Ne găsiți și pe:

Internațional

„Declarația pentru Viitorul Internetului” semnată de foarte multe țări

Publicat

pe

Internetul a fost și este revoluționar. Oferă oportunități fără precedent oamenilor din întreaga lume de a se conecta și de a se exprima și continuă să transforme economia globală, oferind oportunități economice pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, a creat și provocări serioase de politică.

Urmare a acestui lucru, liderii din peste 60 de țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, s-au reunit pentru a se angaja la un nou acord menit să protejeze viitorul internetului, potrivit site-ului britanic TechRadar. Așa-numita Declarație a Viitorului Internetului va contribui la întărirea democrației online, deoarece țările care au acceptat termenii acesteia au promis că nu vor submina alegerile prin desfășurarea de campanii de dezinformare online sau spionând ilegal oamenii.

În același timp, declarația se angajează să promoveze siguranța și utilizarea echitabilă a internetului, țările implicate fiind de acord să se abțină de la a impune opriri comandate de guvern, oferind în același timp servicii de internet accesibile și fiabile. Un total de 182 de opriri de Internet au fost raportate la nivel global în 2021. Numărul țărilor care au închis Internetul în 2021 a crescut la 34 de la 29 în 2020.

Deși Declarația Viitorului Internetului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, principiile enunțate în ea vor servi drept referință pentru factorii de decizie publică, întreprinderi, cetățeni și organizațiile societății civile.

Într-o fișă informativă publicată de Casa Albă, administrația Biden a oferit mai multe informații despre modul în care SUA și alți parteneri vor lucra împreună pentru a proteja viitorul internetului, spunând: „La semnarea acestei Declarații, Statele Unite și partenerii vor lucra împreună pentru a promova această viziune și principiile sale la nivel global, respectând în același timp autonomia de reglementare a celuilalt în cadrul propriilor jurisdicții și în conformitate cu legile noastre interne și obligațiile legale internaționale”.

Până acum, 60 de țări s-au angajat să respecte declarația. Deloc surprinzător, Rusia, China și India nu sunt implicate în aceste eforturi, deși un oficial înalt al administrației Biden a spus într-o declarație de presă că „avem speranță că timpul nu a trecut pentru ca India să se alăture”. Momentan documentul este în principiu o declarație de viziune amplă, dar nu are putere legală.

Giganții tehnologici americani susțin declarația, Google spunând într-o postare pe blog că sectorul privat trebuie să joace și el un rol important atunci când promovează standardele de internet, în timp ce președintele Microsoft, Brad Smith, a explicat într-o postare separată pe blog că guvernele nu pot gestiona provocările globale cu care se confruntă internetul pe propria răspundere. Se așteaptă reacții și de giganții producători de telefoane – Samsung și Apple – în legătură cu internetul mobil.

Probabil că vom auzi mai multe odată ce țările vor începe să pună în aplicare declarația, iar altele care au întârziat să semneze decid să se angajeze în aplicarea acesteia.

Principiile Declarației pentru Viitorul Internetului includ angajamente pentru:

  • Protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor;
  • Promovarea unui internet global care promovează fluxul liber al informației;
  • Promovarea conectivității incluzive și accesibile, astfel încât toți oamenii să poată beneficia de economia digitală;
  • Promovarea încrederii în ecosistemul digital global, inclusiv prin protecția vieții private;
  • Protejează și întărește abordarea cu mai multe părți interesate a guvernanței care menține internetul să funcționeze în beneficiul tuturor.

Declarația pentru Viitorul Internetului a fost semnată printre altele de următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Comisia Europeană, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit

Internațional

Program de training pentru tinerii jurnaliști din România. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România lansează ediţia anului 2026 a programului de training în domeniul afacerilor europene pentru tineri jurnalişti.

„European Parliament Training Programme for Young Journalists“ se va desfășura la Constanța, în perioada 26 – 28 octombrie 2026. Activitățile includ un prim modul concentrat pe cunoștințele generale despre funcționarea Uniunii Europene, precum și pe activitatea mass-media pe teme legate de UE. Cei mai buni dintre jurnaliștii care finalizează prima parte a programului vor avea oportunitatea de a parcurge un al doilea modul, ce va avea loc la Bruxelles sau Strasbourg, la sediul Parlamentului European.

Costurile de transport și cazare în Constanța sunt acoperite de organizatori.

Condiții de eligibilitate

Pentru înscrierea la primul modul de training tinerii jurnaliști trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să fie absolvenți ai unui program de studii universitare de licență;

– să aibă o experiență de lucru în instituții de presă care să nu depășească în total trei ani;

– să manifeste un interes pentru temele europene.

Tinerii jurnaliști interesați pot transmite dosarul de candidatură la adresa de e-mail epbucarest@europarl.europa.eu, în intervalul 15 iulie 2026 – 31 august 2026.

Dosarul de candidatură este compus din:

– O scrisoare de intenție de cel mult o pagină, redactată în limba română, care va prezenta motivația participării, interesul pentru domeniul afacerilor europene și impactul preconizat al acestui program pentru viitorul profesional al candidatului;

– Curriculum Vitae, redactat în limba română;

– Copie după legitimația de presă sau scrisoare de recomandare de la instituția de presă cu care colaborează candidatul;

– O selecție de 2 link-uri cu materiale de presă publicate (articole, reportaje scrise, audio sau video).

Evaluarea candidaturilor se va face în baza criteriilor următoare: claritatea și coerenţa materialelor, veridicitatea informațiilor, abilitățile multimedia, sensibilitatea culturală, diversitate și incluziune.

Rezultatele selecției candidaturilor vor fi anunțate la finalul lunii septembrie.

Context

„European Parliament Training Programme for Young Journalists” este un exercițiu de consolidare a capacităților jurnalistice în domeniul Uniunii Europene ale tinerilor profesioniști din mass-media. Programul are scopul de a contribui la o mai bună înțelegere atât a modului în care funcționează Uniunea Europeană și Parlamentul European, cât și a democrației parlamentare și a valorilor pe care aceasta le reprezintă.Training-ul pentru tineri jurnaliști este un program al Parlamentului European, gestionat și implementat de un consorțiu format din Hikari Group si European Media Connections.

Contact

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la: epbucarest@europarl.europa.eu sau la telefon +40 788 788 879.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Articole recente

Cele mai citite