70% din români folosesc internetul pentru a trimite e-mailuri, 50% pentru a căuta informaţii, iar 42% pentru a achiziţiona diverse produse. Pe internet, principala sursă de informare este reţeaua de socializare Facebook, deşi mare parte din utilizatori sunt conştienţi de riscul la care se supun din punct de vedere al dezinformării, al ştirilor false (fake news).

La nivel european s-a aprobat un plan de acţiune împotriva manipulării şi dezinformării, care include crearea unui sistem de alertă timpurie şi un Cod de bune practici la care au aderat deja anumite platforme online.

În România, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, peste 68% din gospodării au avut acces, în 2017, la reţeaua de internet de acasă, 83% din persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au accesat internetul cu ajutorul dispozitivelor mobile, iar aproape 10 milioane de români au cont pe platforma de socializare Facebook. INS arată că 70% din utilizatori folosesc internetul pentru a trimite e-mailuri, 50% pentru a căuta informaţii (în special despre sănătate), iar 42% pentru a achiziţiona diverse produse.

Studiile relevă că, pe internet, principala sursă de informare este Facebook (89%), deşi utilizatorii sunt conştienţi de riscul la care se supun în ceea ce priveşte fake news-urile, mai ales că, de exemplu, o ştire falsă poate atinge şi 100.000 de destinatari, spre deosebire de o ştire adevărată, care rar ajunge la 1.000 de persoane, potrivit cercetătorilor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Mulţi analişti au susţinut că rezultatul ultimelor alegeri din Statele Unite ale Americii şi al referendumului privind Brexit a fost influenţat de ştirile false din mediul online. În consecinţă, Uniunea Europeană vrea să ia măsuri, mai ales în perspectiva alegerilor europarlamentare din acest an. `Pentru a aborda aceste amenințări, ne propunem să îmbunătățim coordonarea între statele membre prin intermediul unui sistem de alertă timpurie, să consolidăm echipele care expun actele de dezinformare, să sporim sprijinul acordat mass-mediei și cercetătorilor și să lansăm un apel pentru ca platformele online să își respecte angajamentele asumate. Combaterea dezinformării necesită un efort colectiv”, a spus Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil cu piața unică digitală, potrivit site-ului oficial al Comisiei Europene.

Planul de acţiune include crearea unui sistem de alertă timpurie şi un Cod de bune practici împotriva ştirilor false la care au aderat deja, în septembrie 2018, anumite platforme online (Facebook, Google, Mozilla şi Twitter). Sistemul de alertă timpurie va fi instituit până în martie 2019 şi ar urma să fie înfiinţat la nivelul instituţiilor UE şi al statelor membre `pentru a facilita schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și pentru a oferi alerte în timp real privind amenințările în materie de dezinformare”. Potrivit unui comunicat al CE, semnatarii Codului de bune practici ar trebui să asigure transparența publicității politice, să intensifice eforturile de închidere a conturilor false active, să eticheteze interacțiunile non-umane (mesajele distribuite automat de către calculatoarele „zombie”) și să coopereze cu verificatori ai veridicității informațiilor și cu cercetători din mediul academic pentru a detecta campaniile de dezinformare, a oferi vizibilitate conținutului care a beneficiat de verificări și a disemina acest conținut.

Înainte de a oferi credit unei ştiri şi a o distribui în mediul online, cercetătorii care studiază fenomenul ştirilor false sfătuiesc internauţii să verifice sursa informaţiei (canalul media), să verifice dacă informaţia, numele persoanelor implicate şi locul acţiunii se confirmă şi din alte surse considerate ca fiind sigure (independente), să-şi pună anumite întrebări legate de context şi de scopul lansării în online (are caracter educativ sau a fost promovat cu intenţia de a câştiga bani). Totodată, cititorul ar trebui să fie atent şi la forma sub care este prezentată informaţia, dacă are greşeli de scriere, erori gramaticale sau dacă oferă un impact emoţional, iar prin cuvintele folosite urmăreşte senzaţionalul.

foto: pixabay.com