Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Bilanț al Direcției de Sănătate Publică a Județului Timiș, la trei luni de la începerea pademiei

Publicat

pe

La trei luni de când Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș se află în prima linie a activităților de organizare și verificare a măsurilor de prevenire și combatere a infecției cu noul coronavirus, bilanțul categoriilor de intervenții și rezultate obținute vorbește de la sine despre etapele complicate și de o intensitate fără precedent pe care le-au traversat specialiștii implicați, alături de întregul corp medical al județului, în gestionarea situației epidemiologice.

„Ținând cont de faptul că Timișul este printre cele mai mari județe ale țării, cu numeroase puncte de trecere frontieră, tranzitat de un număr semnificativ de persoane, a fost necesară depunerea unor eforturi susținute pentru coordonarea acțiunilor impuse de situația epidemiologică.

Rezultatele obținute reprezintă încununarea activitații întregului colectiv, sub directa îndrumare a unor medici cu experiență“ – se menționează într-un comunicat de presă al instituție.

Principalele categorii de acțiuni pentru care DSP Timis a avut responsabilitate directă sunt:

Triaj epidemiologic – 74.204 persoane;

Anchete epidemiologice –508 anchete

Recoltarea de probe – 2.313 probe biologice·

Urmărirea stării de sănătate a persoanelor carantinate – 1.817 persoane

Au fost monitorizate 4.716 persoanele izolate la domiciliu, sosite în România din zonele afectate de noul Coronavirus, în perioada în care direcțiilor de sănătate publică le-a revenit această sarcină.

Anchetele epidemiologice, derulate prin personalul de specialitate din cadrul DSPJ Timiș, cumulate într-un total de 508 anchete epidemiologice, au implicat contactarea tuturor persoanelordepistate pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2, în vederea demarării anchetelor epidemiologice.

Au fost stabiliti 1.735 de contacți direcți. În cursul acestei perioade au fost depistate și monitorizate 6 focare de coronavirus. Acestea s-au aflat în supraveghere epidemiologică până la stingerea lor.

Recoltarea deprobe a presupus prelevarea de exudat faringian și nazal în vederea diagnosticului de Covid 19, la adresă, la contacții persoanelor declarate pozitiv din anchetele epidemiologice, de la personalul de îngrijire din centrele rezidențiale și de la persoanele supuse măsurii de carantină – la începutul pandemiei.

În perioada 28 februarie – 27mai, personalul de specialitate din cadrul Laboratorului DSPJ Timiș a recoltat un număr de 2.313 probe. A fost monitorizată și facilitată procedura de testare a pacienților oncologici, a pacienților dializați, a celor cu boli rare și a altor categorii incluse în prioritizarea de testare. A fost păstrată o legătură permanentă cu Serviciul Județean de Ambulanță Timiș – pentru intervenții și recoltări probe, dar și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,BANAT“ al județului Timiș – pentru transportul cu izoleta si asigurarea logisticii pentru persoanele carantinate.

Serviciul de Control în Sănătate Publică a verificat, în cele 39 spații de carantinare, modul de colectare și decontaminare a lenjeriei utilizate de persoanele carantinate cât și modul de gestionare a deșeurilor cu potențial periculos de către douăfirme acreditate.

Cu ocazia controalelor efectuate în perioada 24 februarie – 31 mai, au fost aplicate 40 de amenzi în valoare totală de 296.200 lei pentru abateri de la normele igienico-sanitare în unități de toate categoriile.

A fost asigurat serviciul de permanență și consultanță telefonică pentru informatii și sesizări privind situațiile epidemiologice referitoare la noul coronavirus, în regim 24 ore din 24 (în medie 60 apeluri / 24 ore).

De asemenea, a fost asigurată monitorizarea telefonică zilnică a tuturor persoanelor cărora li s-a impus măsura de izolare la domiciliu, acolo unde situația a necesitat.

A fost asigurată, concomitent, supravegherea şi controlul altor boli transmisibile în sistem sentinelă sau depistare curentă cu instituirea măsurilor de investigare, raportare şi neutralizare a focarelor de boli infecţioase (BDA, viroze, gripe, pneumonii sau alte focare de boli infecţioase, COVID-19).

Locale

„O lume într-o picătură”. Ziua Mondială a Poeziei și Ziua Mondială a Apei, la Muzeul Apei din Timișoara

Publicat

pe

Fundația de Abilitare Speranța, prin programul UnLoc, și Fundația Aquatim, prin Muzeul Apei, organizează evenimentul „O lume într-o picătură”, o întâlnire dedicată relației dintre comunitate, mediu și creativitate, care marchează Ziua Mondială a Poeziei (21 martie) și Ziua Mondială a Apei (22 martie).

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 21 martie 2026, între orele 12:00 și 13:30, la Muzeul Apei din Timișoara, și propune participanților o experiență care îmbină educația pentru protejarea mediului cu expresia artistică.

Programul începe la 12:15 cu un atelier despre reciclarea uleiului alimentar uzat, în cadrul căruia participanții vor descoperi cum poate fi valorificat acest tip de deșeu și ce impact are aruncarea uleiului în sistemul de canalizare asupra apei și mediului. În cadrul atelierului, participanții vor învăța cum să transforme uleiul alimentar uzat în lumânări parfumate, un exemplu creativ de reutilizare responsabilă a resurselor. Organizatorii îi încurajează pe participanți să colecteze și să aducă ulei alimentar uzat, care va putea fi folosit în activitatea din atelier.

În continuare, între 13:00 și 13:30, va avea loc un moment poetic susținut de Alexandru Murgoi, poet și student la asistență socială. Evenimentul include lectură de poezie, discuții cu participanții și un moment informal de networking și gustare.

Prin această întâlnire, organizatorii își propun să creeze un spațiu de dialog despre grija față de apă și responsabilitatea comunității față de resursele naturale, aducând împreună educația pentru mediu și expresia artistică.

Participarea este gratuită, iar cei interesați se pot înscrie prin formularul disponibil online: https://forms.gle/6VjmjQ2LaD8E7thu9

Evenimentul este organizat de Fundația de Abilitare Speranța, prin programul UnLoc, și Fundația Aquatim, prin Muzeul Apei, în parteneriat cu OilRight și Aquatim, cu sprijinul Fundației United Way România, Raiffeisen Comunități și Fundației ACCESS.

Pentru informații suplimentare: Ildiko Sperlea, ildiko@unloc.eu, +40 728 874 248.

Citeste mai mult

Locale

Alianțe pentru hrană bună. Inițiative locale pentru susținerea gastronomiei durabile în Banat

Publicat

pe

În contextul în care Banatul se pregătește să își susțină candidatura pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană, reprezentanți ai unor inițiative locale din domeniul producției alimentare, gastronomiei sustenabile, turismului responsabil și societății civile s-au întâlnit, marți, 10 martie 2026, la Timișoara, în cadrul mesei rotunde „Din grădină în farfurie: alianțe urban-rural pentru hrană bună în Regiunea Vest”, având ca obiectiv consolidarea lanțurilor alimentare scurte și promovarea practicilor agroecologice.

Întâlnirea a facilitat un dialog deschis între producători, bucătari, inițiative sociale și organizații care promovează alimentația responsabilă și valorificarea resurselor locale. Participanții au discutat despre modul în care colaborarea dintre aceste inițiative poate contribui la dezvoltarea unui sistem alimentar local mai echitabil, mai sustenabil și mai conectat la specificul cultural și natural al regiunii.

Reprezentanții Asociației Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, coordonator al proiectului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, au prezentat informații actualizate legate de procesul de pregătire a candidaturii.

Dintre inițiativele locale prezente amintim: Asociația Curtea Culorilor din Sârbova – întreprindere socială de inserție care gestionează un atelier de brânzeturi artizanale; Agape artă&natură din Silagiu – cramă locală care produce vinuri artizanale într-o manieră sustenabilă, cu respect pentru mediu, oameni și tradițiile locale; puncte gastronomice locale din Timiș și Hunedoara – Amzokulinar, Punctul Gastronomic Local Din Grădina lui Raul și Nopcsa’s Grill Sântămăria.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Explorează Zărandul – Petriș, întreprindere socială care promovează turismul sustenabil, Asociația My Banat, organizație care promovează tradițiile din Banat și dezvoltă instrumente de coagulare a comunității, Cămara din Totești, din Țara Hațegului, recunoscută pentru produsele artizanale realizate din ingrediente locale și din flora spontană, recoltate responsabil, Asociația Degustaria, reprezentată de Laura Laurențiu, bucătar și blogger culinar, cunoscută pentru promovarea practicilor sustenabile de gătit, cu accent pe sezonalitate și reducerea risipei alimentare, precum și Tudor Stricescu, inițiatorul comunității Slow Food Timișoara. Întâlnirea a fost găzduită de  Reciproc, întreprindere socială din Timișoara care promovează consumul responsabil și lanțurile alimentare scurte.

Discuțiile au evidențiat importanța practicilor agroecologice, a valorificării produselor locale și a respectării specificului regional în construirea unei identități gastronomice durabile. Participanții au explorat posibilitatea unor acțiuni comune și oportunitatea dezvoltării rețelei locale Slow Food, care să sprijine producătorii locali, să încurajeze consumul responsabil și să contribuie la educația alimentară a comunității.

În cadrul întâlnirii a fost prezentată și petiția europeană GoodFood4All, o inițiativă care urmărește recunoașterea accesului la hrană adecvată, nutritivă și sustenabilă ca drept uman fundamental în Uniunea Europeană. Demersul promovează politici publice care să susțină sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Petiția poate fi semnată de către orice cetățean cu vârsta de peste 18 ani, aici.

Masa rotundă a fost organizată de CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, în parteneriat cu Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, și face parte din proiectul „Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence”, coordonat în România de Asociația Mai bine și co-finanțat de Comisia Europeană.

Prin astfel de întâlniri, organizatorii își propun să consolideze colaborarea dintre inițiativele locale care contribuie la dezvoltarea unui sistem alimentar mai responsabil, bazat pe producție locală, respect pentru natură și valorizarea patrimoniului gastronomic regional.

Citeste mai mult

Locale

Cine se va ocupa de construirea Stadionului „Dan Păltinișanu“. Când trebuie finalizat proiectul

Publicat

pe

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat, marţi, asocierea CONCELEX (Leader), Construcţii Erbaşu, Concelex Engineering SRL, Terra Gaz Construct, al cărei lider este compania CONCELEX a câștigat licitaţia pentru realizarea stadionului Dan Păltinişanu din Timişoara.

Dacă nu vor fi depuse contestaţii, în curând va fi semnat contractul.

Investiţia de aproximativ 140 de milioane de euro trebuie să fie gata până în 2028.

„Stadionul Dan Păltinişanu are constructor! Compania Naţională de Investiţii a anunţat astăzi numele companiei care va construi noua arenă a Timişoarei. Procedura de selecţie a fost finalizată, avem un constructor, iar dacă în următoarele zece zile nu va fi depusă nicio contestaţie, se poate semna contractul de finanţare”, a anunţat marţi, Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La finalizarea procedurilor, societatea câştigătoare va demara etapa de proiectare şi mai apoi lucrarile efective de ridicare a noului stadion.

„Sunt paşi obligatorii care durează deja de mult timp, dar ne apropiem de momentul pe care îl aşteptăm cu toţii de ani buni. A fost lipsă de încredere, deznădejde, amânări, dar, până la urmă, proiectul nostru merge înainte cu toate piedicile puse de-a lungul timpului de oameni care trebuiau să îl susţină. Vom avea la Timişoara cel mai modern stadion din România!”, a mai informat Simonis.

Compania CONCELEX a construit noul Stadion Steaua, din Bucureşti, unul cu 31.254 de locuri, inaugurat în urmă cu 4 ani. De asemenea, CONCELEX a mai construit, la Timişoara, noul Terminal al Aeroportului Internaţional.

De asemenea. Erbaşu Construcţii a ridicat, la Timişoara, noua Maternitate Bega şi Centrul de Mari Arşi.

Noul Stadion „Dan Păltinişanu” de 32.000 de locuri de la Timişoara, cu tribune acoperite, va costa aproximativ 140 de milioane de euro şi trebuie să fie gata până în 2028.

Stadionul „Dan Păltinișanu” va fi demolat. Ce se ridică în locul arenei

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite