În acest sens, apelăm la înţelegerea celor care tranzitează frontiera în această perioadă şi precizăm că au fost dispuse toate măsurile aflate în competenţa instituţiei pentru reducerea timpilor de aşteptare şi că depunem toate eforturile în vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa traficului de călători.

 

021.9590 – număr unic de apel al Poliţiei de Frontieră Române

 

Reamintim că numărul unic de informare al Poliţiei de Frontieră Române, pe întreg teritoriul ţării, este 021.9590. Acest serviciu funcţionează non-stop, la nivelul inspectoratului general, persoanele interesate putând primi informaţii utile privind trecerea frontierei de stat, respectiv documentele necesare, condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare în funcţie de scopul călătoriei etc.

Totodată, apelând numărul 021.9590, cetăţenii pot semnala incidente survenite în traficul transfrontalier, înregistrarea unor fapte care aduc atingere imaginii instituţiei şi implicit calităţii de funcţionar public cu statut special etc.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

O trăinicie a conștiinței: Martorii lui Iehova și Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Publicat

pe

În fiecare an, data de 27 ianuarie marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este un moment solemn în care umanitatea își îndreaptă privirea către una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei, amintindu-și de milioanele de oameni care au căzut victime genocidului nazist. Deși persecuția a vizat grupuri diverse pe criterii de rasă, naționalitate sau ideologie politică, una dintre primele ținte vizate de naziști, cu o ferocitate și cruzime de neînțeles, a fost ulterior marginalizată și aproape înlăturată din memoria comună: Martorii lui Iehova.

Cunoscuți în acea perioadă sub denumirea de Studenți în Biblie, aceștia au reprezentat un grup aparte în peisajul terorii naziste. Conform surselor analizate, Martorii lui Iehova au fost, după cum afirmă profesorul Robert Gerwarth, „singura grupare din timpul celui de-al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. Această distincție subliniază natura specifică a suferinței lor: nu originea sau etnia i-a transformat în obiect al torturii, ci refuzul lor neclintit de a-și compromite credința creștină.

„Dușmanii Statului” și refuzul compromisului

Mecanismul de opresiune nazist nu tolera nicio formă de disidență, iar poziția Martorilor lui Iehova a intrat în coliziune directă cu doctrina național-socialistă. Istoricul Christine King explică de ce naziștii i-au catalogat pe aceștia drept „dușmani ai Statului”. Motivul principal a fost refuzul categoric al Martorilor de a accepta chiar și aspectele minore ale național-socialismului, atunci când acestea contraveneau credinței lor.

Datorită conștiinței lor religioase, Martorii și-au menținut o neutralitate politică strictă. Această poziție s-a tradus prin fapte concrete ce au sfidat rigorile regimului:

  • refuzul de a folosi salutul obligatoriu „Heil Hitler” [1];
  • refuzul de a se implica în orice fel de acțiuni rasiste sau violente;
  • refuzul de a se înrola în armata germană.

Mai mult decât o simplă rezistență pasivă, aceștia au avut curajul de a demasca ororile regimului. Doamna King adaugă un detaliu esențial: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”.

Triunghiul violet și cifrele persecuției

Consecințele acestei poziții ferme au fost devastatoare. Martorii lui Iehova s-au numărat printre primii deținuți trimiși în lagărele de concentrare, imediat după ascensiunea nazismului. În universul concentraționar, ei erau identificați printr-un simbol specific cusut pe uniforma de deținut: un triunghi violet.

Datele statistice prezentate în articolele analizate conturează dimensiunea tragediei:

Dintr-un total de aproximativ 35.000 de Martori aflați în țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct.

  • Majoritatea au suferit arestări și întemnițări repetate.
  • Aproximativ 4.200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare.
  • Bilanțul victimelor indică faptul că aproximativ 1.600 de Martori au murit în această perioadă. Dintre aceștia, 370 au fost condamnați la moarte și executați.[2]

Suferința nu s-a limitat doar la adulți. Regimul a vizat distrugerea familiilor, iar sute de copii ai Martorilor lui Iehova au fost smulși cu o cruzime imposibil de descris de lângă părinți și plasați fie în case ale naziștilor, fie în centre de reeducare, într-o încercare brutală de a-i îndoctrina. Obiectivul final al regimului era clar, așa cum notează profesorul Detlef Garbe: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.

Oferta de libertate și documentul „Erklärung”

Un aspect unic al persecuției Martorilor lui Iehova, subliniat în documentele istorice, a fost componenta psihologică intensă a atacului nazist. Obsedați de ideea de a frânge integritatea morală a acestor oameni, naziștii le-au făcut o ofertă pe care nicio altă categorie de prizonieri nu a primit-o: posibilitatea de a-și cumpăra libertatea, sau, mai simplu spus, să semneze eliberarea.

Prețul libertății aducea cu sine îndepărtarea de propriile lor convingeri. Începând cu anul 1938, a fost introdusă o declarație-standard, numită Erklärung. Pentru a fi eliberat, un Martor trebuia să semneze acest document prin care:

  • renunța la credința sa;
  • îi denunța pe ceilalți Martori;
  • recunoștea guvernul nazist ca fiind autoritatea supremă;
  • se angaja să-și apere Patria „cu arma în mână”.

Comandanții lagărelor și ai închisorilor au recurs la tortură și privațiuni extreme pentru a smulge aceste semnături. Cu toate acestea, profesorul Garbe consemnează că „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credință. Refuzul lor de a semna a reprezentat o victorie morală zdrobitoare asupra călăilor lor.

Mărturia Genevièvei de Gaulle

Una dintre cele mai puternice mărturii despre tăria de caracter a acestor femei și bărbați vine din partea doamnei Geneviève de Gaulle, nepoata generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței Franceze. Închisă în lagărul de la Ravensbrück, ea a interacționat direct cu deținutele care purtau triunghiul violet. Cuvintele sale rămân un tribut impresionant adus rezistenței spirituale:

„Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. … De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.[3]

Concluzie: o lecție de integritate

Contrastul dintre atitudinea Martorilor lui Iehova și conformismul majorității populației față de ideologia nazistă, atât înainte cât și în timpul Holocaustului, este izbitor. Într-o epocă dominată de frică și compromis, ei au demonstrat că integritatea morală poate supraviețui chiar și în fața terorii absolute.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, povestea lor aduce în prim-plan valori fundamentale la care societatea contemporană este invitată să reflecteze: respingerea fermă a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței. Poziția lor istorică rămâne o dovadă că, până și în cele mai întunecate lagăre, conștiința umană poate rămâne liberă, un far care poate atrage orice corabie a unei simple vieți rătăcite în oceanul învolburat al lumii.

Citeste mai mult

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

pe

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

Citeste mai mult

Administrație

Încă zece tramvaie noi, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a atribuit contractul pentru furnizarea altor 10 tramvaie noi, cu peste 150 de locuri, cu podea coborâtă, sisteme avansate de siguranță, climatizare și alte dotări moderne.

Acestea vor fi livrate de compania Bozankaya până în primăvara anului viitor și vor putea fi introduse pe linia 9, care asigură legătura între Gara de Nord și zona industrială Buziașului, respectiv pe linia 7, care face legătura între cartierul Fratelia și zona Cetății/Torontal.

„Prin achiziția noilor tramvaie de mai mici dimensiuni reușim să modernizăm transportul public și pe trasee pe care, până acum, nu am putut introduce tramvaiele aflate deja în circulație. Mă bucur că am reușit această achiziție cu fonduri europene. Le mulțumesc timișorenilor care folosesc liniile 7 și 9 pentru răbdare și înțelegere”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noile tramvaie vor avea o lungime de 20 de metri și vor fi echipate cu tehnologii de ultimă generație: tracțiune electrică, frânare regenerativă, climatizare, sisteme de informare în timp real, Wi-Fi, supraveghere video și accesibilitate sporită. Acestea vor funcționa pe principiul „zero emisii de CO₂”, fiind parte integrantă a tranziției către un transport public nepoluant.

Cele 10 tramvaie sunt achiziționate cu fonduri europene prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă și este aliniat cu Obiectivul de Politică 2 al Uniunii Europene: o Europă mai verde, rezilientă și cu emisii reduse de carbon. Contractul în valoare de 105.760.000 lei (fără TVA) va fi semnat în perioada imediat următoare.

Reamintim, Primăria Municipiului Timișoara are în derulare procedura de achiziție publică pentru 10 troleibuze, cu podea joasă, tracțiune electrică, sistem de e-ticketing, sistem de climatizare și alte dotări moderne. Totodată, municipalitatea are în desfășurare achiziția pentru 20 de autobuze electrice și 20 de stații de încărcare lentă. Fondurile sunt asigurate tot prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027 și de la bugetul local.

În ultimii ani, municipalitatea a investit aproximativ 700 de milioane de lei pentru a înnoi flota de transport public cu tramvaie, autobuze electrice și troleibuze noi.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite