Internetul a fost și este revoluționar. Oferă oportunități fără precedent oamenilor din întreaga lume de a se conecta și de a se exprima și continuă să transforme economia globală, oferind oportunități economice pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, a creat și provocări serioase de politică.

Urmare a acestui lucru, liderii din peste 60 de țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, s-au reunit pentru a se angaja la un nou acord menit să protejeze viitorul internetului, potrivit site-ului britanic TechRadar. Așa-numita Declarație a Viitorului Internetului va contribui la întărirea democrației online, deoarece țările care au acceptat termenii acesteia au promis că nu vor submina alegerile prin desfășurarea de campanii de dezinformare online sau spionând ilegal oamenii.

În același timp, declarația se angajează să promoveze siguranța și utilizarea echitabilă a internetului, țările implicate fiind de acord să se abțină de la a impune opriri comandate de guvern, oferind în același timp servicii de internet accesibile și fiabile. Un total de 182 de opriri de Internet au fost raportate la nivel global în 2021. Numărul țărilor care au închis Internetul în 2021 a crescut la 34 de la 29 în 2020.

Deși Declarația Viitorului Internetului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, principiile enunțate în ea vor servi drept referință pentru factorii de decizie publică, întreprinderi, cetățeni și organizațiile societății civile.

Într-o fișă informativă publicată de Casa Albă, administrația Biden a oferit mai multe informații despre modul în care SUA și alți parteneri vor lucra împreună pentru a proteja viitorul internetului, spunând: „La semnarea acestei Declarații, Statele Unite și partenerii vor lucra împreună pentru a promova această viziune și principiile sale la nivel global, respectând în același timp autonomia de reglementare a celuilalt în cadrul propriilor jurisdicții și în conformitate cu legile noastre interne și obligațiile legale internaționale”.

Până acum, 60 de țări s-au angajat să respecte declarația. Deloc surprinzător, Rusia, China și India nu sunt implicate în aceste eforturi, deși un oficial înalt al administrației Biden a spus într-o declarație de presă că „avem speranță că timpul nu a trecut pentru ca India să se alăture”. Momentan documentul este în principiu o declarație de viziune amplă, dar nu are putere legală.

Giganții tehnologici americani susțin declarația, Google spunând într-o postare pe blog că sectorul privat trebuie să joace și el un rol important atunci când promovează standardele de internet, în timp ce președintele Microsoft, Brad Smith, a explicat într-o postare separată pe blog că guvernele nu pot gestiona provocările globale cu care se confruntă internetul pe propria răspundere. Se așteaptă reacții și de giganții producători de telefoane – Samsung și Apple – în legătură cu internetul mobil.

Probabil că vom auzi mai multe odată ce țările vor începe să pună în aplicare declarația, iar altele care au întârziat să semneze decid să se angajeze în aplicarea acesteia.

Principiile Declarației pentru Viitorul Internetului includ angajamente pentru:

• Protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor;
• Promovarea unui internet global care promovează fluxul liber al informației;
• Promovarea conectivității incluzive și accesibile, astfel încât toți oamenii să poată beneficia de economia digitală;
• Promovarea încrederii în ecosistemul digital global, inclusiv prin protecția vieții private;
• Protejează și întărește abordarea cu mai multe părți interesate a guvernanței care menține internetul să funcționeze în beneficiul tuturor.

Declarația pentru Viitorul Internetului a fost semnată printre altele de următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Comisia Europeană, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit