Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Noaptea Muzeelor la Timişoara. Vezi PROGRAMUL

Publicat

pe

Muzeul de Artă Timișoara
Piaţa Unirii nr.1, Timișoara
Orar: 18.00 – 23.00
Telefon: 0256 491 592
Email: office@muzeuldeartatm.ro
www.muzeuldeartatm.ro
Facebook: Muzeul de Arta Timisoara – Palatul Baroc
Expoziţii permanente: Artă Decorativă; Artă Europeană; Colecţia Baba; Pictură Bănăţeană sec. XIX; Artă Bănăţeană Veche; Pictură Românească Modernă. Expoziţie temporară: Expoziţie de pictură Gheorghe Anghel si Expoziţia Vincent van Gogh.
De la ora 20.00 va avea loc recitalul de violoncel sustinut de Alina Holender (Viena). În program vor fi lucrari de : R Scuman, Adagio și Allegro; J.S. Bach, Preludiul din suita nr.2; E. Elgar, Concert pentru violoncel și orchestră în mi minor, op 85.  La pian: Sorin Dogariu.
Parteneri: Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Muzeul Banatului Timișoara
Str. Martin Luther nr.4, Bastionul Maria Theresia, etajul 1, Timișoara
Orar: 20.00 – 02.00
Telefon: 0256 201 321
Email: office@muzeulbanatului.ro
www.muzeulbanatului.ro
Facebook: Muzeul National al Banatului
Expoziţie temporară și prezentare Arme albe din preistorie până în perioada modernă
Expoziţia prezintă o selecţie semnificativă, cronologică a tipurilor de arme albe existente în colecţiile Muzeului Banatului, utilizate din preistorie până în epoca modernă.
Printre cele aproximativ 100 arme albe: militare, civile, pentru vânătoare, ceremoniale etc, se vor regăsi și bunuri de valoare istorică deosebită (clasate în Patrimoniul Cultural Naţional al României, categoria juridică Tezaur): spadă de tip viking (secolul al X-lea), spadă medievală maghiară (secolul al XIV-lea), spadă de călău (secolul al XVII-lea), sabia familiei nobiliare Osztoics (secolul al XIX-lea).
Prezentarea va fi însoţită de muzică istorică interpretată de grupul Peregrinii, formaţia de world music a Muzeului Banatului.
Expoziţia temporară Clisura Dunării – Malul Sârbesc, Patrimoniul natural, cultural şi turistic al Parcului Naţional Djerdap
Expoziţia prezintă valorile naturale și culturale ale malului sârbesc al Clisurii Dunării.
Partener: Parcul Naţional Djerdap, Serbia
Expoziţia temporară Expovenatoria, ediţia a V-a
Expoziţia prezintă trofee de vânătoare autohtone, specifice Banatului, ce urmează a fi evaluate de o comisie internaţională de arbitraj. Pe lângă aceste exponate, vizitatorii vor putea admira și o serie de trofee de vânat african, dar și picturi cu specific vânătoresc.
Parteneri: Asociaţia Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Timiș în colaborare cu Clubul de Vânătoare Timișoara

Muzeul Satului Bănăţean Timișoara
Aleea CFR nr. 1, Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0256 225 588
Email: contact@muzeulsatuluibanatean.ro
www.muzeulsatuluibanatean.ro
Facebook: Muzeul Satului Bănăţean Timișoara Oficial
A fost odată ca-n povești – concert de muzică clasică, seară de cântec și poezie cu repertoriu naţional și internaţional
Tematica concertului se va referi la multiculturalitate. Piesele interpretate sunt inspirate și culese din muzica europeană și nu numai, secolele 17,18,19. Participanţi: pianista Dianna Popa-Vasiu, Darius Divian artist liric, Silviu Rujoni artist liric, Imre Beatrix Leila artist liric.
Expoziţii permanente:
Sala 1: ţesături, costume populare, podoabe și ceramică.
Sala 2: icoane și obiecte de cult.
Sala 3: elemente de arhitectură și machete.

Memorialul Revoluţiei din Timișoara
Str. Oituz Nr. 2B (fosta Popa Șapcă, lângă Facultatea de Arte)
Orar: 09.00 – 21.00
Telefon: 0256 294 936
Email: memorialulrevolutiei1989@gmail.com
www.memorialulrevolutiei.ro
Facebook: Memorialul Revolutiei Timisoara
În cadrul „Nopţii Muzeelor” le oferim vizitatorilor noștri o trecere în revistă a unor momente importante din istoria recentă a Europei și a României. Încă de la intrare vizitatorii sunt întâmpinaţi de un fragment al Zidului Berlinului, amplasat în curtea instituţiei noastre pentru a rememora crucialul eveniment din noiembrie 1989, ce a precedat Revoluţia Română din Decembrie 1989. Nu departe de segmentul din Zidul Berlinului se află lucrarea sculptorului timişorean Eugen Barzu, „Coloana Eroilor”, cel mai recent monument dedicat Revoluţiei şi eroilor săi, inaugurat în decembrie 2014, care se alătură celorlalte 12 monumente din oraș.
Expoziţii permanente:
Expoziţia „Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu”, donată Memorialului Revoluţiei de către Muzeul Banatului, cuprinde o serie de fotografii ce surprind instantanee cu Nicolae și Elena Ceaușescu și din timpul congreselor P.C.R., precum și panouri de propagandă comunistă.
„Revoluţia Română din Decembrie 1989 în imagini” este o expoziţie realizată de Memorialul Revoluţiei, cu fotografii din Timișoara, București și celelalte orașe revoluţionare ale României, prefaţate de evenimentele anului 1989 din Europa de Est.
„Revoluţia Română din Decembrie 1989 văzută prin ochii copiilor” este numele unei expoziţii de picturi create cu inocenţa și fantezia specifice vârstei de elevi timișoreni de la Palatul Copiilor, sub coordonarea artistei plastice Maria Bana Jichiţa.
Expoziţia „Solidari cu România”, realizată de Institutul Memoriei Naţionale din Varşovia în colaborare cu Institutul Polonez din Bucureşti și donată Memorialului Revoluţiei, prezintă imagini surprinse de un grup de jurnaliști polonezi în București și Timișoara, în perioada decembrie 1989-ianuarie 1990, cu ocazia transportului ajutoarelor acordate de Polonia României.
Expoziţia „Cronologia Războiului Rece”, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din București din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenţei, cu sprijinul programului „Culture 2000” și donată Memorialului Revoluţiei, parcurge toate etapele Războiului Rece, din ţările unde s-a făcut simţită din plin prezenţa sa.
Expoziţia „Zidul Berlinului – O graniţă prin Germania”, realizată de Fundaţia Federală pentru Prelucrarea Dictaturii Partidului Socialist Unit German, surprinde imagini percutante din timpul divizării Berlinului și a Germaniei, însoţite de texte explicative în limba germană și traducerea în limba română.
Expoziţia „Eliberaţi de frică. Timișoara, Decembrie 1989”, al cărei autor este Lucian Ionică, este o suită de fotografii pline de prospeţime și autenticitate, care reconstituie atmosfera zilelor fierbinţi ale Revoluţiei.
Expoziţia colectivă de fotografii despre Revoluţie „Expoziţie la expoziţie” întregește tabloul crucialului eveniment din Decembrie 1989.
Expoziţia „’89 din uşă” a artistei plastice timişorene Suzana Fântânariu cuprinde o serie de uși pictate, temele abordate de autoare fiind comunismul și Revoluţia, o invitaţie de a pătrunde, pe ușa veșnic deschisă a artei, într-un univers de simboluri.
Expoziţia „Epoca Ceauşescu – pictură în stil naiv” a artistei germane Herma Köpernik-Kennel este o mică oglindă a perioadei comuniste a anilor 1979-1983, pe care artista i-a petrecut în București. Imaginile pline de ironie fină și umor sunt dublate de texte în același registru, traduse și în limba română.
Expoziţia „Punct și de la… carte” a graficianului Traian Abruda cuprinde coperţile cărţilor și buletinelor de informare editate de Memorialul Revoluţiei între 2007-2015, coperţi care prefigurează, cu aplombul artistului iscoditor, tematica abordată.
Sala machetelor găzduiește cele 12 monumente ridicate în memoria Eroilor din Decembrie 1989, precum și o hartă unde sunt acestea amplasate.
Capela Eroilor, pictată de artistul Casian Murărașu, amenajată în incinta Memorialului Revoluţiei și sfinţită în 22 ianuarie 2014, este menită să ilustreze solidaritatea timișorenilor pe tot parcursul celor 7 zile ale Revoluţiei.
La cerere se pot viziona filme artistice şi documentare despre Revoluţie, comunism, monumentele Revoluţiei, anul 1989 şi importanţa acestuia la nivel mondial.

Muzeul Consumatorului Comunist Timișoara
Str. Laszlo Szekely nr.1, la Scârţ Loc Lejer şi Auăleu
Orar: 11.00 – 23.00
Telefon: 0724 592 379
Email: ovidiumihaita@gmail.com
Facebook: Muzeul Consumatorului Comunist
Expo „300 de peşti din ăia de sticlă ce se puneau pe teleu”
Un banc de 300 de peşti din ăia de sticlă de pe vremea lui Ceaşcă vor fi expuşi pe mileuri în rafturile Muzeului Consumatorului Comunist. Restul e momeală.
Parteneri: Techside, TATRATEA, Auăleu, Scârţ Loc Lejer. 3D print – IT.
Colecţia de Artă Veche Bisericească de la Catedrala Mitropolitană Timișoara
Piaţa Victoriei, nr.2, Timișoara
Orar: 10.00 – 20.00
Telefon: 0721 269 389
Email: zahariaperes@yahoo.com
www.mitropolia-banatului.ro
Aici se pot vedea importante cărţi de patrimoniu cum ar fi Noul Testament de la Bălgrad 1648 (prima traducere in română după izvoare grecesti și slavone), Biblia de la București 1688 (prima traducere și imprimare integrală a Bibliei în limba română), Cazania lui Varlaam sau Cartea românească de învăţătură 1643 și multe alte cărţi deosebit de preţioase din sec. XVI -XVIII alături de manuscrise și pergamente, icoane pe lemn și sticlă românești, grecești și rusești din sec.XV- XIX, cruci de piatră și de lemn, iconostase si un bogat patrimoniu de obiecte de cult necesare serviciului liturgic.

Expoziţia Catedralei Romano-Catolice a Diecezei de Timișoara
Piaţa Unirii Nr. 12, Timișoara
Orar: 10.00-12.00 și 15.00-17.00
Telefon: 0256 490 081
Email: archivum_dioecesanum_tm@yahoo.de
secretar@episcopiarctm.ro
www.catholica.ro
mailto:secretar@episcopiarctm.ro
Catedrala Sf. Gheorghe din Timișoara. Domul din Piaţa Unirii. 280 de ani de existenţă
Expoziţia noastră aniversară este dedicată celor 280 de ani de la așezarea pietrei de temelie a Domului și, împlicit celor 280 de ani de existenţă a acestui lăcaș de cult ce poartă hramul Sf. Gheorghe și care este, de fapt, Catedrala Romano-Catolică a Diecezei de Timișoara.
În timpul Liturghiilor și al rugăciunilor, vizitatorii sunt rugaţi să nu viziteze expoziţia pentru a nu deranja serviciile de cult. Se reamintește faptul că Domul este un spaţiu sacru și trebuie respectat ca atare.
Nu se percep taxe de vizitare, cei care doresc pot lăsa donaţii benevole.
Se asigură ghidaje în română, germană, maghiară, engleză și italiană grupurilor anunţate în prealabil (cu 1-2 zile înainte).

Galeria Calina
Str. Mărășești nr 1-3, Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0740 887 080
Email: galeria@calina.ro
www.calina.ro
Facebook: Galeria Calina
Decebal Scriba in-side / out-side II – separating systems
Olivia Niţiş, curator
În intervalul orar 19.00-20.00 are loc spectacolul SUB PĂMÂNT – VALEA JIULUI DUPĂ 1989 jucat de ASOCIATIA O2G, iar după ora 20.00 se poate vizita expoziţia.
Procesul de asimilare și înţelegere a operei unui artist receptat ca aflat la etapa convenţională a retrospectivelor, de care acest discurs se distanţează, întâlnește o serie de provocări care pot servi unei viziuni curatoriale secvenţiale, urmărind o schemă plurală și o analiză deschisă. In-side/Out- side: Separating Systems este a doua etapă dedicată unei perspective curatoriale asupra operei lui Decebal Scriba, care are ca miză reconfigurări posibile și adaptări la noi arhitecturi. Activ într-o perioadă de dezgheţ politic în România și în spaţiul est-european și în consecinţă de racordare la dinamicile artistice din Occident, Decebal Scriba se manifestă ca artist conceptual, orientare la care aderă o serie de artiști ai generaţiei, grupul Sigma, parţial Horia Bernea, Paul Neagu, Wanda Mihuleac sau Julian Mereuţă. Dincolo de “relaxarea politică” experimentalismul anilor 1960-1970 în aceste graniţe geopolitice și culturale trimite către o detașare de presiunea ideologică, o izolare artistică în care cercetarea și pocesele de investigaţie intelectuală adesea cu accente din mediul știinţific permit un contra-discurs potenţat de ieșirea în concept și în natură, care produce mutaţii la nivelul definirii spaţiului de lucru, devenit concept de atelier, printr-un proces care schimbă atelierul /casa în natură și natura în atelier. Expoziţia în cauză propune o grilă de lectură atentă la situaţia de laborator, mare parte dintre desene și caietele de desene având rolul unor etape pregătitoare. Câteva sunt extrase din seria de lucrări care au făcut parte din expoziţia Situaţie și concept din 1974 (alături de Horia Bernea și Antonio Albici la Atelier 35 din București), altele din aceleași căutări conceptuale care traversează dincolo de mediu, desen sau fotografie, preocupările artistului. Sistemele de separaţie plasează conștiinţa individuală la limita libertăţii fizice și conceptualizării, ambele spaţii cu arhitecturi complicate, aflate însă într-o importantă dependenţă asigurată de orientările progresiste în faţa formalismelor de tot felul. Situaţia dublei apartenenţe, înauntru și afară asigură un contact filtrat dublu sistemic (sau plurisistemic) cu angajamentul artistic faţă de idee, subjugată realităţii și constrângerilor imediate și în același timp eliberată de soluţia salvatoare a unei arte qvasi-imateriale și ‘suspendate’ intelectual. Fidelitatea faţă de programul conceptual însoţește acţiunile lui Decebal Scriba, niciodată expandat către varii teritorii, niciodată blocat / ancorat într-o etapă de lucru doar pentru că este specifică unei decade, mereu într-o rafinată atacare a teritoriilor incerte, a semnului nonreductiv și o asumare a dimensiunilor separatoare. Sistemica de separaţie rezolvă un câmp problematic și o condiţie faţă de care Decebal Scriba are claritatea artistului conștient, nerezervat cu propriile graniţe.
***
DECEBAL SCRIBA (n. 8 Mai 1944, Braşov). Studii : UNA Bucureşti, 1973 ; ENSAD Paris, 1991. Este un artist care abordează mediile contemporane de lucru între care fotografia, instalaţia, performance-ul şi arta video fiind activ in zona conceptuală în care integrează preocupări pentru desen. A iniţiat împreună cu Nadina Scriba proiectul video document house pARTy, ediţiile I-II în anii 1987-1988 la Bucureşti. A expus în ţară începând cu 1974, participând la importante expoziţii de grup: Situaţie şiconcept, Atelier 35, Bucureşti, 1974/Spaţiul-Oglinda, Institutul de Arhitectură, Bucureşti, 1986 /Experiment în arta românească după 1960, Teatrul Naţional, Bucureşti, 1996. În perioada 1973-1988 participă la câteva proiecte internaţionale de mail-art, sau proiectul ecologic Messagio Terra, Milano, Italia, 1983. După 1990 a participat la expoziţiile When History Comes Knocking ; Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up, curator Judit Anghel, Galeria Plan B, Berlin, 2011 şi The Poetics of Politics, curator Olivia Niţis, Galeria Propaganda, Varşovia, 2012. În 2015 la Victoria Art Center din Bucureşti are prima expoziţie personală. Lucrarile sale sunt prezente în colectii publice si particulare în Europa si Statele Unite. Trăieşte şi lucrează în Fontainebleau-Avon, Franţa din 1991.
Web: www.frequentlynowhere.com, galerie virtuala lansata în 2013 împreuna cu Iulian Mereuta (1943-2015).

Galeria Calpe
Str. Hector nr. 1 – corp D, Bastion Maria Theresia Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0724 380 303
Email: office@calpegallery.ro
www.calpegallery.ro
Expoziţia: Secvenţe românești din arta contemporană– (în Dicţionarul de artă contemporană a lui Constantin Prut), orele 19.00 – 24.00
Muzica: Melopolis Art School, la orele 20.00 și 22.00
Lansare de carte– Iulia Herbil: Lebăda neagră/ Între mama și Dumnezeu la ora 20.30.
Performance la ora 22.30: ‘Everything is new’ – Distribuţia: Horia Săvescu, Alina Ștefan, Lavinia Urcan, Oana Vidoni. Muzica: Octavian Horvath, dramaturgia: Cornelia Iordache, costume: Dana Simionescu, visuals: Cristian Ienciu

Galeria Mansarda – Facultatea de Arte și Design Timișoara
Str. Oituz nr.4, Timișoara
Orar: 18.00 – 3.00
Telefon: 0256 592 900
Email: secretariat.arte@e-uvt.ro
www.arte.uvt.ro
Facebook: Facultatea de Arte si Design – Timisoara
Bienala Internaţională de Artă Miniaturală Timișoara 2016
Pot fi vizitate galeriile aferente specializărilor, cu expoziţiile permanente, precum şi Galeria Mansarda care va găzdui Bienala Internaţională de Artă Miniaturală Timișoara 2016, eveniment de amploare, aflat anul acesta la cea de-a doua ediţie. Expoziţia reunește lucrările a peste 500 de artiști de pe patru continente, uniţi într-un scop comun, acela al creaţiei.

Galeria Vitralia
Str .Mioriţa, nr.4 bl. B1 parter, Timișoara
Orar: 10.00 – 22.00
Telefon: 0722 899 488; 0766 631 617
Email: gigihuiban@yahoo.com
www.galeriavitralia.ro
Facebook: Galeria Vitralia
Vitraliile – Lumina Sufletului
Prezentare de tehnici pentru realizarea vitraliilor

Galeria Pro Armia
Piaţa Libertăţii- Casa Armatei, Timișoara
Orar: 10.00 – 21.00
Telefon: 0744 147 835
Email: anuntultimisoara@yahoo.com
Facebook: Galeria Pro Armia – Piata Libertatii
Expoziţie de pictură a artiștilor plastici din Asociaţia Romul Ladea, cu ocazia zilei de 9 Mai 2016 – Ziua Europei.

Galeria Helios
Piaţa Victoriei, nr. 6, Timișoara
Orar: 12.00 – 22.00
Telefon: 0256 492 202
www.uapt.cjtimis.ro
Facebook: Galeria Helios
REALITATE ȘI ILUZE – expoziţia colectivă a artiștilor plastici profesioniști de etnie maghiară care trăiesc și crează în municipiul Timișoara este iniţiată și organizată în colaboare cu Filiala din Timișoara a UAPR se află la ceea de-a 21-a ediţie și va cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură, foto-media, artă decorativă etc. Vor expune reprezentanţi de frunte ale generaţiilor succesive de la maiștri consacraţi, renumiţi până la tineri absolvenţi ai Facultăţii de Arte și Design din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara. Pe simeze și stative își vor expune lucrările proaspete, de data recentă cc. 25/30 de creatori de frumos din inima Banatului. Și-au confirmat participarea: sculptorii Bela Szakats, Ștefan Kelemen, Rudolf Kocsis, Luigi St. Varga, Endre Farkas, Teophil Soltesy, Arnold Bute, graficienii Sandor Jakabhazi, Eniko Szucs, Janos Takacs, Eniko Kalman, pictorii Pavel Torony, Bela Tar, Patricia Iusztin Stanga, Ecatrina Neagu, Dalma Olah. Edith Torony, Ildiko Micota Marosan, textilista Hedy M-Kiss, bijutiera Marietta Pamfil etc.
La Consiliul Judeţean Timiș, etajul 1, în intervalul orar 09.00 – 17.00 (Bulevardul Revoluţiei din 1989 17, Timișoara) se poate vizita expoziţia ILUSTRATELE TIMPULUI, de asemenea organizată de către Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara. ILUSTRATELE TIMPULUI – expoziţie de grup a trei graficieni renumiţi din Ungaria Liviusz Gyulay (1937), Marcell Jankovics (1941) și Orosz Istvan (1957), calificaţi drept "clasici în viaţă" ai artei plastice contemporane din ţara vecină. Sunt graficieni, desenatori desăvârșiţi, care și-au fructificat talentul în mai multe domenii ale creaţiei artistice. Au publicat nenumărate volume beletristice și teoretice, albume de artă, monografii. Au scris scenarii și au regizat filme de animaţie, care au repurtat succese de răsunet fiind distine cu premii la prestigiose festivaluri internaţionale. Activitatea artistică complexă, opera lor valoroasă a fost recunoscută prin acordarea a nenumăratelor distincţii, premii, decoraţii, medalii și titluri. Toţi trei sunt membrii ai Academiei Ungare de Artă, care a sprijinit material și moral prezenţa la Timișoara cu o expoziţie de excepţie a celor trei graficieni, realizatori de filme de animaţie.

Galeria Pygmalion, Casa Artelor-Curtea cu Castan
Str. Augustin Pacha nr.8, Timișoara
Orar: Galeria Pygmalion 11.00 – 24.00
Casa Artelor-Curtea cu Castan 21.30 – 23.00
Telefon: 0726 254 714
Email: comunicare@culturatimis.ro
www.culturatimis.ro
Facebook: Casa Artelor – Directia Judeteana pentru Cultura Timis
Galeria Pygmalion: Expoziţie personală Linda Saskia Menczel – Becoming/Devenire
Casa Artelor Curtea cu Castan (21.30 – 23.00): În noaptea muzeelor plasticiana Linda Saskia Menczel deschide o ușă simbolică spre propria creaţie și construiește o lucrare direct în faţa publicului. Astfel, privitorii pot descoperi întregul proces creator care atrage după sine nașterea unei opere de artă. Exerciţiul plastic live vine să completeze expoziţia semnată de aceeași plasticiană și găzduită de celelalte spaţii ale Casei Artelor: galeria Pygmalion și galeria Subterana.

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite