Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

pe

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite