Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

O nouă pizzerie deschisă în sudul Timișoarei promite să cucerească iubitorii de arome italiene: Pizza-ColosseumTimisoara

Publicat

pe

Sudul Timișoarei are un nou motiv de bucurie culinară: recent s-a deschis Pizza-ColosseumTimisoara, un loc care îmbină tradiția italiană autentică cu ingrediente proaspete și servicii rapide.

Situată într-o zonă accesibilă pentru locuitorii din Giroc, Chișoda, Calea Șagului, Calea Girocului și Bălcescu-Braitim, pizzeria promite să devină rapid una dintre favoritele din oraș.

La cârma bucătăriei se află nimeni altul decât Giuseppe Tizzani, cunoscut sub numele de „Pipo”, un bucătar italian cu renume, care aduce cu el pasiunea și măiestria tradițională din inima Italiei.

Sub semnătura sa, fiecare pizza este o experiență – de la clasicul Margherita (29 de lei) până la specialitatea casei, Pizza Colosseum, un deliciu care pornește de la 36 de lei și promite o explozie de gusturi.

Pizza-ColosseumTimisoara oferă momentan doar livrare sau ridicare de la locație, între orele 12:00 și 21:45, de luni până sâmbătă. Clienții pot comanda pizza medie începând cu 29 de lei, iar gama variată acoperă atât preferințele clasice, cât și combinații inovative.

Și veștile bune nu se opresc aici: în curând, meniul se va extinde cu paste proaspete, preparate cu rețete tradiționale italiene, dar și cu specialități românești reinterpretate în stilul unic al lui Pipo.

Dacă ești în căutarea unei pizza autentice, cu blat perfect rumenit, sos de roșii aromat și toppinguri de calitate, Pizza-ColosseumTimisoara e locul de unde trebuie să comanzi.

Gustul Italiei e acum mai aproape ca niciodată – la doar un telefon distanță (0775.11.28.11)

Pentru comenzi rapide și delicioase, sudul Timișoarei are un nou reper: Pizza-ColosseumTimisoara.

Meniul poate fi vazut pe www.pizza-colosseumtimisoara.ro

Citeste mai mult

Locale

Tramvaiele, troleibuzele și autobuzele vor circula în noaptea de Înviere, la Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara, prin Societatea de Transport Public Timișoara, asigură transportul în comun cu program extins în noaptea zilei de 19 aprilie 2025, cu ocazia oficierii slujbelor religioase de Paști.

Astfel, transportul public va fi prelungit până la ora 03:30, pentru a putea deservi numărul mare de credincioși, care vor participa la slujbele de Înviere.

Singura pauză va fi pe perioada slujbei religioase, în intervalul orar 24:00 – 01:30.

Drept urmare, graficele de transport vor fi prelungite pentru liniile de tramvai Tv 1, Tv 2, Tv 4, Tv 5, Tv 6, pentru liniile de troleibuz Tb 11, Tb 14, Tb 16, Tb 18, pentru liniile de expres E3 și E7 și pentru linia de autobuz 33.

Citeste mai mult

Locale

Biserica de lemn de la Topla, mistuită de flăcări, va fi restaurată

Publicat

pe

Biserica de lemn de la Topla, care a ars în curtea Muzeul Satului Bămăţean din Timişoara, va fi restaurată cu bani de la Consiliul Judeţean Timiş.

Preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, a anunțat că mai multe persoane s-au arătat dispuse să doneze bani pentru acest monument istoric, însă a făcut un apel public pentru sprijinirea cazurilor sociale.

„Biserica de la Topla, din incinta Muzeului Satului Bănăţean, a fost distrusă de flăcări şi mulţi timişeni s-au arătat dispuşi să contribuie la restaurarea monumentului istoric, ceea ce reprezintă un gest de mare nobleţe, unul firesc în zona noastră. Astfel de iniţiative ne arată cum comunitatea se uneşte în momente importante. Am fost contactat de o mulţime de oameni care şi-au manifestat dorinţa să participe cu bani la efortul de a readuce în lumină biserica. Nu vreau să sune a aroganţă, pentru că apreciez mult astfel de gesturi, dar, în cazul de faţă, nu este nevoie de sprijin financiar, pentru că bugetul Consiliului Judeţean Timiş poate suporta această cheltuială, indiferent de suma necesară”, a declarat, joi, Alfred Simonis.

Acesta a mai adăugat că cei care au intenţionat să doneze bani pentru restaurarea lăcaşului de cult ar trebui să îşi îndrepte atenţia și spre cazurile sociale.

„Îi îndemn pe toţi să ni se alăture să sprijinim cazuri sociale care sunt în nevoie, să identificăm oameni sau instituţii pentru care un ajutor financiar ar însemna enorm. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi dorit să ne ajutaţi să restaurăm biserica. Aţi arătat că vă pasă cu adevărat!”, a mai transmis Simonis.

Biserica de lemn de la Topla, din incinta Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara a fost mistuită de flăcări în noaptea de 25 spre 26 martie după ce un incendiu a izbucnit din cauză că un cablu de la instalaţia electrică s-a supraîncălzit.

Biserica din Topla a fost edificată în anul 1746, la Remetea Luncă, fiind apoi donată în 1807 credincioșilor din satul Topla. Lăcașul de cult a fost transportat pe tăvălugi, tras de 24 de perechi de boi și reasamblat și consolidat cu ajutorul credincioșilor.

Considerat cel mai valoros lăcaș de lemn din Banat, biserica se remarcă prin detalii arhitecturale unice, cum ar fi brâul median torsadat, brâul prelungit care înconjoară biserica și portalul apusean, acoperișul din șindrilă și clopotnița separată.

Foto: basilica.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite