Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

LA PAS 2024: Festival de hrană și cultură sustenabilă, la Timișoara

Publicat

pe

În acest sfârșit de săptămână, Timișoara devine locul de întâlnire al producătorilor locali și artizanilor de tot felul, al oamenilor preocupați de alimentație și sănătate, de educație și sustenabilitate, pasionați de gătit și gastronomie, experților și asociațiilor ce promovează rețele alimentare sustenabile, dar și al celor dornici să încerce produse autentice din mai multe regiuni ale țării, propuse de artizani și puncte gastronomice locale, la Festivalul LA PAS, organizat de Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare – CRIES.

LA PAS 2024 – Festival de hrană și cultură sustenabilă are loc în perioada 4-6 octombrie 2024, la Casa Tineretului din Timișoara, și va prilejui experiențe dintre cele mai diverse pentru vizitatori: demonstrații culinare și degustări de produse locale – coacem pâine de casă, pregătim plăcinte ca în Țara Zimbrilor, degustăm brânzeturi artizanale, mied și miere, organizăm ateliere gastronomice și zeci de alte activități.

Festivalul va începe vineri, ora 17:30, cu o discuție provocatoare despre alimentație și sănătate, moderată de Dragoș Pătraru – Starea Sănătății.

A doua zi, sâmbătă, ne reunim pentru prima plimbare climatică din Timișoara, acțiune organizată de Asociația REPER21 sub egida Pactului Climatic European. Luăm orașul LA PAS, cu începere de la ora 11:00, de la Universitatea de Vest, pentru a-l observa împreună și a discuta o serie de provocări ale comunității timișorene în perspectiva adaptării sale la efectele schimbărilor climatice.

Facem câteva opriri pentru a reflecta in situ la subiecte precum sursele de apă, spațiul verde urban, producția de hrană sănătoasă. Vor fi alături de noi în plimbare: Alexandra Petcu – Universitatea de Vest Timișoara, Alexandra Recășan – activistă de mediu, Ana-Maira Pălăduș – REPER21, Emil Zorilă – ambasador climatic și Oana Răducioiu Farka – producătoare din rețeaua ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești.

„Festivalul vine cu o invitație de a reflecta, împreună cu artizani, activiști, cercetători și nu în ultimul rând cetățeni, la cum ne afectează schimbările climatice modul de producție a hranei și ce acțiuni putem întreprinde pentru a crește reziliența comunităților locale. O serie de activități specifice au fost incluse în acest sens în program împreună cu organizații partenere din țară: Plimbarea Climatică, Fresca Climatică, o întâlnire a clubului de carte de mediu, o vizionare de film. Ducem aceste dezbateri și teme în activități practice, adresate copiilor și adulților: de la atelierele împotriva risipei alimentare, organizate cu elevi și studenți, la atelierele gastronomice în care încurajăm gătitul cu ingrediente locale și de sezon”, explică Mihaela Vețan, președinte CRIES.

La finalul plimbării climatice, la festival, servim participanții cu supa noastră anti-risipă, le împărtășim idei practice de combatere a risipei alimentare și soluții de revalorificare a subproduselor rezultate în procesul de producție al alimentelor, alături de elevi, studenți și profesori de la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentara Timișoara și Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara.

Duminică, ora 14:00, invităm publicul la o degustare interculturală, unul dintre cele mai apreciate momente ale festivalului în fiecare an.

Așteptăm oaspeții cu bunătăți diverse de la producători locali și puncte gastronomice din diferite regiuni ale țării: pere uscate, ulei de dovleac și nucă, plăcintă cu praz, făcută cu maia, zer din lapte de capră și grâu dur, conservă de vițel, preparate după rețetele Amzokulinar – Sânandrei, mezeluri – SICILIANA de la Cordiș, brânză de burduf de la Ferma cu Omenie și caș proaspăt de oaie de la Ferma Tușa, zacuscă de vinete și gogoșari în sos de muștar cu legume din Țara Zimbrilor, gogoși pe abur, cu nucă și mac, de la Casa Emilia Popa – Coșteiu de Sus, pecnez, sau magiun cu prune, fără zahăr, din Țara Zimbrilor, dulceață din petale de mac sălbatic cu scotch whisky și dulceață din flori de liliac, cremă din struguri negri Cabernet, pălincă din Țara Silvaniei, vinuri de la stațiunea viticolă Apoldia Maoir – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca etc.

Pe parcursul celor trei zile, propunem vizitatorilor o largă paletă de activități: își pot calcula amprenta ecologică personală la Eco Playground, cu Seneca, pot vedea cum prinde viață o bijuterie, pot înfrumuseța tricouri vechi alături de elevii și profesorii implicați în proiectele noastre de promovare a sustenabilității în școli, pot confecționa păpuși din resturi de materiale textile, pot prepara alifii magice din plante, pot stupǎri cu Lucian Avramescu, apicultor cu peste 120 de stupi în grijă și o tradiție de trei generații, se pot iniția în dansul contemporan, pot exersa Slow Living și pot explora oportunitǎțile de finanțare pentru organizații neguvernamentale.

Programul LA PAS mai cuprinde film, carte, o expoziție foto și o instalație artistică în expoziție – Fabrica de Fast Fashion, prezentatǎ de Carina Iasmina Bălan, artist și antreprenor local în domeniul modei sustenabile.

40 de artizani și-au anunțat participarea la ediția LA PAS 2024, cu produse alimentare ecologice și provenite din comerțul echitabil, bijuterii și păpuși hand-made, obiecte de decor și obiecte de ceramică lucrate manual, produse cosmetice și de îngrijire naturale, accesorii și articole vestimentare din materiale prietenoase cu mediul sau realizate din resturi de stocuri, din deșeuri textile sau reciclate.

În fiecare seară, de vineri până duminică, Festivalul LA PAS continuă cu Festivalul Time To Rock, organizat de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, la care și-au anunțat participarea artiști precum: byron & Dream Quartet, Ana Coman, Imund, Diana Căldăraru, Gri, The Bandits, Volga ARM, Ribozom și Ioan Popovici. Participarea la activitățile din Festivalul LA PAS este liberă, cu excepția concertelor, pentru care biletele pot fi achiziționate de aici. Vor fi acordate reduceri speciale pentru elevi și studenți, iar elevii și studenții bursieri, absolvenții de liceu cu media de bacalaureat peste 9 și persoanele cu dizabilități vor beneficia de gratuitate.

Vă reamintim, LA PAS este un eveniment care promovează comportamentele responsabile – încurajăm participanții să vină la festival cu mijloace de transport în comun, pe jos sau cu bicicleta și să aibă la ei un recipient pentru apă, care va fi servită de la rețeaua publică – nu vor găsi apă îmbuteliată în festival și nici veselă din plastic.

Programul detaliat al Festivalului LA PAS 2024 este disponibil aici. Declarația Festivalului LA PAS 2024 poate fi consultată pe site-ul CRIES: https://la-pas.cries.ro/wp-content/uploads/2020/07/Declaratie-La-Pas-2024_ONLINE.pdf.

***

Evenimentele au loc în cadrul proiectului „LA PAS în cartier”, dezvoltat de Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare. Proiectul este cuprins în Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin Programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii.

Parteneri: Asociația Practicienilor și Specialiștilor în Economie Socială, Aquatim, CUIB, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș – FITT, Mai Bine, Pronat, REPER 21, Seneca, STPT, Time to Rock, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.

Partener media: Radio România Cultural.

Atelierele gastronomice sunt organizate în cadrul proiectului „Gustul ca patrimoniu”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Locale

BAROMETRUL calității vieții. Timișorenii, nemulțumiți de trafic, infrastructura rutieră și curățenie

Publicat

pe

Trei sferturi din timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună, arată datele Barometrului Calității Vieții 2025, realizat de municipalitate în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Studiul indică îmbunătățiri ale percepției publice în mai multe domenii și, în premieră, măsoară nivelul de încredere în instituțiile locale, unde primele poziții sunt ocupate de companiile private, armată și primărie. Traficul, infrastructura rutieră și curățenia rămân domeniile mai frecvent reclamate, însă și la aceste capitole a existat o ușoară evoluție pozitivă a percepțiilor.

„Schimbările mari se văd în timp, iar datele confirmă că Timișoara merge într-o direcție bună. Vedem o ușoară creștere a încrederii și a nivelului de satisfacție față de serviciile publice. La transportul public se resimte efectul investițiilor în flota nouă, iar la curățenie, unde municipalitatea a înființat o companie proprie, percepția locuitorilor s-a îmbunătățit. Asta nu înseamnă că ne oprim. Traficul rămâne o problemă importantă, la fel ca salubrizarea, și continuăm să lucrăm consecvent la aceste capitole”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Prof.univ.dr. Irina Elena Macsinga, prorector responsabil cu inovarea educațională, cariera academică și relația cu studenții în cadrul UVT, a transmis în deschiderea evenimentului: „Orașele moderne atrag în prezent cca 50% din locuitori și se estimează că până în 2050 procentul va crește până la 65%. Nu este de mirare, în acest context, că dezvoltarea urbană a atras atenția factorilor de decizie și a cercetătorilor, în egală măsură, și a canalizat efortul acestora de a surprinde starea de bine subiectivă a locuitorilor orașului. De cele mai multe ori privim calitatea vieții ca pe un rezultat, dar, dincolo de această obișnuință, este interesant să privim calitatea vieții ca pe o resursă strategică, pentru că, pe măsură ce calitatea vieții este mai ridicată, contribuie la atragerea de investiții și resurse umane înalt calificate, care duc din nou la ridicarea calității vieții, într-un efect de spirală pozitivă. Privind acest context, este remarcabilă importanța realizării acestui studiu recurent de tip barometru asupra calității vieții, care evaluează starea socială a comunității.”

Tinerii rămân cei mai optimiști în privința direcției în care se îndreaptă Timișoara: în medie, 9 din 10 consideră că orașul merge într-o direcție bună. Creșterea ușoară a nivelului de încredere se regăsește însă mai ales în rândul persoanelor de peste 54 de ani. Timișorenii au avut, totodată, mai multă încredere în direcția României și a Uniunii Europene: 52% (+20pp față de anul precedent) cred că direcția țării este una pozitivă, iar 54% (+12pp) cred același lucru despre direcția UE.

În premieră, barometrul a măsurat încrederea în instituțiile din Timișoara, pe o scară de la 1 la 10. Cele mai ridicate niveluri de încredere se înregistrează în cazul companiilor private, armatei, primăriei, bisericii și președinției (scoruri între 6 și 7), în timp ce partidele politice și parlamentul se află la finalul clasamentului (scoruri între 4 și 5).

La capitolul infrastructură, traficul și starea drumurilor rămân zonele cu un nivel mai redus de satisfacție, însă ambii indicatori sunt în ușoară creștere față de anul trecut: 60% dintre respondenți se declară mulțumiți de starea drumurilor și 30% de traficul auto. Percepția asupra transportului public și a trotuarelor este mai bună, 70% dintre timișoreni fiind mulțumiți de transportul public și 66% de starea trotuarelor.

Timișorenii sunt mai mulțumiți de spitale și de facilitățile sportive, fiind înregistrată o creștere semnificativă, de 10 puncte procentuale. Sunt apreciate, de asemenea, măsurile luate de municipalitate pentru curățenie și parcuri. Percepțiile privind siguranța noaptea și integrarea migranților sunt în ușoară creștere, iar încrederea în presa locală a crescut de la 42% la 52%.

Barometrul a fost realizat printr-un sondaj de opinie publică, desfășurat în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate la următorul link: https://assets.primariatm.ro/503c9019-4575-44ce-bf42-d2e10db50f49.pdf

Citeste mai mult

Locale

Elevii din ciclul primar care învață bine vor fi premiați de Primăria Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara premiază elevii din ciclul primar și profesorii care îi susțin încă de la primele clase, pentru rezultatele obținute la concursuri școlare naționale.

În total, 355 de elevi din 11 unități de învățământ din Timișoara, alături de 76 de profesori, vor fi premiați în cadrul programului de recompensare a performanței. Această inițiativă continuă și extinde demersurile demarate de municipalitate în 2024, odată cu organizarea primei ediții a Galei Performanței în Învățământul Preuniversitar.

„Continuăm să investim în performanță încă de la primele clase. Vrem ca fiecare copil care muncește, care are rezultate foarte bune și fiecare dascăl care îl susține să știe că munca lor contează și este apreciată. Până acum am avut două ediții în care am premiat performanțele elevilor din Timișoara și vrem să facem din asta o tradiție a orașului, în care performanță este recunoscută și răsplătită”, a declarat primarul Dominic Fritz

Un nou proiect de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare pentru elevii timișoreni care au obținut premii (I, II, III) la concursurile școlare naționale (probe individuale) în anul școlar 2024–2025, precum și pentru cadrele didactice care i-au îndrumat, va fi supus aprobării Consiliului Local. Competițiile vizate sunt cele incluse în calendarul oficial al Ministerului Educației, precum „Comunicare.Ortografie.Ro” sau „Gazeta Matematică”.

Valoarea premiilor variază în funcție de rezultatul obținut:

600 lei pentru premiul I

400 lei pentru premiul II

300 lei pentru premiul III

Valoarea totală se ridică la peste 230.000 de lei, iar plata stimulentelor financiare se va realiza prin Administrația pentru Sănătate și Educație a Municipiului Timișoara.

Reamintim, la Gala Performanței din noiembrie 2025, peste 338 de elevi de gimnaziu și liceu și 134 profesori au fost recompensați pentru excelența dovedită în anul școlar anterior.

Citeste mai mult

Locale

SOMAȚII și avertismente pentru necurățarea zăpezii și țurțurilor, la Timișoara

Publicat

pe

Acumularea de cantități semnificative de zăpadă, gerul din ultimele zile și formarea de țurțuri care pot pune în pericol siguranța cetățenilor sunt în atenția polițiștilor locali.

Aceștia avertizează că, potrivit HCL 393/2023, articolul 82, litera r, persoanele fizice și juridice au obligația să îndepărteze zăpada şi gheaţa de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice și de la 1.500 lei la 2.500 lei pentru persoanele juridice. Totodată, potrivit HCL 117/2024 privind constatarea și sancționarea contravențiilor pe teritoriul Municipiului Timișoara, articolul 1, litera h, în caz de pericol iminent de cădere a zăpezii sau gheții, respectiv țurțurilor, de pe clădirile pe care le dețin sub orice formă legală, persoanele fizice și juridice au obligația să ia masuri de îndepărtare a acestora, precum și de marcare și asigurare corespunzătoare a perimetrului expus, dar și să presare materiale antiderapante pe trotuare, în fața imobilelor în caz de polei.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 2.500 lei.

Polițiștii locali au efectuat verificări în teren fiind aplicate până acum 48 de sancțiuni cu avertisment pentru necurățarea gheții și zăpezii și 70 somații pentru punerea în vedere a luării măsurilor de îndepărtare a zăpezii sau gheții de pe trotuare.

Poliția Locală Timișoara face apel către cetăţeni și reprezentanți ai societăților comerciale și instituțiilor să dea dovadă de simţ civic şi să respecte obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, principalul scop al acțiunilor fiind siguranța cetățenilor orașului.

Foto: Poliția Locală Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite