Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Pădure miniaturală urbană în zona Gării de Est din Timișoara

Publicat

pe

Cea de-a doua pădure miniaturală urbană (tiny forest) va completa peisajul urban verde al Timișoarei. Lucrările de amenajare sunt realizate de către Fundația pentru Arii Protejate Propark, pe terenul pus la dispoziție de către Primăria Timișoara, în zona Gării de Est, pe strada Mihail Kogălniceanu.

Cu o suprafață de doar 500 de metri pătrați, pădurea miniaturală este o alternativă la parcurile obișnuite din peisajul urban. Puieții plantați aici sunt arbori autohtoni, stejar, cireș păsăresc, carpen, arbuști, respectiv cununiță, alun, sanger, salbă moale, hibiscus, dar și specii originare din alte zone geografice, cum ar fi Koelreuteria paniculata (arbore exotic originar din Japonia), Acer saccharinum (un soi de arțar denumit și paltin argintiu), Albizia julibrissin, cunoscut ca arborele de mătase persan.

Primăria a asigurat compostul necesar plantării, iar Propark Fundația pentru Arii Protejate materialul săditor.

Ideea amenajării unor păduri miniaturale la Timișoara este unul dintre cele opt proiecte desemnate câștigătoare în cadrul programului de bugetare participativă de anul trecut și are ca scop reducerea poluării și a nivelului de zgomot și praf din oraș, prin crearea unor mici oaze verzi în diverse locuri intens circulate. Municipalitatea își dorește ca, în următorii doi ani, să avem în Timișoara șapte astfel de mini-păduri urbane. Prima pădure de acest tip din Timișoara a fost amenajată, anul trecut, în zona Modern-Piața Petru Maior și se dezvoltă frumos, lucrările de întreținere fiind minimale.

Zonele propuse pentru amenajarea micuțelor păduri sunt Piața Consiliul Europei, Pasaj Jiul, intersecțiile de la Punctele Cardinale, precum și de pe artere aglomerate, cum sunt bd. Simion Bărnuțiu, Calea Aradului, bd. Liviu Rebreanu, Calea Șagului, bd. Dâmbovița – depou STPT, zona AEM.

Pădurea urbană miniaturală este realizată după un concept dezvoltat de botanistul japonez Akira Miyawaki și se referă la crearea unor zone verzi de non-intervenție în care flora și fauna să se dezvolte natural, prin plantarea unor specii lemnoase autohtone, cu creștere rapidă și densitate mare, care să contribuie semnificativ la îmbunătățirea condițiilor climatice locale, cu efect direct asupra omului.

Datorită tehnicilor specifice folosite la plantarea ei, suprafața de pădure se dezvoltă autonom și nu necesită lucrări complexe de întreținere. Pădurile miniaturale amenajate atrag biodiversitate, inclusiv insecte și noi specii de plante, contribuie la îmbunătățirea calității aerului prin aportul de oxigen, retenția prafului și a noxelor, au valoare educativă prin observarea proceselor natural și, nu în ultimul rând, au valoare estetică.

De când prima mini-pădure a fost plantată în Țările de Jos, în anul 2015, conceptul a câștigat adepți în marile aglomerări urbane din Europa, în încercarea de a combate efectele negative ale poluării asupra locuitorilor. În România mai există astfel de păduri urbane miniaturale în București și Brașov.

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Locale

Femeie amendată cu 30.000 de lei pentru că a aruncat deșeuri pe domeniul public

Publicat

pe

Polițiștii locali din cadrul Serviciului Protecția Mediului au continuat acțiunile pentru depistarea persoanelor fizice și juridice care nu respectă legislația referitoare la abandonarea de deșeuri pe domeniul public, colectarea resturilor, transportul și depozitarea acestora, fiind aplicate, în ultimele două luni, un număr de 206 sancțiuni pe linie de mediu în valoare totală de 1.063.200 lei.

Spre exemplu, o femeie care a abandonat pe Str. Dimineții o cantitate considerabilă de deșeuri inclusiv reciclabile, textile etc, a fost sancționată conform OG 92/2021 cu amendă de 30.000 de lei.

O alta care nu a predat unui operator autorizat deșeurile pe care le deținea, printre care ambalaje carton, plastic și alte resturi, contribuind astfel la formarea unei rampe clandestine de deșeuri pe Bdul General I. Dragalina, a fost sancționată conform aceluiași act normativ cu 10.000 de lei.

O societate care producea deșeuri din construcții pe Str. Oituz, acestea fiind și amestecate, a fost sancționată tot conform OG 92/2021 cu 40.000 de lei pentru că nu a predat resturile unui operator autorizat.

O altă firmă de pe Str. Simion Mangiuca, a fost sancționată conform OUG 195/2005 cu 50.000 de lei pentru că nu a realizat în termen și în totalitate măsurile dispuse prin somație de a salubriza amplasamentul și de a evacua materialele depozitate.

Poliția Locală Timișoara atrage atenția că trebuie respectată legislația în vigoare pentru a se evita aplicarea de sancțiuni foarte mari. Verificările au loc și în perioada următoare. Persoanele care observă nereguli le pot semnala la adresa de email contact@politialoctm.ro sau la telefoanele Dispeceratului Poliției Locale 0256.246.112 ori 0256.968.

Foto: Poliția Locală Timișoara

Citeste mai mult

Locale

A fost desemnat constructorul Podului Solventul din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a desemnat asocierea de constructori care va realiza Podul Solventul în urma licitației. Astfel, municipalitatea va semna contractul de lucrări cu asocierea FREYROM SA (lider) și PROCONS GROUP SRL (asociat). Investiția include primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție care, împreună cu Pasajul Solventul și un drum de legătură peste fosta platformă industrială, va conecta Bulevardul Dâmbovița de Calea Bogdăneștilor.

„E al doilea pod unde începem lucrările în această primăvară, după podul de la fosta Fabrică de țigări. A fost un drum lung, uneori exasperant și frustrant: documentații complexe, multă birocrație, perioade lungi de avizare, exproprieri ale unor terenuri private, atragerea de 18 milioane de euro bani europeni. O muncă uriașă, imposibil de făcut fără efortul coordonat al echipelor din Primărie, cărora le mulțumesc. Legătura de la Solventul – pasajul și podul – sunt așteptate de decenii de timișoreni și mă bucur că în sfârșit se întâmplă”, a spus primarul Dominic Fritz.

Podul Solventul face parte din Inelul IV Vest, una dintre arterele esențiale pentru fluidizarea traficului în oraș. Cu linie dublă de tramvai, patru benzi de circulație, piste pentru biciclete, trotuare largi și spații verzi, investiția Primăriei Municipiului Timișoara va contribui la reducerea traficului din zona centrală și la îmbunătățirea mobilității urbane. Proiectul municipalității include și reconfigurarea intersecției cu Bulevardul Dâmbovița, precum și conectarea la pistele de bicicletă de pe malul Begăi.

Podul Solventul, Pasajul Solventul și Noua Radială Vest fac parte din planul Primăriei Municipiului Timișoara de a dezvolta o infrastructură urbană modernă, care conectează cartierele și sprijină dezvoltarea economică a orașului.

Contractul a fost atribuit pentru suma de 96.076.330 lei (cu TVA), iar termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea totală a investiției este de 133,5 milioane de lei, dintre care 93 de milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite