Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Locale

RESTRICȚII de circulație în mai multe zone din Timișoara

Publicat

pe

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea traficului rutier în mai multe zone din oraș, în perioada 19 noiembrie 2025 – 29 noiembrie 2025, fie în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere, fie în vederea realizării lucrărilor la rețelele de gaz și canalizare.

Astfel, în perioada 19 noiembrie 2025 – 22 noiembrie 2025, circulația rutieră va fi restricționată pe străzile George Enescu și Spiru Haret, în intervalul orar 08:30-12:30 și 14:00-17:00, în vederea desfășurării Campionatului Național de Fond Canotaj.

Totodată, traficul rutier va fi restricționat etapizat, în perioada 20 noiembrie 2025 – 19 decembrie 2025, pe stăzile Eroii de la Păuliș și Salcâmilor, la solicitarea Del Gaz, în vederea execuției lucrărilor de înlocuire a conductelor și branșamentelor de gaz cu presiune redusă.

De asemenea, la solicitarea Aquatim, în perioada 21 noiembrie 2025 – 19 decembrie 2025, circulația rutieră va fi restricționată pe strada Hebe, pentru execuția lucrărilor de reabilitare a canalizării menajere.

În perioada 24 noiembrie 2025 – 28 noiembrie 2025, zilnic, în intervalul 08:00–17:00, strada Miresei va avea traficul rutier restricționat, în vederea executării lucrărilor de reparații la suprastructura trotuarului și la accesele auto.

În plus, în perioada 24 noiembrie 2025 – 29 noiembrie 2025, va fi restricționată circulația rutieră pe strada Câmpului, în vederea executării lucrărilor de extindere a rețelelor de apă, canal, energie electrică și gaze naturale, pentru amenajarea unor spații publice.

Citeste mai mult

Administrație

Cinci troleibuze electrice noi, puse în circulație la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a pus vineri în circulație primele troleibuze noi achiziționate în ultimii 15 ani, finanțate prin PNRR – vehicule complet electrice, cu emisii zero, care deschid un nou capitol al mobilității sustenabile în oraș. Cinci troleibuze circulă deja pe linia 16, iar alte 9, achiziționate tot prin PNRR, se află în depoul STPT pentru recepție, urmând să fie introduse treptat pe trasee după finalizarea procedurilor.

“Știu că, pentru călătorii de pe linia 16, ziua de azi este una așteptată de ceva vreme: în sfârșit, Timișoara are troleibuze noi, moderne și confortabile. Mulți timișoreni mi-au spus, în ultimii ani, cât de mare este nevoia de vehicule noi. Mă bucur că am reușit să punem în circulație primele troleibuze după 15 ani. Este o investiție finanțată din fonduri europene, care continuă procesul de modernizare a transportului public din Timișoara. Ținta noastră este clară: să facem din transportul public principala opțiune de călătorie pentru timișoreni, atunci când se deplasează în oraș”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Troleibuzele, livrate de compania Bozankaya sunt dotate cu sisteme de siguranță, aer condiționat, încălzire în scaune, internet wireless, prize pentru încărcarea telefoanelor mobile și alte facilități. Troleibuzele au o lungime de 12 metri și au o capacitate de transport de până la 100 de pasageri, dintre care 34 locuri pe scaune. Viteza maximă de circulație este de 80 km/h, iar autonomia este de până la 40 km în zonele fără catenare.

“Suntem mândri să continuăm parteneriatul nostru solid cu Timișoara, un oraș care a devenit un exemplu regional de modernizare și eficiență în domeniul transportului public. Pentru noi, colaborarea cu Timișoara nu reprezintă doar o relație comercială, ci o contribuție autentică la transformarea urbană sustenabilă a unei comunități europene cu o tradiție bogată și o viziune clară asupra viitorului. Noile troleibuze Bozankaya, dezvoltate cu tehnologie de ultimă generație, îmbină eficiența energetică și durabilitatea cu un design interior centrat pe confortul, siguranța și accesibilitatea pasagerilor. Prin aceste vehicule, dorim să demonstrăm că mobilitatea electrică nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate prezentă, funcțională și de încredere. Suntem încântați că Timișoara, un oraș inovator și deschis progresului, a ales să continue această direcție verde alături de Bozankaya, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității vieții urbane”, declară Aytunç Günay, președintele Consiliului de Administrație al Bozankaya.

Noile troleibuze fac parte din proiectului „Achiziția de vehicule nepoluante necesare îmbunătățirii transportului public de călători în zona Timișoara – Runda 2”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.1.1 – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante).

Proiectul are ca obiectiv înnoirea flotei de transport public prin achiziția de către Primăria Municipiului Timișoara a 17 tramvaie moderne, 8 de troleibuze cu emisii zero și 30 autobuze nepoluante de 10 metri.

Valoarea totală a proiectului este de 352.022.792,57 lei, din care 308.492.337,40 lei reprezintă valoare eligibilă finanțată prin PNRR, iar 43.530.455,17 lei reprezintă cheltuieli neeligibile acoperite din bugetul local al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Mocioni din Timișoara. Investiția va fi finanțată cu fonduri europene

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara finanțează proiectul de regenerarea urbană a Pieței Mocioni (Küttel) cu aproape 29 de milioane de lei (TVA inclus). Suma asigurată de la bugetul local este necesară pentru semnarea contractului de finanțare europeană prin Programul Regional Vest 2021 – 2027 cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest).

„Fondurile europene accelerează dezvoltarea Timișoarei. Ne bazăm pe peste 8 milioane de euro din bani europeni pentru regenerarea zonei Mocioni–Sinaia, un proiect care va ridica semnificativ calitatea vieții și atractivitatea cartierului, și, implicit, a întregului oraș. La fel ca în cazul proiectului pentru zona Traian, unde suntem pe ultima sută de metri cu desemnarea constructorului, vorbim despre investiții care pun oamenii pe primul loc: mai mult spațiu verde, zone pietonale, piațete și locuri de relaxare care redau orașul comunității”, spune primarul Dominic Fritz.

Proiectul municipalității, în valoare totală de 73.623.537 lei (TVA inclus), marchează un pas important în transformarea cartierului istoric Iosefin, prin reconfigurarea și modernizarea unei zone de peste 26.000 mp de spațiu public – Piața Mocioni, Piața Sfânta Maria și 11 străzi adiacente.

Printre intervențiile prevăzute în proiectul Primăriei Timișoara se numără trotuare mai largi și piste pentru biciclete, benzi dedicate transportului public, reamenajarea spațiilor verzi și a zonelor pietonale, precum și modernizarea infrastructurii de utilități.

Zona de intervenție include Bulevardul 16 Decembrie 1989 (tronsonul dintre Splaiul Tudor Vladimirescu și Piața Mocioni), Piața Sfânta Maria, Piața Mocioni, precum și intrările de pe străzile adiacente: Gheorghe Doja, Miron Costin, Timotei Cipariu, Zugrav Nedelcu, Moților, Ady Endre, Emanoil Gojdu, August Treboniu Laurian și Ion Heliade Rădulescu.

În paralel, municipalitatea derulează și proiectul de regenerare urbană a Pieței Traian, aflat în prezent în etapa de evaluare a ofertelor. La finalul acestor investiții, cartierele istorice ale Timișoarei vor prinde din nou viață – spații verzi, trotuare largi, infrastructură modernă și locuri unde timișorenii și turiștii se pot întâlni și bucura de oraș.

Proiectul de hotărâre de consiliu local este disponibil la următorul link: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/dad57b96-a330-49f0-8133-c2439ee88424

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite