Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Administrație

Autorizarea circulației pe drumurile cu restricție de tonaj se poate face online, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a simplificat și digitalizat procesul pentru autorizarea circulației pe drumurile cu restricție de tonaj. Noua facilitate este disponibilă online pe site-ul de servicii a municipalității, la adresa https://servicii.primariatm.ro/restrictie-tonaj. Sistemul permite șoferilor plata cu cardul sau prin transfer bancar, iar cei care optează pentru card primesc documentul în doar câteva minute.

O premieră este și introducerea codului QR asociat fiecărei autorizații. Astfel, echipele de control din teren, dar și cetățenii, pot verifica imediat și în siguranță autenticitatea documentului.

Autorizarea este gratuită pentru vehiculele care efectuează servicii publice sau aprovizionează șantierele unor investiții publice, pe baza avizului Comisiei de Circulație.

Primăria Timișoara aplică restricții de tonaj pentru a limita traficul greu pe rute dedicate. Vehiculele de mare tonaj deteriorează structura drumurilor mai repede, iar sumele obținute prin taxa de tonaj completează bugetul de reparații. Scopul este întreținerea străzilor la un nivel sigur și adecvat pentru circulație, în special pe bulevardele cele mai aglomerate. Drumurile din Timișoara sunt clasificate conform funcțiunii, structurii și profilului stradal. Restricțiile de tonaj se aplică pentru vehicule care depășesc 3.5 t, 5 t, 7.5 t și respectiv 40 t. Harta cu detalierea acestor restricții este disponibilă aici: https://assets.primariatm.ro/restrictii-tonaj.pdf

Măsura face parte din procesul mai amplu de transformare digitală prin care Primăria Municipiului Timișoara simplifică și eficientizează serviciile pentru cetățeni. Municipalitatea a digitalizat deja în întregime emiterea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire, a tuturor acordurilor și autorizațiilor de comerț și publicitate, precum și a permiselor de spargere și intervenție. Prin contul unic – cont.primariatm.ro – timișorenii pot accesa rapid peste 300 de servicii online. Cu sprijinul inteligenței artificiale, Primăria Timișoara pune la dispoziție gratuit și instant informații urbanistice prin noua platformă GIS – harta.primariatm.ro – soluție premiată la nivel național.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite