Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

„Căsuțe pentru pisici“. Primăria Timișoara va implementa un sistem de gesionare a felinelor fără stăpân

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara implementează un sistem organizat de gestionare a pisicilor fără stăpân, prin reglementarea instalării și întreținerii de adăposturi standardizate pe domeniul public. Proiectul privind instalarea de căsuțe în cartiere va fi supus aprobării Consiliului Local.

Implementarea programului se va face în baza unui parteneriat între administrația locală și cetățeni. Asociațiile de proprietari care doresc să participe în program pot solicita amplasarea căsuțelor pe domeniul public, cu condiția obținerii acordului majorității locatarilor (50%+1). Proiectul include, de asemenea, eliminarea structurilor improvizate din jurul blocurilor, pentru menținerea igienei urbane.

Responsabilitatea îngrijirii zilnice, a hrănirii și a menținerii igienei revine asociațiilor, care vor desemna persoane dedicate. Primăria Timișoara gestionează exclusiv procesul de autorizare, locațiile de amplasare și controlul respectării regulamentului.

Căsuțele vor fi construite din materiale durabile (lemn/OSB), izolate termic pentru a proteja felinele pe timp de iarnă și vor avea dimensiuni standardizate pentru a se integra armonios în peisajul urban.

Construcția și dotarea căsuțelor, precum și hrana animalelor, vor fi asigurate exclusiv prin donații și sponsorizări de la persoane fizice, juridice sau ONG-uri. Primăria Timișoara oferă cadrul legal și logistic, monitorizând respectarea normelor de igienă.

Pentru a asigura succesul programului, regulamentul prevede și măsuri stricte. Nerespectarea obligațiilor de igienă de către asociații poate atrage amenzi între 500 și 1.000 lei. De asemenea, vandalismul asupra căsuțelor va fi sancționat cu amenzi de până la 2.500 lei și obligarea la plata reparațiilor, pentru a proteja investiția comunității.

Asociațiile de proprietari interesate pot consulta regulamentul complet și modelul de protocol aici: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/

Citeste mai mult

Locale

Acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, la Timișoara. Recomandări pentru cetățeni

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara anunță o nouă acțiune de dezinsecție, dezinfecție și deratizare pe domeniul public al Municipiului Timișoara, în perioada 16 februarie 2026 – 2 marite 2026 . În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, operațiunile vor fi reprogramate și comunicate la o dată ulterioară.

Produsul folosit în combaterea rozătoarelor, Varat PASTĂ, cu substanța activă Brodifacoum este avizat de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se regăsește în Registrul Naţional al Produselor Biocide avizate de către Ministerul Sănătăţii. Substanța face parte din Grupa III de toxicitate. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat și autorizat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecție corespunzător.

Staţiile de intoxicare sunt astfel concepute încât să permită doar accesul rozătoarelor, iar raticidul are adăugată o substanţă foarte amară pentru descuraja ingerarea de către restul mamiferelor. Sunt interzise golirea, deteriorarea sau sustragerea staţiilor destinate plasării momelilor, amplasate de către operatorul serviciilor de deratizare pe domeniul public. Cetățenii, în special copiii, bătrânii și deținătorii de animale de companie, sunt rugați să evite pe cât posibil contactul direct cu momeala raticidă. În cazul ingerării accidentale, antidotul recomandat de producător este vitamina K.

Pentru o eficiență sporită a acțiunii, municipalitatea apelează la colaborarea cetățenilor și recomandă igienizarea spațiilor proprii de depozitare a deșeurilor menajere, atât în interiorul, cât și în exteriorul clădirilor.

Citeste mai mult

Locale

BAROMETRUL calității vieții. Timișorenii, nemulțumiți de trafic, infrastructura rutieră și curățenie

Publicat

pe

Trei sferturi din timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună, arată datele Barometrului Calității Vieții 2025, realizat de municipalitate în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Studiul indică îmbunătățiri ale percepției publice în mai multe domenii și, în premieră, măsoară nivelul de încredere în instituțiile locale, unde primele poziții sunt ocupate de companiile private, armată și primărie. Traficul, infrastructura rutieră și curățenia rămân domeniile mai frecvent reclamate, însă și la aceste capitole a existat o ușoară evoluție pozitivă a percepțiilor.

„Schimbările mari se văd în timp, iar datele confirmă că Timișoara merge într-o direcție bună. Vedem o ușoară creștere a încrederii și a nivelului de satisfacție față de serviciile publice. La transportul public se resimte efectul investițiilor în flota nouă, iar la curățenie, unde municipalitatea a înființat o companie proprie, percepția locuitorilor s-a îmbunătățit. Asta nu înseamnă că ne oprim. Traficul rămâne o problemă importantă, la fel ca salubrizarea, și continuăm să lucrăm consecvent la aceste capitole”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Prof.univ.dr. Irina Elena Macsinga, prorector responsabil cu inovarea educațională, cariera academică și relația cu studenții în cadrul UVT, a transmis în deschiderea evenimentului: „Orașele moderne atrag în prezent cca 50% din locuitori și se estimează că până în 2050 procentul va crește până la 65%. Nu este de mirare, în acest context, că dezvoltarea urbană a atras atenția factorilor de decizie și a cercetătorilor, în egală măsură, și a canalizat efortul acestora de a surprinde starea de bine subiectivă a locuitorilor orașului. De cele mai multe ori privim calitatea vieții ca pe un rezultat, dar, dincolo de această obișnuință, este interesant să privim calitatea vieții ca pe o resursă strategică, pentru că, pe măsură ce calitatea vieții este mai ridicată, contribuie la atragerea de investiții și resurse umane înalt calificate, care duc din nou la ridicarea calității vieții, într-un efect de spirală pozitivă. Privind acest context, este remarcabilă importanța realizării acestui studiu recurent de tip barometru asupra calității vieții, care evaluează starea socială a comunității.”

Tinerii rămân cei mai optimiști în privința direcției în care se îndreaptă Timișoara: în medie, 9 din 10 consideră că orașul merge într-o direcție bună. Creșterea ușoară a nivelului de încredere se regăsește însă mai ales în rândul persoanelor de peste 54 de ani. Timișorenii au avut, totodată, mai multă încredere în direcția României și a Uniunii Europene: 52% (+20pp față de anul precedent) cred că direcția țării este una pozitivă, iar 54% (+12pp) cred același lucru despre direcția UE.

În premieră, barometrul a măsurat încrederea în instituțiile din Timișoara, pe o scară de la 1 la 10. Cele mai ridicate niveluri de încredere se înregistrează în cazul companiilor private, armatei, primăriei, bisericii și președinției (scoruri între 6 și 7), în timp ce partidele politice și parlamentul se află la finalul clasamentului (scoruri între 4 și 5).

La capitolul infrastructură, traficul și starea drumurilor rămân zonele cu un nivel mai redus de satisfacție, însă ambii indicatori sunt în ușoară creștere față de anul trecut: 60% dintre respondenți se declară mulțumiți de starea drumurilor și 30% de traficul auto. Percepția asupra transportului public și a trotuarelor este mai bună, 70% dintre timișoreni fiind mulțumiți de transportul public și 66% de starea trotuarelor.

Timișorenii sunt mai mulțumiți de spitale și de facilitățile sportive, fiind înregistrată o creștere semnificativă, de 10 puncte procentuale. Sunt apreciate, de asemenea, măsurile luate de municipalitate pentru curățenie și parcuri. Percepțiile privind siguranța noaptea și integrarea migranților sunt în ușoară creștere, iar încrederea în presa locală a crescut de la 42% la 52%.

Barometrul a fost realizat printr-un sondaj de opinie publică, desfășurat în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate la următorul link: https://assets.primariatm.ro/503c9019-4575-44ce-bf42-d2e10db50f49.pdf

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite