Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Administrație

Impozitele și taxele locale pentru anul 2026, au fost ajustate, conform legislației în vigoare, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Timișoara propune acordarea de scutiri de taxe proprietarilor care investesc în reabilitarea clădirilor istorice și organizațiilor neguvernamentale care prestează servicii sociale, în baza unor analize cost – beneficiu. Criteriile de acordare vor fi supuse aprobării Consiliului Local în următoarele zile.

În același timp, municipalitatea a propus măsuri de susținere a mediului de afaceri local în 2026, ca parte a unui efort mai larg de a proteja locurile de muncă și stabilitatea economică a orașului. Astfel, pentru clădirile nerezidențiale a fost propusă și aprobată astăzi în Consiliul Local menținerea cotei de impozitare de bază la nivelul de 1,3%, cu o cotă adițională redusă, de 16%, ceea ce conduce la o cotă finală de 1,5%, față de 1,7% aplicată în anul 2025. Spre exemplu, la o valoare impozabilă a unei clădiri rezidențiale de aproximativ 29 milioane lei, impozitul datorat de persoanele juridice a fost în anul 2025 de circa 490.000 lei și va ajunge în 2026 la aproximativ 433.000 lei.

În ceea ce privește impozitele pentru clădirile rezidențiale din proprietatea persoanelor fizice și impozitele pentru mijloacele de transport, acestea au fost ajustate în baza noilor prevederi legale aplicabile la nivel național. Acestea au impus o creștere cu aproximativ 79% a valorii în lei/mp, precum și eliminarea reducerilor în funcție de vechimea imobilului de 10%, 30% și 50%.

Totodată, scutirile aplicate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și cele acordate instituțiilor coordonate de Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Ministerul Familiei și federațiilor sportive, au fost eliminate în baza legislației naționale.

Pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie a anului 2026, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an 2026 de către contribuabilii persoane fizice și persoane juridice, municipalitatea acordă o bonificație de 10%.

Citeste mai mult

Locale

Ruslana și Lupii lui Calancea cântă la Revelion 2026, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara îi invită pe toți timișorenii să sărbătorească miercuri, 31 decembrie 2025, începând cu ora 22:00, Revelionul în Piața Victoriei, unde municipalitatea pregătește un spectacol special pentru întâmpinarea noului an.

Seara va fi deschisă de trupa timișoreană PHASER, care va încălzi atmosfera cu energia lor binecunoscută. De la ora 23:00, pe scenă va urca Ruslana, artista ucraineană câștigătoare a concursului Eurovision 2004 cu piesa „Wild Dances”. Cunoscută pentru stilul său unic, o combinație explozivă de pop-rock-dance cu influențe din folclorul carpatic, Ruslana este și deținătoarea titlului de „Artist Național al Ucrainei”. Administrația locală aduce în fața publicului timișorean o artistă cu o puternică prezență scenică, apreciată pentru activitatea sa culturală și civică.

La miezul nopții, după focul de artificii, pe scenă vor urca Lupii lui Calancea, una dintre cele mai apreciate formații din Republica Moldova, condusă de basistul și compozitorul Alex Calancea. Trupa îmbină folclorul românesc autentic cu rock, trap și ritmuri tribale.

Petrecerea se va încheia cu un after party susținut de DJ-ul și producătorul timișorean Sean Norvis, cunoscut pentru stilul său inovator și pentru conceptul „electro popular”, ce aduce împreună muzica electronică modernă și elemente din folclorul românesc.

Transport public

În acest sens, având în vedere numărul mare de participanți așteptați în centrul orașului, Primăria Municipiului Timișoara va asigura funcționarea mijloacelor de transport în comun și după ora 00:00, pentru a evita aglomerația și pentru a contribui la o mobilitate urbană sigură pe durata evenimentului. Astfel, în data de 31 decembrie 2025, liniile 33, 40, E1, E2, E3, E7, Tb 11, Tb 14, Tb 15, Tb 16, Tb 18, Tv 1, Tv 2, Tv 4, Tv 5, Tv 7 și Tv 9 vor circula și după miezul nopții, oferind variante suplimentare pentru întoarcerea acasă.

Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite