Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

„Mafia șpăgilor“ în Vestul țării. Șeful DRDP Timișoara și șeful PSD Arad, cercetați pentru corupție

Publicat

pe

Cele opt persoane reţinute în dosarul şpăgilor încasate la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, în interesul PSD Arad, au fost puse în libertate de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au respins solicitarea procurorilor DNA de arestare preventivă a acestora.

În cazul a trei dintre inculpaţi, s-a dispus măsura controlului judiciar. DNA a anunţat oficial, marţi, infracţiunile de care sunt acuzaţi cei vizaţi în dosarul de corupţie de la DRDP Timişoara, dar şi modul cu se desfăşura activitatea infracţională. Infracţiunile se derulau sub protecţia conducerii instituţiei, contra unor sume lunare de bani, iar angajările se făceau pe linie de partid, tot în schimbul banilor.

”Şefii din cadrul D.R.D.P Timişoara sau în alte instituţii locale sau regionale, susţinute de partid în acele funcţii, ar fi avut obligaţia de a plăti o taxă lunară la casieria organizaţiei judeţene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcţia deţinută”, au precizat procurorii.

Concluziile procurorilor                     

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Timişoara au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 9 decembrie 2019, a inculpaţilor:

Ispravnic Cristian Ilie, director general regional al Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timişoara şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut 9 infracţiuni de folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; 5 infracţiuni de luare de mită, 5 infracţiuni de abuz în serviciu, complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite în formă continuată.

Horgea Cristian, şef al Agenţiei de Control şi Încasare Nădlac II şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut 5 infracţiuni de luare de mită din care una în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (8 infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (4 infracţiuni), complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Miuţescu Elisabeta, angajată în cadrul Agenţiei de Control şi Încasări Nădlac II, în sarcina căreia s-au reţinut 3 infracţiuni de trafic de influenţă din care una în formă continuată,  complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, complicitate la luare de mită.

Dima Cristian, angajat în cadrul Agenţiei de Control şi Încasare Nădlac II, în sarcina căruia s-au reţinut 2 infracţiuni de complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, 2 infracţiuni complicitate la luare de mită.

Lucaciu Mircea Andrei, şef la Departamentul Venituri din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timişoara, în sarcina căruia s-au reţinut 8 infracţiuni complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, luare de mită,  complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Pascu Patriciu-Mirel, şef la Departamentului Juridic din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timişoara şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut: folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Băeţan Vasile-Alin, inginer în cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timişoara, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Stoenescu  Anca-Patricia,  la data faptei şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, în sarcina căreia s-a reţinut s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit DNA, în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de următoarele persoane:

Căprar Dorel Gheorghe, deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: 12 infracţiuni de folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, 2 infracţiuni de complicitate la luare de mită, 3 infracţiuni de folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, 3 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Tripa Florin, deputat în Parlamentul României şi secretar executiv în cadrul Biroului Permanent al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: 2 infracţiuni de folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,  2 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Chisăliţă Ioan Narcis, senator în Parlamentul României şi secretar executiv în cadrul Biroului Permanent al organizaţiei judeţene a unui partid politic, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Munteanu Bogdan, la data faptelor şef al Biroului Încasări Venituri din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timişoara, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată.

Zamiska Ioan – Iaromir, controlor trafic în cadrul Agenţiei de Control şi Încasări Nădlac 1, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: complicitate la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dare de mită.

Ţinte Raul şi Lazarov Nicoleta, controlori trafic în cadrul Agenţiei de Control şi Încasare Moraviţa în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de dare de mită.

Cercetările

Cercetările s-au desfăşurat pe două paliere. Primul vizează ”protecţia” oferită de persoanele cu funcţii de conducere controlorilor de trafic, la locul de muncă, în schimbul unor sume de bani (între 100 – 500 euro lunar).

”În cadrul unor agenţii de control şi încasare situate în punctele de trecere a frontierei ar fi existat obiceiul ca funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea să încaseze de la transportatori, pe lângă taxele legale şi sume de bani cu titlu de mită, pentru a nu constata şi aplica anumite sancţiuni acestora. Spre exemplu, pentru a oferi „protecţie”, în perioada 2016 – noiembrie 2019, inculpata Miuţescu Elisabeta ar fi pretins şi primit de la o persoană având funcţia de controlor de trafic (martor în cauză) suma totală de 19.300 de euro”, a transmis DNA.

Al doilea palier a vizat modalitatea în care se făceau angajările în structurile locale ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.), respectiv pe linie de partid şi cu remiterea unor sume de bani.

”Astfel, în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpaţii Ispravnic Cristian Ilie,  Horgea Cristian şi suspectul Căprar Dorel Gheorghe şi-ar fi folosit influenţa conferită de calităţile lor de persoane cu funcţie de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcţiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timişoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi. De menţionat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaţilor, urmând ca decizia finală să îi aparţină suspectului Căprar Dorel Gheorghe”, a transmis DNA.

Potrivit procurorilor, existau şi situaţii în care candidaţilor care aveau susţinere politică să nu li se mai pretindă şi remiterea unor sume de bani.

”Distinct de folosirea influenţei politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 şi 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro şi 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp şef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l priveşte pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins şi acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remişi în mod direct la casieria organizaţiei judeţene de partid”, a mai precizat DNA.

”De asemenea, cercetările au mai stabilit că şefii din cadrul D.R.D.P Timişoara sau în alte instituţii locale sau regionale, susţinute de partid în acele funcţii, ar fi avut obligaţia de a plăti o taxă lunară la casieria organizaţiei judeţene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcţia deţinută”, au transmis procurorii.

Distinct de aceste sume lunare, persoanele cu funcţii de conducere susţinute în acele funcţii de partid ar fi avut obligaţia de a plăti şi alte sume de bani, raportat la necesităţile de moment şi solicitările persoanelor cu funcţii de conducere din partid, identificându-se o asemenea situaţie când suspectul Căprar Dorel Gheorghe ar fi pretins şi primit suma de 4.500 de lei de la  inculpaţii Horgea Cristian, Lucaciu Mircea şi suspectul Munteanu Bogdan (câte 1.500 lei fiecare) pentru plata cheltuielilor ocazionate de primirea unei delegaţii din Japonia.
Într-un context asemănător, inculpaţii Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian, Pascu Patriciu-Mirel şi suspecţii Căprar Dorel Gheorghe, Tripa Florin şi Chisăliţă Ioan Narcis şi-ar fi folosit influenţa pentru numirea, cu încălcarea legii, în posturi de conducere (menţionate mai sus) a inculpaţilor Lucaciu Mircea şi Pascu Mirel şi pentru angajarea inculpatului Băeţan Alin.

”De menţionat, este faptul că inculpata Stoenescu Anca Patricia, în calitatea sa de inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, ar fi dispus, din considerente politice şi cu încălcarea Legii educaţiei naţionale, eliberarea din funcţie a unui inspector şcolar pentru criticile aduse partidului”, a mai transmis DNA.

La comiterea infracţiunilor ar fi participat şi alte persoane, au mai transmis procurorii.

Celor 15 persoane – inculpaţi şi suspecţi – li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 şi 309 Cod de procedură penală.

Locale

„Căsuțe pentru pisici“. Primăria Timișoara va implementa un sistem de gesionare a felinelor fără stăpân

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara implementează un sistem organizat de gestionare a pisicilor fără stăpân, prin reglementarea instalării și întreținerii de adăposturi standardizate pe domeniul public. Proiectul privind instalarea de căsuțe în cartiere va fi supus aprobării Consiliului Local.

Implementarea programului se va face în baza unui parteneriat între administrația locală și cetățeni. Asociațiile de proprietari care doresc să participe în program pot solicita amplasarea căsuțelor pe domeniul public, cu condiția obținerii acordului majorității locatarilor (50%+1). Proiectul include, de asemenea, eliminarea structurilor improvizate din jurul blocurilor, pentru menținerea igienei urbane.

Responsabilitatea îngrijirii zilnice, a hrănirii și a menținerii igienei revine asociațiilor, care vor desemna persoane dedicate. Primăria Timișoara gestionează exclusiv procesul de autorizare, locațiile de amplasare și controlul respectării regulamentului.

Căsuțele vor fi construite din materiale durabile (lemn/OSB), izolate termic pentru a proteja felinele pe timp de iarnă și vor avea dimensiuni standardizate pentru a se integra armonios în peisajul urban.

Construcția și dotarea căsuțelor, precum și hrana animalelor, vor fi asigurate exclusiv prin donații și sponsorizări de la persoane fizice, juridice sau ONG-uri. Primăria Timișoara oferă cadrul legal și logistic, monitorizând respectarea normelor de igienă.

Pentru a asigura succesul programului, regulamentul prevede și măsuri stricte. Nerespectarea obligațiilor de igienă de către asociații poate atrage amenzi între 500 și 1.000 lei. De asemenea, vandalismul asupra căsuțelor va fi sancționat cu amenzi de până la 2.500 lei și obligarea la plata reparațiilor, pentru a proteja investiția comunității.

Asociațiile de proprietari interesate pot consulta regulamentul complet și modelul de protocol aici: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/

Citeste mai mult

Locale

Acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, la Timișoara. Recomandări pentru cetățeni

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara anunță o nouă acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pe domeniul public al Municipiului Timișoara, în perioada 16 februarie 2026 – 2 marite 2026 . În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, operațiunile vor fi reprogramate și comunicate la o dată ulterioară.

Produsul folosit în combaterea rozătoarelor, Varat PASTĂ, cu substanța activă Brodifacoum este avizat de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se regăsește în Registrul Naţional al Produselor Biocide avizate de către Ministerul Sănătăţii. Substanța face parte din Grupa III de toxicitate. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecție corespunzător.

Staţiile de intoxicare sunt astfel concepute încât să permită doar accesul rozătoarelor, iar raticidul are adăugată o substanţă foarte amară pentru descuraja ingerarea de către restul mamiferelor. Sunt interzise golirea, deteriorarea sau sustragerea staţiilor destinate plasării momelilor, amplasate de către operatorul serviciilor de deratizare pe domeniul public. Cetățenii, în special copiii, bătrânii și deținătorii de animale de companie, sunt rugați să evite pe cât posibil contactul direct cu momeala raticidă. În cazul ingerării accidentale, antidotul recomandat de producător este vitamina K.

Pentru o eficiență sporită a acțiunii, municipalitatea apelează la colaborarea cetățenilor și recomandă igienizarea spațiilor proprii de depozitare a deșeurilor menajere, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor.

Citeste mai mult

Locale

BAROMETRUL calității vieții. Timișorenii, nemulțumiți de trafic, infrastructura rutieră și curățenie

Publicat

pe

Trei sferturi din timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună, arată datele Barometrului Calității Vieții 2025, realizat de municipalitate în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Studiul indică îmbunătățiri ale percepției publice în mai multe domenii și, în premieră, măsoară nivelul de încredere în instituțiile locale, unde primele poziții sunt ocupate de companiile private, armată și primărie. Traficul, infrastructura rutieră și curățenia rămân domeniile mai frecvent reclamate, însă și la aceste capitole a existat o ușoară evoluție pozitivă a percepțiilor.

„Schimbările mari se văd în timp, iar datele confirmă că Timișoara merge într-o direcție bună. Vedem o ușoară creștere a încrederii și a nivelului de satisfacție față de serviciile publice. La transportul public se resimte efectul investițiilor în flota nouă, iar la curățenie, unde municipalitatea a înființat o companie proprie, percepția locuitorilor s-a îmbunătățit. Asta nu înseamnă că ne oprim. Traficul rămâne o problemă importantă, la fel ca salubrizarea, și continuăm să lucrăm consecvent la aceste capitole”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Prof.univ.dr. Irina Elena Macsinga, prorector responsabil cu inovarea educațională, cariera academică și relația cu studenții în cadrul UVT, a transmis în deschiderea evenimentului: „Orașele moderne atrag în prezent cca 50% din locuitori și se estimează că până în 2050 procentul va crește până la 65%. Nu este de mirare, în acest context, că dezvoltarea urbană a atras atenția factorilor de decizie și a cercetătorilor, în egală măsură, și a canalizat efortul acestora de a surprinde starea de bine subiectivă a locuitorilor orașului. De cele mai multe ori privim calitatea vieții ca pe un rezultat, dar, dincolo de această obișnuință, este interesant să privim calitatea vieții ca pe o resursă strategică, pentru că, pe măsură ce calitatea vieții este mai ridicată, contribuie la atragerea de investiții și resurse umane înalt calificate, care duc din nou la ridicarea calității vieții, într-un efect de spirală pozitivă. Privind acest context, este remarcabilă importanța realizării acestui studiu recurent de tip barometru asupra calității vieții, care evaluează starea socială a comunității.”

Tinerii rămân cei mai optimiști în privința direcției în care se îndreaptă Timișoara: în medie, 9 din 10 consideră că orașul merge într-o direcție bună. Creșterea ușoară a nivelului de încredere se regăsește însă mai ales în rândul persoanelor de peste 54 de ani. Timișorenii au avut, totodată, mai multă încredere în direcția României și a Uniunii Europene: 52% (+20pp față de anul precedent) cred că direcția țării este una pozitivă, iar 54% (+12pp) cred același lucru despre direcția UE.

În premieră, barometrul a măsurat încrederea în instituțiile din Timișoara, pe o scară de la 1 la 10. Cele mai ridicate niveluri de încredere se înregistrează în cazul companiilor private, armatei, primăriei, bisericii și președinției (scoruri între 6 și 7), în timp ce partidele politice și parlamentul se află la finalul clasamentului (scoruri între 4 și 5).

La capitolul infrastructură, traficul și starea drumurilor rămân zonele cu un nivel mai redus de satisfacție, însă ambii indicatori sunt în ușoară creștere față de anul trecut: 60% dintre respondenți se declară mulțumiți de starea drumurilor și 30% de traficul auto. Percepția asupra transportului public și a trotuarelor este mai bună, 70% dintre timișoreni fiind mulțumiți de transportul public și 66% de starea trotuarelor.

Timișorenii sunt mai mulțumiți de spitale și de facilitățile sportive, fiind înregistrată o creștere semnificativă, de 10 puncte procentuale. Sunt apreciate, de asemenea, măsurile luate de municipalitate pentru curățenie și parcuri. Percepțiile privind siguranța noaptea și integrarea migranților sunt în ușoară creștere, iar încrederea în presa locală a crescut de la 42% la 52%.

Barometrul a fost realizat printr-un sondaj de opinie publică, desfășurat în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate la următorul link: https://assets.primariatm.ro/503c9019-4575-44ce-bf42-d2e10db50f49.pdf

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite