Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

Cod galben de caniculă, la Timișoara. Unde sunt cele 5 puncte de prim ajutor din oraș

Publicat

pe

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de caniculă și disconfort termic, în intervalul 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10.00 în Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi în Dobrogea continentală.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse între 34 şi 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

În Timișoara funcționează 5 puncte de prim ajutor, special pregătite pentru perioadele caniculare, unde cetățenii pot găsi apă și un loc răcoros, plus personal medical.

Acestea sunt la:

  • Poșta 1 – Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
  • Opera – Piața Victoriei
  • Poșta 5 – Str. 1 Decembrie nr. 90
  • Piața Iosefin
  • Piața Badea Cârțan

Program: zilnic, între 10:00 – 18:00

Recomandările medicilor

Pentru protejarea sănătăţii, specialiştii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11.00-18.00, consumul de lichide, în special de apă, minimum doi litri pe zi, o alimentaţie echilibrată, care să conţină şi legume sau fructe proaspete (roşii, castraveţi, pepene), supe şi iaurturi (un pahar de iaurt produce acelaşi grad de hidratare ca şi un pahar cu apă), dar şi adaptarea ţinutelor la temperaturile de afară. Este de preferat folosirea de îmbrăcămite din materiale naturale, cu o croială lejeră, în culori deschise sau alb.

În perioadele de caniculă, se recomandă reducerea consumului de băuturi care au un conţinut ridicat de cofeină sau zahăr pentru că acestea au efect diuretic. Este recomandat să se evite consumul de alcool în exces.

Pe timpul zilei, când soarele este arzător, se recomandă, pe cât posibil, evitarea efortului în aer liber. În cazul celor care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea în spaţii deschise, se recomandă creşterea consumului de lichide şi utilizarea unui echipament de protecţie menit să ferească pielea şi capul de căldura excesivă.

Pentru scăderea temperaturii corpului este foarte util să se facă duşuri călduţe, iar pielea să fie lăsată să se usuce natural, fără folosirea prosopului şi aplicarea de creme cu efect hidratant mai ales după expunerea la soare.

În cazul sugarilor, se recomandă alăptarea la cererea bebeluşului, cu necesitatea ca mama să se hidrateze corespunzător. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în tabere, se recomandă asigurarea cazării în spaţii corespunzătoare, atenţie deosebită la alimentaţia acestora, iar acolo unde este cazul, supravegherea în permanenţă a copiilor care doresc să se scalde.

În acelaşi timp, specialiştii le recomandă persoanelor cu afecţiuni cronice să se asigure că urmează cu stricteţe tratamentul prescris de medic pentru bolile de care suferă, să îşi creeze un ambient menit să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului, să nu iasă din casă decât la nevoie, dimineaţa devreme şi seara după ce a trecut „arşiţa”, să păstreze legătura cu medicul curant iar, la nevoie, dacă starea de sănătate li se înrăutăţeşte, să ceară ajutor specializat.

Spaţiile închise trebuie aerisite mai ales la primele ore ale dimineţii, iar ulterior ferestrele în care bate soarele trebuie acoperite cu draperii. De asemenea, aerul condiţionat nu trebuie setat pe o temperatură prea scăzută pentru că apare riscul de şoc termic, iar pentru un plus de confort este recomandată şi folosirea umidificatoarelor.
Nerespectarea măsurilor de protecţie împotriva caniculei poate duce la deshidratare şi insolaţie. Ambele se manifestă prin creşterea temperaturii pielii, senzaţie de disconfort generalizat, cu dureri de cap, frisoane, ameţeală, greaţă, vomă şi pot ajunge, în cazuri grave, până la pierderea cunoştintei.

Citeste mai mult

Locale

ANCHETĂ! Fraudă cu fonduri europene la Universitatea Politehnică din Timișoara

Publicat

pe

Trei angajate ale Universităţii Politehnice Timişoara au fost trimise în judecată de procurorii DNA pentru fraudă cu fonduri europene după ce au depus declaraţii şi documente false pentru a obţine pe nedrept mai multe sume de bani, în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+.

De asemenea, acestea mai sunt acuzate că în perioada 2012 – 2020 şi-au însuşit diverse sume din fondurile Universităţii, iar prejudiciile sunt de 5 milioane de lei şi de peste 2,5 milioane de euro.

Este vorba de Maria-Lia Dolga, la data faptei director al Departamentului Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, în formă continuată şi folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, Lenuţa-Daniela Hudac, la data faptei şef Birou Contabilitate în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi Marinela Solomon, la data faptei administrator financiar în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanţe din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu  Hannelore Elfride Filipescu, la data faptei şef Serviciu Programe Erasmus (şef Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relaţii Internaţionale al Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.

Anchetatorii au precizat că în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+, Maria-Lia Dolga, beneficiind de ajutorul lui Hannelore Elfride Filipescu, ar fi întocmit şi depus mai multe declaraţii şi documente false la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obţinerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.

„În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupţie, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziţie documente esenţiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenţii Universităţii Politehnice Timişoara. Astfel, în multe situaţii, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitaţie, personală sau generală, din partea instituţiei gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilităţii (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate”, a mai precizat sursa citată.

Anchetatorii au menţionat că în realitate, deşi unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită şi folosită de cadrele didactice, personalul administrativ şi studenţi.

De asemenea, procurorii au stabilit că în alte situaţii, studenţii ar fi fost îndemnaţi să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărţit între persoanele din conducerea Departamentului Relaţii Internaţionale.

Procurorii DNA au mai transmis că Lenuţa-Daniela Hudac şi Marinela Solomon, având în atribuţiile lor de serviciu gestionarea fondurilor băneşti ale Universităţii Politehnice Timişoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, şi-ar fi însuşit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât şi pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride şi Asociaţia Foştilor Studenţi ai Universităţii Politehnice Timişoara. În total, suma de bani însuşită/delapidată prin intermediul celor 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei şi 1.548.617 de euro.

„Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut şi a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinaţiei unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ şi în indicarea în fals a unor menţiuni/explicaţii în aplicaţia informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale”, au explicat anchetatorii.

Ei au mai afirmat că marea majoritate a operaţiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus şi anume, Lenuţa-Daniela Hudac ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universităţii Politehnice Timişoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.

”În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acţionat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universităţii Politehnice Timişoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar şi în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghişeul băncii.

Într-un număr de trei operaţiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operaţiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, au mai transmis reprezentanţii DNA.

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.

Universitatea Politehnica Timişoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuţa-Daniela şi Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei şi 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracţiunii, la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor.

În prezenţa avocatului, Hannelore Elfride Filipescu care a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, fiind condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul de urmărire penală, precum şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise spre judecare la Tribunalul Timiş.

Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Circulația rutieră este restricționată în mai multe zone din Timișoara, pentru lucrări și evenimente

Publicat

pe

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea sau, după caz, închiderea circulației rutiere în mai multe zone din oraș, începând de sâmbătă, 21 iunie 2025, în vederea realizării unor lucrări de mentenanță sau a desfășurării unor evenimente.

Astfel, circulația rutieră va fi închisă în data de 21 iunie 2025, pe bulevarul Cetății, în vederea desfășurării evenimentului „Străzi pentru Comunitate”, ce prevede activități și spectacole dedicate copiilor, concerte, jocuri și picnicuri atipice.

Prin urmare, circulația rutieră va fi închisă pe tronsonul strada Gheorghe Lazăr – Calea Torontalului, în intervalul orar 07:00-22:00. Mai mult, și circulația tramvaielor pe liniile 4 și 7 va fi închisă între intersecțiile bulevardul Cetății – Calea Torontalului și bulevardul Cetății – strada Gheorghe Lazăr, iar liniile de tramvai 4 și 7 vor circula deviat cu întoarcere la buclă Ronaț.

De asemenea, în perioada 23 iunie 2025 – 28 iunie 2025, circulația rutieră va fi închisă pe strada Remus, tronsonul cuprins între strada Virgil Madgearu și Piața Plevnei, în intevalul orar 08:00-17:30, în vederea refacerii infrastructurii drumului.

Recomandăm șoferilor să folosească rute alternative pe perioada desfășurării lucrărilor.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite