Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

acum 9 ani

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

acum o zi

pe

11 aprilie 2026

de

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

0
Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Încep verificările în teren pentru depistarea ambroziei

Publicat

acum 2 zile

pe

10 aprilie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara începe verificările în teren pentru identificarea zonelor cu ambrozie, o plantă invazivă cu polen extrem de alergen, responsabilă pentru numeroase probleme respiratorii în perioada iunie – octombrie.

Pentru a limita răspândirea polenului, între 15 aprilie și 10 mai, municipalitatea, cu ajutorul Poliției Locale, efectuează verificarea și identificarea terenurilor infestate. Ulterior, până în data de 5 iunie, Primăria va transmite notificări oficiale către toți proprietarii sau administratorii de terenuri unde au fost identificate focare. Conform legislației, toți proprietarii, deținătorii sau administratorii de terenuri (inclusiv de drumuri, căi ferate sau șantiere) au obligația legală de a distruge ambrozia. Lucrările de combatere trebuie realizate de către aceștia până cel târziu la data de 30 iunie, înainte de înflorirea plantei. Nerespectarea acestor obligații legale atrage sancțiuni: amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru persoane fizice și între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane juridice.

Ambrozia se adaptează extrem de ușor pe terenuri virane, șantiere, pe marginea drumurilor sau pe spații verzi neîngrijite. O singură plantă produce anual peste 3.000 de semințe, iar în condiții de secetă, cantitatea de polen eliberată se dublează. Mai mult, polenul poate fi purtat de vânt pe distanțe de până la 200 km.

Timișorenii pot semnala prezența ambroziei la adresa primariatm@primariatm.ro sau la dispeceratul Poliției Locale.

0
Citeste mai mult

Din țară

Antrenorul Mircea Lucescu a murit la Spitalul Universitar de Urgență București

Publicat

acum 5 zile

pe

7 aprilie 2026

de

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titrați atrenori și jucători de fotbal din România a decedat marți, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, unde era internat din 29 martie.

Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București au informat că decesul a fost declarat în jurul orei 20.30.

„Domnul Mircea Lucescu a fost unul dintre cei mai titrați antrenori și jucători de fotbal români, primul care a calificat echipa națională a României la un Campionat European, în anul 1984. Generații întregi de români au crescut cu imaginea sa în suflet, ca un simbol național. Dumnezeu să îl odihnească!“, este mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București.

Mircea Lucescu a fost internat de urgență pe 29 martie la Spitalul Universitar București, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naționale de fotbal.

Ulterior, a suferit un infarct, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat și nu a mai răspuns la tratament.

Marți dimineața medicii au constatat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.

În vârstă de 80 de ani, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice a unor echipe de club din ţară şi din străinătate dar şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.

Născut la 29 iulie 1945 în București, Mircea Lucescu a început fotbalul la Școala Sportivă 2 din Capitală și, după doi ani, a fost legitimat la grupele de juniori ale clubului Dinamo București. Ca jucător, Lucescu a evoluat doar pentru trei echipe: Dinamo, Sportul Studențesc și Corvinul Hunedoara.

Cariera sa de antrenor a început în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a activat simultan și ca jucător timp de trei ani. De atunci, Lucescu a antrenat numeroase formații importante, printre care România, Dinamo București, Pisa, Brescia, Reggiana, FC Rapid București, Inter Milano, Galatasaray Istanbul, Beșiktaș Istanbul, Șahtior Donețk, Zenit Sankt Petersburg, Turcia și Dinamo Kiev.

După o pauză de 38 de ani, Lucescu a preluat din nou funcția de selecționer al echipei naționale a României pe 6 august 2024. În primul său mandat, desfășurat între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, cu 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.

În palmaresul său, Lucescu se clasează drept al treilea cel mai titrat antrenor din lume, cu 35 de trofee, printre care:

Supercupă a Europei (Galatasaray)

 Cupa UEFA (Șahtior Donețk)

9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev)

2 titluri ale României (Dinamo și Rapid)

2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș)

1 Supercupă a Rusiei (Zenit)

7 Cupe ale Ucrainei

8 Supercupe ale Ucrainei

3 Cupe ale României și 1 Supercupă a României

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite