Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

Restricții de trafic la Timișoara pentru desfășurarea evenimentului TIMOTION 2025

Publicat

pe

La solicitarea Asociației Alergotură, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea și restricționarea circulației rutiere, duminică, 11 mai 2025, în mai multe intervale orare, după cum urmează:

în intervalul orar 07:45 – 13:00, pe traseele:

  • Traseul cursei de ciclism 15 km: Bulevardul I.C. Brătianu (START) -strada 20 Decembrie – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – bulevardul Vasile Pârvan – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu- Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei de 10,5 km (1 tur) și 21 km (2 tururi): Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – strada C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – strada Pestalozzi – Parcul Regina Maria – strada I.L. Caragiale – Piața Romanilor – bulevardul 3 August 1919 (pe trotuar) – traversare Parcul Regina Maria– mal stânga Canal Bega – traversare Podul Dragalina (pe trotuar) – mal dreapta Canal Bega – ieșire prin Parcul Justiției – strada George Enescu – bulevardul C.D. Loga – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade / Parcul Civic (FINISH).
  • Traseul crosului de 5 km: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – Parcul Regina Maria – mal stânga Canal Bega – Parcul Franz Joseph – Podul Mihai Viteazu (sensul spre Piața Iancu Huniade) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade / Parcul Civic (FINISH)

în intervalul orar 07:45 – 18:00, pe traseele:

  • Traseul crosului de 3 km: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand (1 bandă de circulație delimitată) – Splaiul Spiru Haret – mal dreapta Canal Bega – Splaiul Spiru Haret – strada George Enescu – bulevardul C.D. Loga – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH)
  • Traseul cursei de 3 km biciclete: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevarduln C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei Micii Campioni (0,7 km): Piața Iancu Huniade (STRADA) -strada 20 Decembrie 1989 – Piața Iancu Huniade –strada Patriarh Miron Cristea – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei de 1 km: Piața Iancu Huniade (STRADA) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH)

De asemenea, în perioada 10 mai 2025 – 11 mai 2025, parcarea publică din Piața Iancu Huniade va fi rezervată exclusiv organizatorilor evenimentului, în vederea instalării infrastructurii de start a evenimentului.

Șoferilor le este recomandat să folosească rute alternative pe perioada desfășurării evenimentului sportiv.

Citeste mai mult

Locale

Zece terase amplasate ilegal în centrul Timișoarei, desființate

Publicat

pe

După repetate avertismente și un ultimatum de 7 zile, Primăria Municipiului Timișoara a început operațiunea de desființare a teraselor care continuă să funcționeze ilegal în zona centrală.

10 operatori, care aleg să facă concurență neloială majorității care respectă legea, nu au depus documentația necesară pentru autorizare și nici nu au eliberat domeniul public.

Firmele au mimat conformarea prin depunerea simbolică a unei cereri sau a unui dosar incomplet, fără intenția reală de a intra în legalitate, astfel că mobilierul teraselor a fost ridicat.

„Nu acceptăm comerț ilegal în centrul Timișoarei. Nu poți ocupa spațiu public fără autorizație, fără să plătești niciun leu la bugetul local și să te mai aștepți să fii tolerat. E sfidător față de toți cei care muncesc corect și respectă legea. Cei care au ignorat ultimatumul de 7 zile și au depus doar hârtii de fațadă, ca să bifeze un număr de înregistrare, au făcut o alegere greșită. Legea e lege pentru toți. Majoritatea operatorilor economici funcționează legal și se pot baza pe administrația mea că nu vom proteja pe nimeni din cei care fac concurență neloială”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Costurile pentru ridicarea mobilierului amplasat ilegal pe domeniul public vor fi suportate de societățile responsabile.

Ocuparea domeniului public este reglementată printr-o hotărâre a Consiliului Local, care stabilește condițiile minime pentru desfășurarea activităților comerciale pe spațiul public. Printre acestea se numără și respectarea unor cerințe legate de aspectul, amplasamentul și siguranța teraselor. În ceea ce privește taxa, aceasta se ridică la 2 lei/mp/zi în zona A, în perioada mai – august, 1 leu mp/zi în lunile martie, aprilie, septembrie și octombrie și la 0,70 lei/mp/zi pentru lunile ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.

Operatorii comerciali se pot autoriza oricând, în conformitate cu legislația. Doar după obținerea autorizării pot să amplaseze mobilierul și să funcționeze.

Municipalitatea va continua operațiunile de verificare în toate zonele orașului, prin intermediul Poliției Locale.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Gălăgia se „plătește“ cu amendă, la Timișoara

Publicat

pe

Peste 100 de timișoreni au reclamat la Poliția Locală disconfortul creat de unii cetățeni care fac gălăgie, ascultă muzică tare în special noaptea, oamenii legii aplicând 144 de sancțiuni referitoare la tulburarea liniștii publice.

Conform Direcției Generale a Poliției Locale Timișoara, anul acesta 106 timișoreni au reclamat la Poliția Locală situații în care au fost deranjați de gălăgie.

Din constatările polițiștilor locali, în cele mai multe cazuri este vorba despre muzică la intensitate ridicată în spații de locuit, cum ar fi de exemplu în apartamente de bloc de pe străzi precum Miorița, Soarelui, Intrarea Sabinei, Dr. Nicolae Paulescu, Fructelor, Milcov, Labirint etc.

Există și situații în care este reclamată gălăgia făcută de persoane care stau în aer liber, vorbesc tare, consumă alcool, uneori ascultă muzică în fața blocurilor, magazinelor sau în parcuri, cum ar fi într-un părculeț de pe Str. Dinu Lipatti, Parcul Constructorul, Str. Nufărul, Regele Carol, Cloșca etc.

O altă categorie este cea a petrecerilor private, a teraselor și localurilor, unde muzica și zgomotul provoacă disconfort vecinilor, în locații precum terasa unei pizzerii de pe Calea Martirilor, eveniment la centrul de afaceri de pe Bulevardul Eroilor de la Tisa, terasă local de pe Str. Augustin Pacha, bar de pe Str. Ștefan cel Mare etc.

Polițiștii locali au aplicat anul acesta un număr 144 sancțiuni pentru astfel de cazuri, în valoare totată de 85.850 lei, în majoritate la persoane fizice, 18 dintre acestea fiind pentru persoane juridice. Poliția Locală Timișoara atrage atenția că respectarea legii presupune nu numai evitarea sancțiunilor, dar și respect pentru ceilalți cetățeni.

Potrivit Legii 61/1991, provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice, tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă, precum și tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata vecinătate a acestora se sancționează cu amenzi de la 200 lei la 1.000 lei, respectiv cu amenzi de la 500 lei la 1.500 lei, existând posibilitatea aplicării măsurii complementare de suspendare a activității localurilor pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile, atunci când faptele de tulburare a liniștii pe timp de noapte se repetă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite