Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Din 31 martie 2024, cetăţenii români vor putea călători liber pe căile aeriene și maritime în UE şi în statele asociate Schengen

Publicat

pe

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat, sâmbătă seară, adoptarea Deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria, un obiectiv pe care l-a susţinut şi promovat activ prin demersuri politico-diplomatice constante derulate pe tot parcursul procesului de aderare a României la Schengen şi intensificate în ultima perioadă.

„Această evoluţie pozitivă consolidează parcursul de integrare al României în cadrul Uniunii Europene şi al spaţiului de liberă circulaţie, generând avantaje directe pentru cetăţenii români atât din ţară, cât şi din străinătate. Astfel, începând cu 31 martie 2024, cetăţenii români vor putea călători liber pe cale aeriană în interiorul Uniunii Europene şi în statele asociate Schengen (Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană), dată fiind eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene dintre România şi aceste state. De asemenea, sunt eliminate si controalele la frontierele maritime”, a transmis, sâmbătă seară, MAE, într-un comunicat de presă.

Conform documentului citat, MAE salută prevederile din Decizie care permit uniformizarea politicii naţionale privind vizele de scurtă şedere în scop turistic sau de afaceri cu prevederile UE, o altă componentă importantă a acquis-ului Schengen care facilitează libera circulaţie în interiorul UE.

„MAE va continua să sprijine activ Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii naţionale în demersurile pentru finalizarea procesului de aplicare integrală a acquis-ului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre. Prin declaraţiile anexate la decizia Consiliului UE, România contribuie activ la asigurarea unui spaţiu Schengen funcţional şi integrat, prin măsuri consolidate de protecţie a frontierelor externe. MAE mulţumeşte Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, Statelor Membre, Comisiei Europene, Parlamentului European şi altor parteneri externi pentru sprijinul constant acordat României”, a mai transmis instituţia.

Potrivit MAE, România a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen, îndeplinirea de către ţara noastră a criteriilor privind aderarea la spaţiul Schengen fiind recunoscută prin Concluzii ale Consiliului la 9 iunie 2011.

La 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi „Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012). În procesul său înspre aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin  adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021”, a mai transmis MAE.

Potrivit ministerului, cel mai recent, continuarea îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen a fost reconfirmată de către Comisia Europeană şi de către experţi europeni cu ocazia celor două vizite voluntare derulate în România în lunile octombrie şi noiembrie 2022.

Conform termenilor Deciziei adoptate la 30 decembrie 2023, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu cele două ţări şi între acestea se vor ridica începând cu 31 martie 2024. De asemenea, începând cu aceeaşi dată, prevederile Codului Comunitar de Vize vor fi aplicate integral de către cele două ţări. Totodată, Consiliul UE depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite