Actualitate
Noaptea Muzeelor la Timişoara. Vezi PROGRAMUL
Publicat
acum 10 anipe
de
timispress

Muzeul de Artă Timișoara
Piaţa Unirii nr.1, Timișoara
Orar: 18.00 – 23.00
Telefon: 0256 491 592
Email: office@muzeuldeartatm.ro
www.muzeuldeartatm.ro
Facebook: Muzeul de Arta Timisoara – Palatul Baroc
Expoziţii permanente: Artă Decorativă; Artă Europeană; Colecţia Baba; Pictură Bănăţeană sec. XIX; Artă Bănăţeană Veche; Pictură Românească Modernă. Expoziţie temporară: Expoziţie de pictură Gheorghe Anghel si Expoziţia Vincent van Gogh.
De la ora 20.00 va avea loc recitalul de violoncel sustinut de Alina Holender (Viena). În program vor fi lucrari de : R Scuman, Adagio și Allegro; J.S. Bach, Preludiul din suita nr.2; E. Elgar, Concert pentru violoncel și orchestră în mi minor, op 85. La pian: Sorin Dogariu.
Parteneri: Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Asociaţia Timișoara Capitală Culturală Europeană.
Muzeul Banatului Timișoara
Str. Martin Luther nr.4, Bastionul Maria Theresia, etajul 1, Timișoara
Orar: 20.00 – 02.00
Telefon: 0256 201 321
Email: office@muzeulbanatului.ro
www.muzeulbanatului.ro
Facebook: Muzeul National al Banatului
Expoziţie temporară și prezentare Arme albe din preistorie până în perioada modernă
Expoziţia prezintă o selecţie semnificativă, cronologică a tipurilor de arme albe existente în colecţiile Muzeului Banatului, utilizate din preistorie până în epoca modernă.
Printre cele aproximativ 100 arme albe: militare, civile, pentru vânătoare, ceremoniale etc, se vor regăsi și bunuri de valoare istorică deosebită (clasate în Patrimoniul Cultural Naţional al României, categoria juridică Tezaur): spadă de tip viking (secolul al X-lea), spadă medievală maghiară (secolul al XIV-lea), spadă de călău (secolul al XVII-lea), sabia familiei nobiliare Osztoics (secolul al XIX-lea).
Prezentarea va fi însoţită de muzică istorică interpretată de grupul Peregrinii, formaţia de world music a Muzeului Banatului.
Expoziţia temporară Clisura Dunării – Malul Sârbesc, Patrimoniul natural, cultural şi turistic al Parcului Naţional Djerdap
Expoziţia prezintă valorile naturale și culturale ale malului sârbesc al Clisurii Dunării.
Partener: Parcul Naţional Djerdap, Serbia
Expoziţia temporară Expovenatoria, ediţia a V-a
Expoziţia prezintă trofee de vânătoare autohtone, specifice Banatului, ce urmează a fi evaluate de o comisie internaţională de arbitraj. Pe lângă aceste exponate, vizitatorii vor putea admira și o serie de trofee de vânat african, dar și picturi cu specific vânătoresc.
Parteneri: Asociaţia Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Timiș în colaborare cu Clubul de Vânătoare Timișoara
Muzeul Satului Bănăţean Timișoara
Aleea CFR nr. 1, Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0256 225 588
Email: contact@muzeulsatuluibanatean.ro
www.muzeulsatuluibanatean.ro
Facebook: Muzeul Satului Bănăţean Timișoara Oficial
A fost odată ca-n povești – concert de muzică clasică, seară de cântec și poezie cu repertoriu naţional și internaţional
Tematica concertului se va referi la multiculturalitate. Piesele interpretate sunt inspirate și culese din muzica europeană și nu numai, secolele 17,18,19. Participanţi: pianista Dianna Popa-Vasiu, Darius Divian artist liric, Silviu Rujoni artist liric, Imre Beatrix Leila artist liric.
Expoziţii permanente:
Sala 1: ţesături, costume populare, podoabe și ceramică.
Sala 2: icoane și obiecte de cult.
Sala 3: elemente de arhitectură și machete.
Memorialul Revoluţiei din Timișoara
Str. Oituz Nr. 2B (fosta Popa Șapcă, lângă Facultatea de Arte)
Orar: 09.00 – 21.00
Telefon: 0256 294 936
Email: memorialulrevolutiei1989@gmail.com
www.memorialulrevolutiei.ro
Facebook: Memorialul Revolutiei Timisoara
În cadrul „Nopţii Muzeelor” le oferim vizitatorilor noștri o trecere în revistă a unor momente importante din istoria recentă a Europei și a României. Încă de la intrare vizitatorii sunt întâmpinaţi de un fragment al Zidului Berlinului, amplasat în curtea instituţiei noastre pentru a rememora crucialul eveniment din noiembrie 1989, ce a precedat Revoluţia Română din Decembrie 1989. Nu departe de segmentul din Zidul Berlinului se află lucrarea sculptorului timişorean Eugen Barzu, „Coloana Eroilor”, cel mai recent monument dedicat Revoluţiei şi eroilor săi, inaugurat în decembrie 2014, care se alătură celorlalte 12 monumente din oraș.
Expoziţii permanente:
Expoziţia „Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu”, donată Memorialului Revoluţiei de către Muzeul Banatului, cuprinde o serie de fotografii ce surprind instantanee cu Nicolae și Elena Ceaușescu și din timpul congreselor P.C.R., precum și panouri de propagandă comunistă.
„Revoluţia Română din Decembrie 1989 în imagini” este o expoziţie realizată de Memorialul Revoluţiei, cu fotografii din Timișoara, București și celelalte orașe revoluţionare ale României, prefaţate de evenimentele anului 1989 din Europa de Est.
„Revoluţia Română din Decembrie 1989 văzută prin ochii copiilor” este numele unei expoziţii de picturi create cu inocenţa și fantezia specifice vârstei de elevi timișoreni de la Palatul Copiilor, sub coordonarea artistei plastice Maria Bana Jichiţa.
Expoziţia „Solidari cu România”, realizată de Institutul Memoriei Naţionale din Varşovia în colaborare cu Institutul Polonez din Bucureşti și donată Memorialului Revoluţiei, prezintă imagini surprinse de un grup de jurnaliști polonezi în București și Timișoara, în perioada decembrie 1989-ianuarie 1990, cu ocazia transportului ajutoarelor acordate de Polonia României.
Expoziţia „Cronologia Războiului Rece”, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din București din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenţei, cu sprijinul programului „Culture 2000” și donată Memorialului Revoluţiei, parcurge toate etapele Războiului Rece, din ţările unde s-a făcut simţită din plin prezenţa sa.
Expoziţia „Zidul Berlinului – O graniţă prin Germania”, realizată de Fundaţia Federală pentru Prelucrarea Dictaturii Partidului Socialist Unit German, surprinde imagini percutante din timpul divizării Berlinului și a Germaniei, însoţite de texte explicative în limba germană și traducerea în limba română.
Expoziţia „Eliberaţi de frică. Timișoara, Decembrie 1989”, al cărei autor este Lucian Ionică, este o suită de fotografii pline de prospeţime și autenticitate, care reconstituie atmosfera zilelor fierbinţi ale Revoluţiei.
Expoziţia colectivă de fotografii despre Revoluţie „Expoziţie la expoziţie” întregește tabloul crucialului eveniment din Decembrie 1989.
Expoziţia „’89 din uşă” a artistei plastice timişorene Suzana Fântânariu cuprinde o serie de uși pictate, temele abordate de autoare fiind comunismul și Revoluţia, o invitaţie de a pătrunde, pe ușa veșnic deschisă a artei, într-un univers de simboluri.
Expoziţia „Epoca Ceauşescu – pictură în stil naiv” a artistei germane Herma Köpernik-Kennel este o mică oglindă a perioadei comuniste a anilor 1979-1983, pe care artista i-a petrecut în București. Imaginile pline de ironie fină și umor sunt dublate de texte în același registru, traduse și în limba română.
Expoziţia „Punct și de la… carte” a graficianului Traian Abruda cuprinde coperţile cărţilor și buletinelor de informare editate de Memorialul Revoluţiei între 2007-2015, coperţi care prefigurează, cu aplombul artistului iscoditor, tematica abordată.
Sala machetelor găzduiește cele 12 monumente ridicate în memoria Eroilor din Decembrie 1989, precum și o hartă unde sunt acestea amplasate.
Capela Eroilor, pictată de artistul Casian Murărașu, amenajată în incinta Memorialului Revoluţiei și sfinţită în 22 ianuarie 2014, este menită să ilustreze solidaritatea timișorenilor pe tot parcursul celor 7 zile ale Revoluţiei.
La cerere se pot viziona filme artistice şi documentare despre Revoluţie, comunism, monumentele Revoluţiei, anul 1989 şi importanţa acestuia la nivel mondial.
Muzeul Consumatorului Comunist Timișoara
Str. Laszlo Szekely nr.1, la Scârţ Loc Lejer şi Auăleu
Orar: 11.00 – 23.00
Telefon: 0724 592 379
Email: ovidiumihaita@gmail.com
Facebook: Muzeul Consumatorului Comunist
Expo „300 de peşti din ăia de sticlă ce se puneau pe teleu”
Un banc de 300 de peşti din ăia de sticlă de pe vremea lui Ceaşcă vor fi expuşi pe mileuri în rafturile Muzeului Consumatorului Comunist. Restul e momeală.
Parteneri: Techside, TATRATEA, Auăleu, Scârţ Loc Lejer. 3D print – IT.
Colecţia de Artă Veche Bisericească de la Catedrala Mitropolitană Timișoara
Piaţa Victoriei, nr.2, Timișoara
Orar: 10.00 – 20.00
Telefon: 0721 269 389
Email: zahariaperes@yahoo.com
www.mitropolia-banatului.ro
Aici se pot vedea importante cărţi de patrimoniu cum ar fi Noul Testament de la Bălgrad 1648 (prima traducere in română după izvoare grecesti și slavone), Biblia de la București 1688 (prima traducere și imprimare integrală a Bibliei în limba română), Cazania lui Varlaam sau Cartea românească de învăţătură 1643 și multe alte cărţi deosebit de preţioase din sec. XVI -XVIII alături de manuscrise și pergamente, icoane pe lemn și sticlă românești, grecești și rusești din sec.XV- XIX, cruci de piatră și de lemn, iconostase si un bogat patrimoniu de obiecte de cult necesare serviciului liturgic.
Expoziţia Catedralei Romano-Catolice a Diecezei de Timișoara
Piaţa Unirii Nr. 12, Timișoara
Orar: 10.00-12.00 și 15.00-17.00
Telefon: 0256 490 081
Email: archivum_dioecesanum_tm@yahoo.de
secretar@episcopiarctm.ro
www.catholica.ro
mailto:secretar@episcopiarctm.ro
Catedrala Sf. Gheorghe din Timișoara. Domul din Piaţa Unirii. 280 de ani de existenţă
Expoziţia noastră aniversară este dedicată celor 280 de ani de la așezarea pietrei de temelie a Domului și, împlicit celor 280 de ani de existenţă a acestui lăcaș de cult ce poartă hramul Sf. Gheorghe și care este, de fapt, Catedrala Romano-Catolică a Diecezei de Timișoara.
În timpul Liturghiilor și al rugăciunilor, vizitatorii sunt rugaţi să nu viziteze expoziţia pentru a nu deranja serviciile de cult. Se reamintește faptul că Domul este un spaţiu sacru și trebuie respectat ca atare.
Nu se percep taxe de vizitare, cei care doresc pot lăsa donaţii benevole.
Se asigură ghidaje în română, germană, maghiară, engleză și italiană grupurilor anunţate în prealabil (cu 1-2 zile înainte).
Galeria Calina
Str. Mărășești nr 1-3, Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0740 887 080
Email: galeria@calina.ro
www.calina.ro
Facebook: Galeria Calina
Decebal Scriba in-side / out-side II – separating systems
Olivia Niţiş, curator
În intervalul orar 19.00-20.00 are loc spectacolul SUB PĂMÂNT – VALEA JIULUI DUPĂ 1989 jucat de ASOCIATIA O2G, iar după ora 20.00 se poate vizita expoziţia.
Procesul de asimilare și înţelegere a operei unui artist receptat ca aflat la etapa convenţională a retrospectivelor, de care acest discurs se distanţează, întâlnește o serie de provocări care pot servi unei viziuni curatoriale secvenţiale, urmărind o schemă plurală și o analiză deschisă. In-side/Out- side: Separating Systems este a doua etapă dedicată unei perspective curatoriale asupra operei lui Decebal Scriba, care are ca miză reconfigurări posibile și adaptări la noi arhitecturi. Activ într-o perioadă de dezgheţ politic în România și în spaţiul est-european și în consecinţă de racordare la dinamicile artistice din Occident, Decebal Scriba se manifestă ca artist conceptual, orientare la care aderă o serie de artiști ai generaţiei, grupul Sigma, parţial Horia Bernea, Paul Neagu, Wanda Mihuleac sau Julian Mereuţă. Dincolo de “relaxarea politică” experimentalismul anilor 1960-1970 în aceste graniţe geopolitice și culturale trimite către o detașare de presiunea ideologică, o izolare artistică în care cercetarea și pocesele de investigaţie intelectuală adesea cu accente din mediul știinţific permit un contra-discurs potenţat de ieșirea în concept și în natură, care produce mutaţii la nivelul definirii spaţiului de lucru, devenit concept de atelier, printr-un proces care schimbă atelierul /casa în natură și natura în atelier. Expoziţia în cauză propune o grilă de lectură atentă la situaţia de laborator, mare parte dintre desene și caietele de desene având rolul unor etape pregătitoare. Câteva sunt extrase din seria de lucrări care au făcut parte din expoziţia Situaţie și concept din 1974 (alături de Horia Bernea și Antonio Albici la Atelier 35 din București), altele din aceleași căutări conceptuale care traversează dincolo de mediu, desen sau fotografie, preocupările artistului. Sistemele de separaţie plasează conștiinţa individuală la limita libertăţii fizice și conceptualizării, ambele spaţii cu arhitecturi complicate, aflate însă într-o importantă dependenţă asigurată de orientările progresiste în faţa formalismelor de tot felul. Situaţia dublei apartenenţe, înauntru și afară asigură un contact filtrat dublu sistemic (sau plurisistemic) cu angajamentul artistic faţă de idee, subjugată realităţii și constrângerilor imediate și în același timp eliberată de soluţia salvatoare a unei arte qvasi-imateriale și ‘suspendate’ intelectual. Fidelitatea faţă de programul conceptual însoţește acţiunile lui Decebal Scriba, niciodată expandat către varii teritorii, niciodată blocat / ancorat într-o etapă de lucru doar pentru că este specifică unei decade, mereu într-o rafinată atacare a teritoriilor incerte, a semnului nonreductiv și o asumare a dimensiunilor separatoare. Sistemica de separaţie rezolvă un câmp problematic și o condiţie faţă de care Decebal Scriba are claritatea artistului conștient, nerezervat cu propriile graniţe.
***
DECEBAL SCRIBA (n. 8 Mai 1944, Braşov). Studii : UNA Bucureşti, 1973 ; ENSAD Paris, 1991. Este un artist care abordează mediile contemporane de lucru între care fotografia, instalaţia, performance-ul şi arta video fiind activ in zona conceptuală în care integrează preocupări pentru desen. A iniţiat împreună cu Nadina Scriba proiectul video document house pARTy, ediţiile I-II în anii 1987-1988 la Bucureşti. A expus în ţară începând cu 1974, participând la importante expoziţii de grup: Situaţie şiconcept, Atelier 35, Bucureşti, 1974/Spaţiul-Oglinda, Institutul de Arhitectură, Bucureşti, 1986 /Experiment în arta românească după 1960, Teatrul Naţional, Bucureşti, 1996. În perioada 1973-1988 participă la câteva proiecte internaţionale de mail-art, sau proiectul ecologic Messagio Terra, Milano, Italia, 1983. După 1990 a participat la expoziţiile When History Comes Knocking ; Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up, curator Judit Anghel, Galeria Plan B, Berlin, 2011 şi The Poetics of Politics, curator Olivia Niţis, Galeria Propaganda, Varşovia, 2012. În 2015 la Victoria Art Center din Bucureşti are prima expoziţie personală. Lucrarile sale sunt prezente în colectii publice si particulare în Europa si Statele Unite. Trăieşte şi lucrează în Fontainebleau-Avon, Franţa din 1991.
Web: www.frequentlynowhere.com, galerie virtuala lansata în 2013 împreuna cu Iulian Mereuta (1943-2015).
Galeria Calpe
Str. Hector nr. 1 – corp D, Bastion Maria Theresia Timișoara
Orar: 19.00 – 24.00
Telefon: 0724 380 303
Email: office@calpegallery.ro
www.calpegallery.ro
Expoziţia: Secvenţe românești din arta contemporană– (în Dicţionarul de artă contemporană a lui Constantin Prut), orele 19.00 – 24.00
Muzica: Melopolis Art School, la orele 20.00 și 22.00
Lansare de carte– Iulia Herbil: Lebăda neagră/ Între mama și Dumnezeu la ora 20.30.
Performance la ora 22.30: ‘Everything is new’ – Distribuţia: Horia Săvescu, Alina Ștefan, Lavinia Urcan, Oana Vidoni. Muzica: Octavian Horvath, dramaturgia: Cornelia Iordache, costume: Dana Simionescu, visuals: Cristian Ienciu
Galeria Mansarda – Facultatea de Arte și Design Timișoara
Str. Oituz nr.4, Timișoara
Orar: 18.00 – 3.00
Telefon: 0256 592 900
Email: secretariat.arte@e-uvt.ro
www.arte.uvt.ro
Facebook: Facultatea de Arte si Design – Timisoara
Bienala Internaţională de Artă Miniaturală Timișoara 2016
Pot fi vizitate galeriile aferente specializărilor, cu expoziţiile permanente, precum şi Galeria Mansarda care va găzdui Bienala Internaţională de Artă Miniaturală Timișoara 2016, eveniment de amploare, aflat anul acesta la cea de-a doua ediţie. Expoziţia reunește lucrările a peste 500 de artiști de pe patru continente, uniţi într-un scop comun, acela al creaţiei.
Galeria Vitralia
Str .Mioriţa, nr.4 bl. B1 parter, Timișoara
Orar: 10.00 – 22.00
Telefon: 0722 899 488; 0766 631 617
Email: gigihuiban@yahoo.com
www.galeriavitralia.ro
Facebook: Galeria Vitralia
Vitraliile – Lumina Sufletului
Prezentare de tehnici pentru realizarea vitraliilor
Galeria Pro Armia
Piaţa Libertăţii- Casa Armatei, Timișoara
Orar: 10.00 – 21.00
Telefon: 0744 147 835
Email: anuntultimisoara@yahoo.com
Facebook: Galeria Pro Armia – Piata Libertatii
Expoziţie de pictură a artiștilor plastici din Asociaţia Romul Ladea, cu ocazia zilei de 9 Mai 2016 – Ziua Europei.
Galeria Helios
Piaţa Victoriei, nr. 6, Timișoara
Orar: 12.00 – 22.00
Telefon: 0256 492 202
www.uapt.cjtimis.ro
Facebook: Galeria Helios
REALITATE ȘI ILUZE – expoziţia colectivă a artiștilor plastici profesioniști de etnie maghiară care trăiesc și crează în municipiul Timișoara este iniţiată și organizată în colaboare cu Filiala din Timișoara a UAPR se află la ceea de-a 21-a ediţie și va cuprinde lucrări de pictură, grafică, sculptură, foto-media, artă decorativă etc. Vor expune reprezentanţi de frunte ale generaţiilor succesive de la maiștri consacraţi, renumiţi până la tineri absolvenţi ai Facultăţii de Arte și Design din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara. Pe simeze și stative își vor expune lucrările proaspete, de data recentă cc. 25/30 de creatori de frumos din inima Banatului. Și-au confirmat participarea: sculptorii Bela Szakats, Ștefan Kelemen, Rudolf Kocsis, Luigi St. Varga, Endre Farkas, Teophil Soltesy, Arnold Bute, graficienii Sandor Jakabhazi, Eniko Szucs, Janos Takacs, Eniko Kalman, pictorii Pavel Torony, Bela Tar, Patricia Iusztin Stanga, Ecatrina Neagu, Dalma Olah. Edith Torony, Ildiko Micota Marosan, textilista Hedy M-Kiss, bijutiera Marietta Pamfil etc.
La Consiliul Judeţean Timiș, etajul 1, în intervalul orar 09.00 – 17.00 (Bulevardul Revoluţiei din 1989 17, Timișoara) se poate vizita expoziţia ILUSTRATELE TIMPULUI, de asemenea organizată de către Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara. ILUSTRATELE TIMPULUI – expoziţie de grup a trei graficieni renumiţi din Ungaria Liviusz Gyulay (1937), Marcell Jankovics (1941) și Orosz Istvan (1957), calificaţi drept "clasici în viaţă" ai artei plastice contemporane din ţara vecină. Sunt graficieni, desenatori desăvârșiţi, care și-au fructificat talentul în mai multe domenii ale creaţiei artistice. Au publicat nenumărate volume beletristice și teoretice, albume de artă, monografii. Au scris scenarii și au regizat filme de animaţie, care au repurtat succese de răsunet fiind distine cu premii la prestigiose festivaluri internaţionale. Activitatea artistică complexă, opera lor valoroasă a fost recunoscută prin acordarea a nenumăratelor distincţii, premii, decoraţii, medalii și titluri. Toţi trei sunt membrii ai Academiei Ungare de Artă, care a sprijinit material și moral prezenţa la Timișoara cu o expoziţie de excepţie a celor trei graficieni, realizatori de filme de animaţie.
Galeria Pygmalion, Casa Artelor-Curtea cu Castan
Str. Augustin Pacha nr.8, Timișoara
Orar: Galeria Pygmalion 11.00 – 24.00
Casa Artelor-Curtea cu Castan 21.30 – 23.00
Telefon: 0726 254 714
Email: comunicare@culturatimis.ro
www.culturatimis.ro
Facebook: Casa Artelor – Directia Judeteana pentru Cultura Timis
Galeria Pygmalion: Expoziţie personală Linda Saskia Menczel – Becoming/Devenire
Casa Artelor Curtea cu Castan (21.30 – 23.00): În noaptea muzeelor plasticiana Linda Saskia Menczel deschide o ușă simbolică spre propria creaţie și construiește o lucrare direct în faţa publicului. Astfel, privitorii pot descoperi întregul proces creator care atrage după sine nașterea unei opere de artă. Exerciţiul plastic live vine să completeze expoziţia semnată de aceeași plasticiană și găzduită de celelalte spaţii ale Casei Artelor: galeria Pygmalion și galeria Subterana.
Poate te-ar interesa si:
-
36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara
-
Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla
-
Festivalul Internațional „George Enescu” la Timișoara
-
A început Programul Noua Casă 2025. Ce proprietăți imobiliare pot fi cumpărate
-
Direcția de Evidență a Persoanelor din Timișoara și-a modificat programul pentru perioada 1- 4 mai
-
Începe programul „Timișoara pentru TINEri“. Filme, teatru, ateliere creative, jocuri pentru tineri
Cultură
Teatrul Național din Timișoara, la ora bilanțului. Douăzeci de ani cu managerul Ada Hausvater
Publicat
acum 2 orepe
19 decembrie 2025de
timispress
Cu cele două noi spectacole ale lunii decembrie – „În calea celor vii“, dedicat vieții și operei lui Lucian Blaga, spectacol programat în 23 decembrie, la Studio UȚU și „Scriitoarea“ de Ella Hickson (coproducție TNTm – TAM Sf. Gheorghe), a cărui premieră timișoreană va avea loc la Atelierele Fabrica de decoruri în 28 decembrie, Teatrul Național din Timișoara va închide în scurt timp anul 2025.
În același timp, sfârșitul acestui an reprezintă o etapă de bilanț, căci iată, au trecut 20 de ani de când echipa Teatrului Național, condusă de Ada Hausvater, a transformat Naționalul timișorean într-un real exemplu de bune practici artistice și manageriale, la nivel național.
La prima vedere, în cifre, acești 20 de ani însumează 184 de spectacole create și jucate pe scenele sale – inițial o singură scenă, din 2008, două scene, iar din 2009, trei scene – o realizare unică, în sine. Acest număr, însă – 184 – conține în el numeroase vieți dedicate Teatrului Național. Este o realitate incontestabilă faptul că acești 20 de ani au însemnat viziune și construcție: construcție de echipă, în primul rând, căci Teatrul Național din Timișoara a format, în timp, o echipă artistică, tehnică și administrativă sudată, consolidată în termenii profesionalismului și centrată în jurul scenei, cu alte cuvinte, în jurul Spectacolului și al Spectatorului, dar și construcție de structură, căci managementul Teatrului Național, păstrat în permanență în spiritul și litera legii, s-a bazat pe principiile profesionalismului, ale identității integratoare și ale contactului permanent cu educația și cu civismul activ.
Redefinirea și afirmarea personalității și a amprentei identitare a Teatrului Național reprezintă un aspect esențial al construcției sale în acești 20 de ani – prin asumarea spectacolului modern ca marcă de identitate, prin construcția profilului trupei de actori și prin performanța echipei tehnice de scenă, prin inițiative punctuale în care teatrul devine un factor de dezvoltare culturală, civică, socială și urbană, dacă ar fi doar să amintim celebrul – la vremea respectivă – Atelier Identitate (2018 – 2019), Concursul Național de Dramaturgie (2005 – 2021), proiectele privind îmbătrânirea (Art of Ageing, 2015), proiectele dedicate comunității de persoane cu dizabilități de auz (Central Park – Vocile orașului, 2019 – 2022) sau a adolescenților cu dizabilități neuropsihice și locomotorii (Viitorul copiilor / Future of the children, 2022 – 2023) etc.
În toți acești ani, Teatrul Național și-a propus – și a reușit – să își provoace publicul, să îl facă atent și curios atât față de poveștile construite în sala de teatru, cât și, prin racord la istoriile personale ale fiecărui spectator în parte, să îi crească receptivitatea față de lume și față de propria evoluție intelectuală și spirituală. Acesta a rămas – mai mult decât un obiectiv urmărit cu obstinație – un principiu de bază al Naționalului timișorean.
De altfel, dezvoltarea continuă a definit identitatea acestui teatru care și-a împins limitele tot mai departe, în dorința de a atrage spre teatru publicul tânăr. Recuperarea în cheie contemporană a unor texte majore – Trei surori, Viața e vis, Hamlet, Rinocerii, Anna Karenina, și atâtea altele – a mizat cu succes pe gândul că oamenii zilei de astăzi, cu un accent deosebit pe oamenii tineri, trebuie să regăsească în spectacolul de teatru temele și formele care vor răspunde cel mai bine orizontului lor, problemelor lor, gustului lor estetic și că, asumându-le, își vor lărgi limitele percepției, devenind, astfel, mai bine echipați ca „oameni ai cetății”.
În toamna anului 2005 începea, așadar, nu doar construcția unei echipe, ci și viziunea unui teatru ce paria pe evoluție. Scena clasică, à l’italienne, singura la vremea respectivă, restricționa repertoriul la un anumit tip de spectacole, ceea ce făcea ca un spațiu de joc alternativ, echipat pentru spectacolul contemporan de teatru, să fie nu doar esențial, ci absolut necesar. Din acest vis s-a născut, în anul 2008, Sala 2 – fostul manej imperial, rătăcit, parcă, în mijlocul unui parc cu nume predestinat, Parcul Civic, dar, și el, oarecum ieșit de pe traseul principal și din istoria orașului. Și pentru că actorii din trupa teatrului exersau tot mai mult un tip de spectacol intimist, de proximitate cu spectatorul, în anul 2009, Teatrul Național a deschis sus de tot, la ultimul etaj, o mică sală de spectacole, inițial dedicată experimentului. Succesul de care s-a bucurat acel loc, cunoscut astăzi ca Studio UȚU, încă de la prima reprezentație cu spectacolul Aeroport, a transformat instantaneu spațiul în cea de-a treia sală a teatrului. Iar spectacolul Aeroport se joacă și astăzi, la finalul anului 2025, în aceeași distribuție.
Considerând sistemul teatral un sistem viu, flexibil, dar, totodată, încadrând toate inițiativele artistice, de producție și administrative într-o structură procedurată, în acord cu legislația, Teatrul Național din Timișoara a dobândit toate instrumentele necesare pentru a construi pe baze solide un parcurs impecabil, în care oamenii au învățat să lucreze împreună, să se responsabilizeze și, mai ales, să pună în centrul preocupărilor lor profesionale, Spectacolul.
Evoluția acestui teatru se poate măsura în cifre, dar calitatea acestei evoluții înseamnă mult mai mult decât atât. Aflat într-un con profund de umbră la preluarea mandatului, nu doar pe plan național, ci inclusiv în orașul pe care se presupunea că îl reprezintă, Teatrul Național și-a modificat radical paradigma de vizibilitate și de impact. Repertoriul încadrează titlurile fiecărei stagiuni în programe care cartografiază și răspund diversității beneficiarilor. Teatrul Național a inclus în infrastructura teatrală a României două săli noi de spectacol, devenind, totodată, un pionier în reconversia culturală, recuperând pentru teatru fostul manej imperial, parte a vechiului bastion Maria Theresa. Nu mai puțin, Teatrul Național din Timișoara a construit Atelierele Fabrica de decoruri, prima linie profesională de producție de decoruri de teatru. Cu enorm de multă bucurie, o parte din spațiile generoase ale Fabricii de decoruri a devenit spațiu de joc în Anul Capitalei Europene a Culturii și, din nou, anul acesta, pentru două dintre premierele stagiunii – Cântăreața cheală de Eugène Ionesco și Scriitoarea de Ella Hickson.
Și dacă vorba Culegi ce ai semănat are și un sens pozitiv, lipsit de uzuala sa nuanță intimidantă, atunci asta i s-a întâmplat și Teatrului Național: recunoaștere la nivel internațional – statul francez, prin Ministerul Culturii și Comunicării, i-a conferit Adei Hausvater – manager al Teatrului Național din Timișoara, regizor, doctor în teatru, conferențiar universitar și senator de onoare al Universității de Vest Timișoara – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor. Anterior acestei onorante distincții, Teatrului Național îi fusese acordat Premiul Cultural Europa, pentru contribuţia la dezvoltarea teatrului european, iar prestigiosul teatru francez Odéon – Théâtre de l’Europe inclusese în repertoriul său spectacolul Naționalului timișorean, Boala familiei M. La rândul său, mediile teatrale europene recunoșteau includerea Teatrului Național din Timișoara în circuitul cultural european prin afilierea și implicarea sa în programele unor importante rețele teatrale europene, cum ar fi Atelier Européen de la Traduction și, ulterior, European Theatre Convention, al cărui membru în board-ul de conducere a fost timp de doi ani managerul Teatrului Național. Și nu în ultimul rând, conferirea unei dimensiuni europene semnificative festivalului organizat de Teatrul Național – Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, a fost atestată de cooptarea FEST-FDR în E.F.A. – European Festivals Association, cea mai importantă rețea europeană de profil, FEST-FDR fiind primul festival de teatru din România acceptat în rețea. Deschiderea internațională a Teatrului Național din Timișoara este o realitate probată prin coproducții internaționale cu teatre din Germania, Austria, Italia, Franța, Serbia, Ungaria etc., prin organizarea festivalului de coproducții europene The Art of Ageing, dar și prin invitarea la Timișoara a unor personalități artistice, a spectacolelor unor regizori de primă mărime din Europa și a unor companii celebre – Romeo Castellucci, Pippo Delbono, Alessandro Serra, Luk Perceval, Milo Rau, Oskaras Koršunovas, Kokan Mladenović, Rahim Burhan, Rodrigo Garcia, coregrafii sau coregrafiile lui Gigi Căciuleanu, Pál Frenak, Angelin Prejlocaj și alții, dar și prin prezența la Teatrul Național a celebrei vedete de teatru și film, John Malkovich sau a unor companii celebre – Forced Entertainment sau Schaubühne Berlin, iar lista nu se încheie aici.
Este important de precizat că dimensiunea internațională a Teatrului Național a deschis un important canal de comunicare cu mediul de afaceri, companii importante cum ar fi Linde Gaz sau PPC, precum și altele, implicându-se în dezvoltarea proiectelor și a teatrului prin sponsorizări importante. Importanța acestor demersuri depășește sfera beneficiilor financiare, având în vedere că evoluția culturii mecenatului are potențialul de a transforma societatea, deoarece doar atunci când mediul de afaceri va integra cultura și educația ca pe o responsabilitate proprie, aceste două domenii vor progresa împreună, fiind fundamentate pe aceleași principii și generând sisteme de gândire și conștiințe individuale și sociale de un nivel superior. Din această perspectivă, Teatrul Național funcționează ca un real motor de dezvoltare, construind împreună cu partenerii săi un corp social sănătos și evoluat, o societate vie.
La nivel național, evoluția Teatrului Național a fost recunoscută de președinția României atât prin acordarea ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor, cât și – recompensând simbolic capacitatea de leadership a managerului său – prin decernarea decorației Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler pentru merite importante în aducerea dramaturgiei românești și a Teatrului Național „Mihai Eminescu” în prim-planul culturii europene și pentru dezvoltarea spiritului civic și democratic în comunitate, punând accentul pe rolul Naționalului în demersul cultural și civic al Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023.
La rândul său, și mediile teatrale naționale au reacționat la desprinderea definitivă de inerție a Teatrului Național și la nenumăratele sale probe de profesionalism. Asociația breslei teatrale, UNITER, a acordat multiple nominalizări și premii actorilor Naționalului timișorean, dacă îi amintim doar pe Ion Rizea, Claudia Ieremia (trei nominalizări), Andrei Chifu sau Marin Lupanciuc (o nominalizare), spectacolelor sale – cel mai bun spectacol – Rambuku, cea mai bună scenografie – Velica Panduru pentru Boala familiei M, Helmut Stürmer pentru Rinocerii și Adrian Damian pentru Viața e vis (nominalizare), cea mai bună muzică – The Bandits pentru Exod (nominalizare), premii pentru întreaga activitate decernate actorilor Irene Flamann Catalina și Vladimir Jurăscu, scenografei Geta Medinski și autoarei Istoriei Teatrului Național din Timișoara, Mariana Voicu, și, în egală măsură a recunoscut public importanța realizării Sălii 2 pentru spațiul teatral românesc a realizării Sălii 2, precum și contribuția Naționalului timișorean la viața multiculturală a Timișoarei.
Acest bilanț dinamic și nostalgic, în egală măsură, trebuie să dea seamă de un moment important pentru istoria culturală a României, declanșat la inițiativa Teatrului Național din Timișoara: titlul de Capitală Europeană a Culturii deținut de Timișoara în anul 2023. Și într-adevăr, Naționalul a făcut tot ce a putut pentru ca 2023 să reflecte rolul teatrului în evoluția noastră ca societate, capacitatea teatrului și a artei de a coagula în jurul lor energiile pozitive, creatoare, de a construi comunități bazate pe valori morale, intelectuale și spirituale înalte și de a defini în mod constructiv noțiuni importante cum ar fi individual, comunitar, responsabilitate, profesionalism, etică, asumare, evoluție, comunicare. Viziunea Timișoarei ca viitoare Capitală Culturală Europeană își are rădăcinile într-un vis al Teatrului Național. Acesta a fost forța motrice a inițiativei, convocând, în vara anului 2011, la Sala 2, toți actorii relevanți: operatori culturali, decidenți din administrația locală și județeană, reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri și mass-media – adică toți factorii care modelează, influențează sau beneficiază de dezvoltarea orașului prin cultură. În urma deciziilor adoptate la aceste întâlniri, Teatrul Național a înființat legal Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, deschizând astfel calea care a condus la obținerea prestigiosului titlu. Contribuția Teatrului Național continuă și pe parcursul anului 2023: proiectul său, intitulat Anotimpurile FEST-FDR, a demonstrat excelență artistică și implicare civică și socială, aliniindu-se principiilor CEaC. Mai mult, prin proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2, Teatrul Național va lăsa unica moștenire în infrastructura culturală asumată de statul român în contextul Capitalei Europene a Culturii.
Sala 2023, cum vom redenumi viitorul complex teatral din Parcul Civic după deschidere, duce povestea Teatrului Național din Timișoara mai departe. Obținând în urma lucrărilor de extindere și modernizare un pod de ștăngi pe toată lungimea spațiului de joc, o capacitate mai mare cu 155 de locuri în sala principală față de sala originală și încă o sală studio de 100 de locuri, Sala 2023 va întruni toate condițiile pentru a utiliza cele mai performante echipamente de scenă. Adiacent, Sala 2023 va beneficia de foaiere deschise publicului pe toată durata zilei pentru expoziții și evenimente, cu o terasă configurabilă ca teatru în aer liber și cu multe alte spații utilizabile pentru evenimente culturale.
Adăpostind și prezervând zidurile vechiului manej într-un translucid înveliș din sticlă, Sala 2023 va întruchipa, totodată, principiile fondatoare ale Teatrului Național din Timișoara din toți acești 20 de ani: management profesionist, leadership inspirat și vizionar, transparență și dialog și, nu în ultimul rând, consolidare și inovație.
Vă dorim sărbători fericite și mulți ani alături de Teatrul Național din Timișoara!
Administrație
Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, a primit cetățenia română
Publicat
acum 2 orepe
19 decembrie 2025de
timispress
„Ce imens privilegiu să-mi fi putut alege iubirea pentru această ţară. Mi-am depus jurământul de credinţă faţă de România, al cărei cetăţean sunt de azi”, a transmis Dominic Fritz.
Un număr de 24 de persoane au fost programate să depună jurământul joi, de la ora 14.00, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Conform legii, cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română depun jurământul de credinţă faţă de România.
„Mulţumesc, România, pentru braţele tale deschise, pentru potenţialul tău de inspiraţie, pentru energia ta debordantă. Mulţumesc, Timişoara, ca îmi eşti acasă”, a scris liderul USR, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, pe o rețea de socializare.
După depunerea jurământului, Comisia pentru cetăţenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.
Foto: Facebook/Dominic Fritz
Cultură
„Sărbătoare-n Lugoj“. Spectacol de muzică populară în centrul orașului
Publicat
acum 2 orepe
19 decembrie 2025de
timispress
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, organizează spectacolul „Sărbătoare-n Lugoj”, un amplu eveniment artistic ce se va desfășura în 20 decembrie 2025, de la ora 19:00, în Piața „Iosif Constantin Drăgan“ din Lugoj.
Spectacolul este dedicat Zilei orașului Lugoj și celebrează tradițiile alături de artiști prestigioși ai scene folclorice din România: Liliana Laichici și „Crăițele”- Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta, Adrian Stanca și Grupul „Craii”- Florin Boita, Bogdan Firu, Sorin Dugălie, Alex Micșescu, Dorinel Gavriluț, precum și Carmen Popovici Dumbravă și grupul vocal al Școlii de Arte Timișoara.
Tabloul festiv este completat de solista Bianca Opăriuc și dansatorii Ansamblului Profesionist „Banatul“, iar coregrafia este semnată de Grigore și Floarea Munteanu, dirijor Sebastian Roșca.
Accesul publicului este liber.

Teatrul Național din Timișoara, la ora bilanțului. Douăzeci de ani cu managerul Ada Hausvater
Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, a primit cetățenia română
„Sărbătoare-n Lugoj“. Spectacol de muzică populară în centrul orașului
Alaiul Colindătorilor aduce tradiții și obiceiuri de Crăciun, la Timișoara
36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Articole recente
- Teatrul Național din Timișoara, la ora bilanțului. Douăzeci de ani cu managerul Ada Hausvater 19 decembrie 2025
- Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, a primit cetățenia română 19 decembrie 2025
- „Sărbătoare-n Lugoj“. Spectacol de muzică populară în centrul orașului 19 decembrie 2025
- Alaiul Colindătorilor aduce tradiții și obiceiuri de Crăciun, la Timișoara 16 decembrie 2025
- 36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara 15 decembrie 2025
Cele mai citite
-
Localeacum 3 aniProgramări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 11 luniRadare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Evenimenteacum 6 aniNuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Actualitateacum 10 aniTimişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Spiritualitateacum 9 aniVindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 4 aniCabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 8 aniÎncepe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 aniRuga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

