„Eclipsa se va produce în dimineaţa zilei de 16 mai, adică în noaptea de 15 spre 16. Fenomenul începe la ora 4:31, când Luna începe să intre în penumbra Pământului. Vom putea vedea modificări de strălucire pe discul Lunii după ora 5:28, când începe să intre în umbră. Atunci, partea din stânga sus a Lunii va începe să își schimbe culoarea, dar pentru Bucureşti, Luna va apune după 20 de minute (la ora 5:48). Faza maximă, totalitatea, nu se va putea vedea din România pentru că Luna se va afla sub orizont. Eclipsa va fi greu de văzut pentru că începe când Luna se află foarte aproape de orizont, la numai 10 grade înălțime. Apoi, pe parcursul fenomenului, Luna se va apropia de orizont şi va apune înainte să intre total în umbră”, au anunțat specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în mișcarea ei în jurul Pământului, intră în umbra acestuia. Luna va trece prin partea cea mai întunecată a umbrei Pământului.

Când are loc o eclipsă de Lună, Luna va căpăta o culoare roșu închis. De aici și numele de Lună Sângerie. Însă culoarea va depinde de starea globală a prafului din atmosferă.

O eclipsă totală de Lună are loc de cel puțin două ori la fiecare trei ani.

Internetul a fost și este revoluționar. Oferă oportunități fără precedent oamenilor din întreaga lume de a se conecta și de a se exprima și continuă să transforme economia globală, oferind oportunități economice pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, a creat și provocări serioase de politică.

Urmare a acestui lucru, liderii din peste 60 de țări, inclusiv SUA și Marea Britanie, s-au reunit pentru a se angaja la un nou acord menit să protejeze viitorul internetului, potrivit site-ului britanic TechRadar. Așa-numita Declarație a Viitorului Internetului va contribui la întărirea democrației online, deoarece țările care au acceptat termenii acesteia au promis că nu vor submina alegerile prin desfășurarea de campanii de dezinformare online sau spionând ilegal oamenii.

În același timp, declarația se angajează să promoveze siguranța și utilizarea echitabilă a internetului, țările implicate fiind de acord să se abțină de la a impune opriri comandate de guvern, oferind în același timp servicii de internet accesibile și fiabile. Un total de 182 de opriri de Internet au fost raportate la nivel global în 2021. Numărul țărilor care au închis Internetul în 2021 a crescut la 34 de la 29 în 2020.

Deși Declarația Viitorului Internetului nu este obligatorie din punct de vedere juridic, principiile enunțate în ea vor servi drept referință pentru factorii de decizie publică, întreprinderi, cetățeni și organizațiile societății civile.

Într-o fișă informativă publicată de Casa Albă, administrația Biden a oferit mai multe informații despre modul în care SUA și alți parteneri vor lucra împreună pentru a proteja viitorul internetului, spunând: „La semnarea acestei Declarații, Statele Unite și partenerii vor lucra împreună pentru a promova această viziune și principiile sale la nivel global, respectând în același timp autonomia de reglementare a celuilalt în cadrul propriilor jurisdicții și în conformitate cu legile noastre interne și obligațiile legale internaționale”.

Până acum, 60 de țări s-au angajat să respecte declarația. Deloc surprinzător, Rusia, China și India nu sunt implicate în aceste eforturi, deși un oficial înalt al administrației Biden a spus într-o declarație de presă că „avem speranță că timpul nu a trecut pentru ca India să se alăture”. Momentan documentul este în principiu o declarație de viziune amplă, dar nu are putere legală.

Giganții tehnologici americani susțin declarația, Google spunând într-o postare pe blog că sectorul privat trebuie să joace și el un rol important atunci când promovează standardele de internet, în timp ce președintele Microsoft, Brad Smith, a explicat într-o postare separată pe blog că guvernele nu pot gestiona provocările globale cu care se confruntă internetul pe propria răspundere. Se așteaptă reacții și de giganții producători de telefoane – Samsung și Apple – în legătură cu internetul mobil.

Probabil că vom auzi mai multe odată ce țările vor începe să pună în aplicare declarația, iar altele care au întârziat să semneze decid să se angajeze în aplicarea acesteia.

Principiile Declarației pentru Viitorul Internetului includ angajamente pentru:

• Protejarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ale tuturor oamenilor;
• Promovarea unui internet global care promovează fluxul liber al informației;
• Promovarea conectivității incluzive și accesibile, astfel încât toți oamenii să poată beneficia de economia digitală;
• Promovarea încrederii în ecosistemul digital global, inclusiv prin protecția vieții private;
• Protejează și întărește abordarea cu mai multe părți interesate a guvernanței care menține internetul să funcționeze în beneficiul tuturor.

Declarația pentru Viitorul Internetului a fost semnată printre altele de următoarele țări: Argentina, Australia, Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Comisia Europeană, Franța, Germania, Israel, Italia, Japonia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit

Casio a dezvăluit o linie de cinci noi ceasuri G-Shock care adaugă încărcare solară la unul dintre cele mai populare modele ale companiei. Noua serie G-Shock GA-B2100 se bazează pe linia super subțire GA-2100 care a fost lansată în 2019.

GA-2100 a fost supranumit „CasiOak” datorită feței sale octogonale, care seamănă ușor cu Audemars Piguet Royal Oak. Modelul Casio GA-B2100 păstrează designul retro distinctiv al carcasei și cureaua din rășină ale predecesorului său, dar adaugă câteva mici ajustări, cum ar fi un nou indicator de baterie unde ceasul GA-2100 arăta ziua săptămânii.

Potrivit TechRadar, care citează G-Central, noul ceas poate funcționa timp de aproximativ 18 luni cu o singură încărcare, cu funcțiile sale de economisire a energiei activate și, oferindu-i o doză zilnică de soare, îi va permite să funcționeze ani de zile fără întreținere. În ciuda acestui fapt, Casio GA-B2100 este cu doar 1 gram mai greu decât predecesorul său, are o greutate de 52 grame și este cu doar 0,1 mm mai gros: 48,5 x 45,4 x 11,9 mm.

Noua serie Casio G-Shock GA-B2100 va fi disponibilă în cinci culori la lansare (gri și negru, complet negru, albastru, verde și galben) și este echipată cu tehnologia Casio Carbon Core Guard pentru a-și proteja componentele împotriva căderilor, șocurilor și loviturilor. Ceasul rezistă la o presiune de apă de 20 atm. Nu este vorba aici de certificarea MIL-STD 810G aflată, de exemplu pe seria Samsung Galaxy Watch 4.

Casio G-Shock GA-B2100 are reglare automată a orei, setare ușoară a ceasului, ora mondială în aproximativ 300 de orașe, memento de oră și loc și pot fi atașate curele de la 145 până la 215 mm, printre altele.

Urmează să aterizeze în Japonia pe 14 mai și ar trebui să ajungă în alte părți din Asia mai târziu în cursul lunii. Încă nu avem o dată de lansare globală, dar este posibil să fie lansată în întreaga lume într-o etapă ulterioară. Majoritatea modelelor vor costa 22.000 de yeni (aproximativ 180 USD / 130 GBP / 165 euro), cu excepția versiunii galbene, care va fi 23.100 yeni (aproximativ 190 USD / 140 GBP / 175 euro).