Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

IMPOZITELE și TAXELE LOCALE pentru 2026, ajustate conform legii, la Timișoara

Publicat

pe

Municipalitatea ajustează taxele și impozitele locale pentru anul 2026 ca urmare a legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Actul normativ modifică atât baza de calcul – valoarea în lei/mp, cât și o serie de coeficienți utilizați până în prezent, respectiv scutiri și reduceri la plata impozitului.

Proiectul de hotărâre aferent aplicării acestor prevederi la nivelul municipiului Timișoara urmează să fie supus aprobării Consiliului Local.

Conform noilor prevederi legale, pentru clădirile rezidențiale din proprietatea persoanelor fizice, valoarea în lei/mp crește cu aproximativ 79%, iar facilitățile fiscale, precum reducerile în funcție de vechimea imobilului, au fost eliminate. Până în prezent, în funcție de vechimea imobilului erau aplicate reduceri de 10%, 30% și 50%. Totodată, scutirile aplicate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și cele acordate instituțiilor coordonate de Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Ministerul Familiei și federațiilor sportive, au fost eliminate.

În baza noii legislații, un apartament cu o cameră de 23 mp aflat în zona A și într-o clădire veche va înregistra o diferență de aproximativ 150 de lei. Un apartament cu două camere, având 50 mp și situat în zona B, ar trece de la un impozit de 119 lei la 447 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, de circa 65 mp, amplasat în zona C, diferența estimată ar fi de circa 410 lei.

Noua legislație națională stabilește și includerea normei de poluare în formula de calcul pentru impozitul pentru mijloacele de transport, alături de capacitatea cilindrică. De exemplu, pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 1.598 cmc, impozitul anual ar putea ajunge la aproximativ 230 lei în cazul normelor Euro 0 – 3 și la aproape 200 lei în cazul normei Euro 6, față de 143 lei în prezent. Pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 3.100 cmc, impozitul este estimat la 7.600 lei pentru normele Euro 0 – 3 și la 6.900 lei pentru norma Euro 6, comparativ cu 10.375 lei în prezent. Pentru autoturismele hibride cu emisii peste 50 g C02/km este estimat un impozit de circa 200 lei. Pentru autoturismele electrice, scutite până în prezent, este introdusă o taxă anuală de 40 de lei. În evidențele Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara sunt peste 156.000 de mijloace de transport, din care circa 127.000 în proprietatea persoanelor fizice, iar restul în proprietatea persoanelor juridice.

Pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie a anului 2026, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an 2026 de către contribuabilii persoane fizice și persoane juridice, municipalitatea acordă o bonificație de 10%.

În ceea ce privește impozitarea clădirilor rezidențiale pentru persoane juridice, municipalitatea menține regimul actual până în anul 2027, ca urmare a OUG 78/17.12.2025.

Pentru clădirile nerezidențiale, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, proiectului municipalității propune diminuarea cotei adiționale de la 31% la 16%.

Proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2026 poate fi consultat la adresa: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/0418d960-2450-43c8-9a22-73455cf66020

Citeste mai mult

Locale

Sirenele vor răsuna la Timișoara în amintirea Revoluției din Decembrie 1989

Publicat

pe

Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 12:00, în întreg orașul Timișoara vor răsuna sirenele.

Acest moment simbolic marchează eliberarea Timișoarei și omagiază curajul celor care au luptat pentru libertate și demnitate.

Primăria Timișoara invită toți cetățenii să participe la acest moment de reculegere și omagiu, prin care onorăm și reafirmăm valorile pentru care s-a luptat: libertatea, solidaritatea și respectul pentru drepturile omului.

Pentru Timișoara, luna decembrie reprezintă un reper esențial al memoriei colective, fiind perioada în care sunt comemorați eroii-martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, dar și momentul în care orașul a devenit primul oraș liber de comunism din România, asumându-și un rol decisiv în declanșarea eliberării întregii țări.

Foto: Primăria Timișoara

36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Podul Iuliu Maniu din Timișoara va fi modernizat

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat contractul pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii), una dintre cele mai importante conexiuni dintre Gara de Nord și Calea Șagului. Investiția municipalității include, printre altele, consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii, și răspunde cerințelor de trafic și siguranță din prezent. Primele intervenții sunt programate de către firma câștigătoare – TEHNODOMUS – în perioada ianuarie-februarie, în funcție de condițiile meteo.

“Este primul șantier nou al anului viitor și o investiție pe care o pregătim de mult timp. Podul de la fosta Fabrică de Țigări, construit în anii ’70, este într-o stare avansată de degradare și avea nevoie urgentă de această investiție pentru a răspunde cerințelor actuale de trafic și siguranță. Mă bucur că am reușit să atragem fonduri europene consistente pentru această lucrare și că putem moderniza una dintre cele mai importante legături dintre Gara de Nord și Calea Șagului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Investiția Primăriei Timișoara vizează consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii cu o structură mixtă oțel-beton, cu păstrarea a câte două benzi pe sens, cu lățimea de 3,50 metri fiecare. Totodată, trotuarele vor fi lărgite până la 1,75 m, pentru a oferi mai mult spațiu pietonilor, și vor fi amenajate piste pentru biciclete. Proiectul include și reabilitarea rampelor, refacerea scărilor de acces cu elemente metalice, instalarea unui iluminat arhitectural modern, consolidarea malului Canalului Bega, precum și plantarea de arbori, pentru îmbunătățirea calității aerului și a aspectului urban. După finalizarea lucrărilor, municipalitatea va putea reintroduce circulația troleibuzelor pe pod.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 10 milioane de euro, din care aproximativ 7,4 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, Intervenția regională 4.1 Mobilitate Urbană Sustenabilă. Lucrările de reabilitare a Podului Iuliu Maniu se ridică la valoarea de aproximativ 8 milioane de euro (TVA inclus) și sunt programate să fie finalizate până în februarie 2027.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite