Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite