Ne găsiți și pe:

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

acum 5 ani

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

15
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Locale

Exproprieri pentru realizarea Radialei de Vest din Timișoara

Publicat

acum 23 de ore

pe

23 iunie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara avansează cu una dintre investițiile strategice de mobilitate – Radiala de Vest – un nou drum, cu două benzi pe sens, piste de biciclete și trotuare largi. Proiectul intră într-o nouă etapă, odată cu semnarea contractului pentru serviciile necesare procedurii de expropriere conform Legii 255/2010.

„Pasajul Solventul, podul Solventul, drumul peste platforma industrială, legătura până la strada Gării și radiala Vest sunt investiții uriașe care vor aerisi zone întregi care astăzi sunt sufocate de mașini. Vom crea o nouă legătură, un nou drum, care să continue de la strada Gării, de la intersecția cu pasajul Solventul, peste calea ferată, până la șoseaua de ocolire. Mergem mai departe cu această investiție, chiar și fără finanțarea promisă de CNAIR, un parteneriat pentru care am aprobat de mai bine de un an o hotărâre de Consiliu Local”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Radiala de Vest va lega direct vestul orașului de centură și va oferi o alternativă pentru șoferii care astăzi sunt nevoiți să traverseze zone aglomerate ale Timișoarei. Noua arteră va conecta strada Gării cu Varianta de Ocolire Timișoara Vest, prin Inelul IV și nodul rutier existent. Investiția include un drum nou, cu câte două benzi pe sens, piste pentru biciclete și trotuare, rețele de apă, canalizare pluvială și iluminat public, precum și un pasaj suprateran peste linia de cale ferată Timișoara Nord – Stamora Moravița. Totodată, este prevăzută amenajarea unei girații moderne la intersecția cu strada Carpenului.

Contractul pentru exproprierile în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică are o durată de 13 luni și prevede 4 etape. Valoarea contractului este de 44.500 lei fără TVA.

Drumurile radiale ale Timișoarei – Calea Șagului, Calea Martirilor, Calea Buziașului, Calea Lugojului, Calea Sever Boc, Calea Aradului, Calea Torontalului și strada Gheorghe Lazăr/Cloșca/Balea – au fost realizate în anii ’70.

24
Citeste mai mult

Locale

Construcții ilegale desființate de Primăria Timișoara. Unde au „intervenit“ buldozerele

Publicat

acum 2 zile

pe

22 iunie 2026

de

Sub amenințări și încercări de intimidare politică, funcționarii Primăriei Timișoara au pus astăzi în aplicare dispoziția primarului Dominic Fritz de desființare a mai multor construcții ridicate ilegal pe domeniul public, dat în concesiune pe strada Lacului nr. 1.

Societatea Casa Matteo a sfidat în mod repetat legea: după ce a fost sancționată cu amenzi de peste 13.000 de lei și după ce o primă dispoziție de desființare a fost pusă în aplicare, construcțiile ilegale au fost refăcute pe domeniul public. Astfel, au fost ridicate ilegal pe o suprafață de aproape 600 de metri pătrați o terasă acoperită din lemn, un bar exterior de tip pergolă, o împrejmuire cu poartă de acces și mai multe zone amenajate cu dale și beton. Mai mult, firma a ignorat și legislația de mediu, fiind amendată anul acesta cu 300.000 de lei pentru depozitarea ilegală a circa 100 mc de deșeuri amestecate (deșeuri menajere, reciclabile, moloz, deșeuri vegetale, polistiren și altele).

Construcțiile ilegale au fost ridicate pe un teren al municipiului, de circa 5.500 mp, care a fost concesionat în urmă cu 18 ani. Concesiunea nu este egală cu permisiunea de a construi fără autorizație. Societatea Casa Matteo a cerut în instanță anularea dispoziției inițiale, iar municipalitatea a câștigat atât în primă instanță, cât și la recurs, unde decizia a fost definitivă. Acum, costurile de desființare vor fi suportate de către societățile comerciale CASA MATTEO S.R.L., în calitate de executant, și DARIAN ERIC BUSINESS S.R.L., în calitate de utilizator al amenajărilor.

De la începutul acestui an, au fost puse în aplicare aproape 80 de dispoziții ale primarului Dominic Fritz pentru desființarea construcțiilor și amenajărilor ridicate fără respectarea legii pe domeniul public.

35
Citeste mai mult

Locale

Primele autobuze electrice scurte intră în circulație, la Timișoara

Publicat

acum o săptămână

pe

14 iunie 2026

de

De luni, primele autobuze electrice scurte intră în circulație pe liniile E4, E4B și 46.

Toate cele 30 de vehicule au ajuns deja la Timișoara și trec prin etapele de verificare și recepție.

Autobuzele au o lungime de 10 metri, o capacitate de minimum 65 de pasageri și 20 de locuri pe scaune. Sunt confortabile, nepoluante și accesibile pentru persoanele cu mobilitate redusă, părinții cu cărucioare și vârstnici.

Primăria Timișoara va continuă înnoirea flotei de transport public astfel încât se dorește ca transportul public să devină prima opțiune pentru cât mai mulți timișoreni.

27
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite