Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rusaliile – una dintre cele mai vechi sărbători creștine

Publicat

pe

Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.

De Rusalii se leagă mai multe superstiţii şi oamenii păstrează încă unele tradiţii: îşi împodobesc casele cu frunze sfinţite de tei sau de nuc, pentru a îndepărta duhurile rele, ung uşile cu usturoi, pentru a fi feriţi de ghinion tot anul şi dansează Jocul Căluşarilor, pentru a alunga spiritele Ielelor care vin să facă rău.

Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Ce tradiții trebuie respectate

De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.

În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Locale

Oilbox-uri pentru colectarea uleiului alimentar uzat, în 10 zone din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara, în parteneriat cu societatea OilRight S.R.L., continuă programul de colectare a uleiului alimentar uzat și suplimentează rețeaua de oilbox-uri cu încă zece containere. Proiectul urmează să fie supus votului într-o viitoare ședință a Consiliului Local.

Decizia municipalității răspunde solicitărilor timișorenilor și este susținută de rezultatele foarte bune obținute încă din primul an. Doar în perioada ianuarie – septembrie 2025, timișorenii au predat aproximativ patru tone de ulei alimentar uzat în cele șapte puncte de colectare existente.

Noile oilbox-uri vor fi amplasate în următoarele zone ale orașului:

Zona Spital Județean

Calea Martirilor – zona str. Mureș / str. Lidia

Soarelui – zona parc Lidia

Bălcescu / Iosefin

Lipovei – zona Piața I.I. de la Brad

Mehala – zona Piața Mehala

Vivalia Grand

Lipovei – Complex Denya Forest

Str. Uzinei colț cu str. Garofiței

Freidorf – zona Liceul Auto

Astfel, rețeaua de colectare va număra în total 17 oilbox-uri. Recipientele vor fi amplasate în proximitatea clopotelor de colectare a sticlei, pentru a fi ușor de găsit și utilizat de către cetățeni.

Municipalitatea încurajează timișoreni să colecteze uleiul alimentar folosit sau grăsimile în recipiente de tip PET bine închise și să le depună la cel mai apropiat oilbox. Uleiul colectat este valorificat de OilRight, fiind transformat în lumânări parfumate și materie primă pentru biodiesel, cu beneficii directe pentru un mediu mai curat. În același timp, programul susține crearea de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.

Un singur litru de ulei poate contamina până la un milion de litri de apă, de aceea colectarea corectă a acestuia este esențială pentru protejarea mediului.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul „25 de ore de teatru non-stop“, la Timișoara

Publicat

pe

Inițiat în cadrul programului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, festivalul propune un concept exuberant de teatru non-stop: spectacolele invitate se vor juca timp de o seară, o noapte și o zi, fără întrerupere, în 13 spații din oraș (atât convenționale cât și neconvenționale).

Maratonul teatral va începe sâmbătă, 4 octombrie 2025 la ora 18:00 și se va încheia târziu, în seara zilei de duminică 5 octombrie.

Vor fi invitați artiști din țară dar și din afara ei.

Cele mai active companii independente ale momentului vor picta o frescă a omului tânăr contemporan, într-o înșiruire de evenimente adresate tuturor categoriilor de public.
Deschiderea oficială a festivalului aparține Teatrului Apropo din București.

Comedia romantică „Repetiția de seară“ se va juca la Casa Tineretului în 4 octombrie, sâmbătă seara, de la ora 20:00.

În distribuție alături de carismaticul actor Liviu Cheloiu o regăsim pe Claudia Moroșanu, o tânără actriță originară din Timișoara care s-a remarcat în ultimii ani pe scenele independente din capitală.

Maratonul va continua târziu în noapte cu un traseu al insomniacilor compus din performance-uri teatrale și muzicale care de care mai îndrăznețe și provocatoare: Scârț Loc Lejer, Casa Artelor, Cuib D’Arte, Casa Studenților – toate aceste spații vor vibra nocturn.

Dimineața de 5 octombrie ne va găsi în Piața Unirii, rostind poezie spre deliciul trecătorilor.
Miezul zilei de duminică le va aparține „Muzicanților din Bremen”, care vor poposi în Grădina Institutului Francez, cu un show muzical potrivit tuturor vârstelor, urmați îndeaproape de cei mai tineri actori din festival, adolescenții de la Fabrica de teatru.
Spre înserat Teatrul nou din București îi invită pe timișoreni la un spectacol pe cât de intrigant și de provocator, pe atât de plin de umor: „Un spectacol dumnezeiesc”. Gongul final le aparține companiilor independente locale timișorene: Teatrul Basca & C4Company.

Totul se va încheia cu un After-Party, la Cuib D’Arte, unde spectatorii sunt invitați să îi cunoască pe artiști și pe cei vinovați de toată pățania: echipa Bis Teatru.

Multe dintre evenimente vor fi cu ACCES LIBER.

Un concept Bis Teatru.

Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Parteneri:
Casa Tineretului (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș)

Direcția Județeană pentru Cultură Timiş – Casa Artelor

Institutul Francez Timișoara

Consiliul Județean Timiș

Comunitatea Evreilor din Timișoara

Scârț Loc Lejer

Cuib D’Arte

Asociația Diogene

25 de ore de teatru non-stop este un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.

Citeste mai mult

Social

Începe acțiunea de preluare a cererilor pentru încălzirea locuinței, la Timișoara

Publicat

pe

Începând cu 1 octombrie 2025, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara demarează acțiunea de preluare a cererilor – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței și a suplimentului pentru energie, în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie și a Normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 1154/2022, pentru sezonul 2025-2026.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pentru consumatorii vulnerabili de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, combustibili solizi și /sau petrolieri pentru sezonul rece 01 noiembrie 2025 – 31 martie 2026. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat.

Suplimentul pentru energie se acordă lunar, pe tot parcursul anului, inclusiv în perioada sezonului rece, în sumă fixă, în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum maxim de:

  1. a) 30 lei / lună pentru consumul de energie electrică (în factură);
  2. b) 10 lei / lună pentru consumul de gaze naturale (în factură);
  3. c) 10 lei / lună pentru consumul de energie termică (în factură);
  4. d) 20 lei / lună pentru consumul de combustibili solizi și/sau petrolieri (la titular)

În situația în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.

Categorii de beneficiari:

Pot beneficia de acest drept familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 1386 lei,  respectiv persoanele singure care realizează venituri nete lunare până la 2053 lei  și care nu dețin bunurile cuprinse în Lista bunurilor cuprinse în Anexa nr.4 la normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1154/2022.

Activitatea de înregistrare a formularelor de cerere – declarație pe proprie răspundere pentru acordarea ajutorului de încǎlzire a locuinței aferent sezonului  2025-2026, precum și pentru acordarea suplimentelor de energie, se va derula  astfel:

  • Pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat:

Sediul COLTERM S.A. situat în strada Episcop Joseph Lonovici nr.4,  telefon: 0256/258722, 0256/258504, după următorul program:  luni-vineri, între orele  08:00 – 12:00 și 12:30 – 15:30

  • Pentru încălzirea cu energie electrică, cu combustibili solizi şi/sau petrolieri, gaze naturale:

Serviciul Beneficii Sociale, situat în Bv. Regele Carol I nr. 10, tel. 0256.220.583, după următorul program:

  • luni – joi, între orele 08:00 – 15:30
  • vineri, între orele 08:00 – 12:30

Pentru a beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinței pe toată perioada sezonului rece, noiembrie 2025 – martie 2026, solicitările trebuie depuse până pe data de 20.11.2025.

Pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței aferent sezonului rece 2025-2026, precum și pentru acordarea suplimentelor de energie, în conformitate cu prevederile Legii nr.226/2021 privind stabilirea mǎsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, se ia în calcul cuantumul pensiilor aferente lunii anterioare depunerii solicitării.

Formularul de cerere-declarație pe propria răspundere se poate descărca de pe site-ul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, https://socialtm.ro și se poate transmite și on-line la adresa de e-mail:  ajutoare.incalziretm@gmail.com, scanat în format pdf.

Cererea și alte documente utile (Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului cuprinse în Anexa nr.4, Anexa 5 – declarație pe proprie răspundere, Listă acte necesare) se pot descărca de  pe site, această secțiune.

Acte necesare: 

  1. Cerere – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței – formular tip;
  2. Componenţa familiei şi veniturile realizate se dovedesc cu următoarele acte: actul de identitate, în termen de valabilitate, al membrilor de familie cu domiciliul sau reședința la adresa pentru care se solicită ajutorul (carte de identitate/buletin de identitate/pașaport/carte de identitate provizorie, certificat de naștere pentru copiii minori sub 14 ani), pentru cetățenii străini sau apatrizi: permis de ședere temporară sau permanentă, document de identitate, permis de ședere pe termen lung,  iar pentru cetățenii UE sau Confederația Elvețiană: certificat înregistrare, carte de rezidență (domiciliul sau reşedinţa trebuie să corespundă cu locul de consum);
  • Hotărârea judecătorească de divorţ sau certificate de deces, după caz;

Acte privind veniturile nete lunare realizate de familie/persoana singură în luna anterioară depunerii cererii:

  • adeverință privind venitul net (inclusiv valoarea bonurilor de masă, prime, ore suplimentare etc)
  • cupon pensie (orice tip de pensie)  luna anterioară depunerii;
  • cupon indemnizaţie de handicap din luna anterioară depunerii cererii;
  • cupon indemnizaţie de şomaj din luna anterioară depunerii cererii sau adeverinţă A.J.O.F.M.;
  • cupon indemnizaţie pentru creşterea copilului din luna anterioară depunerii cererii (decizie, extras de cont din care să rezulte explicit valoarea indemnizaţiei pentru luna anterioară depunerii cererii);
  • cupoane alocații pentru minorii dați în plasament familial sau încredințați spre creștere și educare;
  • acte doveditoare ale veniturilor din închirieri, dobânzi, dividende sau părți sociale; persoanele care nu realizează venituri vor depune o declarație în acest sens.
  1. În vederea dovedirii calităţii de proprietar sau chiriaş, solicitantul ajutorului pentru încălzirea locuinţei va anexa cererii unul din următoarele documente, după caz:
  • contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă;
  • contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă;
  • contractul de vânzare-cumpărare sau de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauza de abitaţie, uz sau uzufruct viager;
  • contractul de schimb de locuinţe;
  • contractul (convenţia) de partaj voluntar;
  • contractul de întreţinere sau contractul de rentă viageră;
  • contractul de închiriere (locaţiune) care are ca obiect un imobil tip locuinţă, din fondul locativ de stat;
  • contractul de comodat (împrumutul de folosinţă) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
  • certificatul de moştenitor;
  • hotărârile judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile, privind constatarea dreptului de proprietate, retrocedarea sau partajul unui imobil tip locuinţă;
  • autorizaţia de construcţie ori contractul de construire, a unui imobil tip locuinţă, însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;

În cazul în care solicitantul măsurilor de protecție este un membru de familie major care nu are calitatea de proprietar sau chiriaş, acesta va prezenta împuternicirea legală (notarială) din partea proprietarului sau a titularului contractului de închiriere, dovedind totodată că are domiciliul sau reşedinţa la adresa pentru care solicită ajutorul de încălzire.

  1. Ultimele facturi complete de gaze naturale/energie electrică care să conțină în mod obligatoriu COD CLIENT și COD LOC CONSUM (pentru  persoanele care solicită ajutor de încălzire cu gaze sau energie electrică/persoanele care solicită suplimentul pentru energie).

În cazul copilului minor care locuieşte cu bunicii, în situaţia în care părinţii domiciliază la alte adrese şi care nu contribuie la întreţinerea minorului, copilul poate fi asimilat familiei bunicilor doar în condiţiile în care este stabilită măsura plasamentului sau a tutelei, altfel copilul este în întreţinerea părinţilor naturali.

Titularii ajutoarelor pentru încălzire și ai suplimentului pentru energie sunt obligați să comunice orice modificare intervenită în situația locativă, componența familiei și a veniturilor acesteia, în termen de 5 zile de la data de la care a intervenit modificarea.

Comunicarea modificărilor se face prin depunerea unei noi Cereri – declarație pe propria răspundere pe propria răspundere însoțită de documentele doveditoare care justifică modificarea.

Declararea unui număr mai mare de membri de familie, a unor venituri mai mici decât cele reale precum şi nedeclararea bunurilor deţinute, în scopul vădit de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune de fals, uz de fals sau înşelăciune, după caz, și se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite