Primarul Dominic Fritz și ministra Mediului, Diana Buzoianu, au semnat contractul de finanțare pentru realizarea primului parc fotovoltaic al orașului.

Valoarea totală a investiției este de 32.228.089 lei (TVA inclus), finanțarea fiind obținută prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei.

„Parcul fotovoltaic va aduce beneficii directe pentru oraș: costuri mai mici, emisii reduse și o infrastructură mai sustenabilă. Este doar unul dintre proiectele prin care transformăm Timișoara într-un oraș verde și inteligent, capabil să își producă, din surse regenerabile, o parte semnificativă din energia pe care o consumă”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În perioada următoare, municipalitatea va iniția procedurile pentru lansarea achiziției de servicii de proiectare și execuție a lucrărilor. Noul parc fotovoltaic va avea o capacitate de 5,6 MW și va produce anual, în medie, aproape 7.800 MWh de energie verde. Panourile solare vor fi instalate pe un teren de circa 20 de hectare, situat în apropierea stației de epurare din Freidorf. Energia generată va acoperi aproximativ două treimi din consumul necesar pentru iluminatul public din Timișoara, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor lunare, în prezent estimate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă economiile financiare, proiectul Primăriei Timișoara va contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 4.800 echivalent tone de CO₂ anual.

Investiția se înscrie într-un plan mai amplu al administrației locale de tranziție către surse de energie regenerabilă și reducere a poluării. Printre alte proiecte în derulare se numără și parteneriatul strategic cu OMV Petrom, care vizează utilizarea energiei geotermale pentru sistemul de încălzire al orașului.

Primarul Dominic Fritz și Venera Vlad, director asociat în cadrul BERD, au semnat astăzi contractul pentru o finanțarea rambursabilă care sprijină implementarea unor proiecte majore pentru oraș. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 30 de milioane de euro municipiului Timișoara pentru a cofinanța, alături de Uniunea Europeană (UE), investiții prioritare în rețeaua de încălzire în sistem centralizat și în regenerarea urbană.

„Creditul pe care îl contractăm este unul foarte avantajos și are un scop clar: finanțarea a două proiecte majore de dezvoltare pentru Timișoara – regenerarea urbană a zonei Traian și modernizarea sistemului de termoficare. Pentru aceste proiecte avem deja asigurate peste 60 de milioane de euro din fonduri europene, însă, ca în orice investiție de anvergură, există și componente care nu pot fi acoperite din aceste fonduri. Luăm acest credit pentru a acoperi costurile lucrărilor neeligibile din finanțarea europeană. De exemplu, în cazul proiectului din Traian, schimbarea rețelelor din subteran nu este eligibilă prin fonduri europene, dar este o lucrare absolut necesară pentru calitatea și durabilitatea investiției. Sunt investiții care transformă Timișoara, care fac ca orașul să fie mai modern, mai funcțional. Aceste proiecte nu sunt doar despre infrastructură, ci despre creșterea calității vieții timișorenilor și despre dezvoltarea orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Finanțarea BERD, împreună cu contribuția de 63,5 milioane de euro din partea UE, va fi utilizată în două componente de investiții.

Prima componentă constă în reabilitarea și modernizarea rețelei de încălzire centralizată a orașului, incluzând: înlocuirea a 27 km de conducte vechi, precum și implementarea unui sistem automatizat de monitorizare. Toate acestea vor crește eficiența sistemului de încălzire, pregătind totodată infrastructura pentru integrarea viitoare a surselor de energie regenerabilă și a căldurii reziduale.

Componenta a doua a proiectului vizează regenerarea urbană a Pieței Traian, prin modernizarea infrastructurii, a transportului public și a spațiilor verzi, cu accent pe tehnologii inteligente și sustenabilitate.

Timișoara s-a alăturat în 2021 programului BERD pentru Orașe Verzi, program dedicat sustenabilității urbane, ocazie cu care BERD a acordat o finanțare de 20,3 milioane de euro pentru modernizarea transportului public, cofinanțat de Uniunea Europeană.

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.