Începând cu 1 octombrie 2025, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara demarează acțiunea de preluare a cererilor – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței și a suplimentului pentru energie, în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie și a Normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 1154/2022, pentru sezonul 2025-2026.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pentru consumatorii vulnerabili de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, combustibili solizi și /sau petrolieri pentru sezonul rece 01 noiembrie 2025 – 31 martie 2026. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat.

Suplimentul pentru energie se acordă lunar, pe tot parcursul anului, inclusiv în perioada sezonului rece, în sumă fixă, în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum maxim de:

1. a) 30 lei / lună pentru consumul de energie electrică (în factură);
2. b) 10 lei / lună pentru consumul de gaze naturale (în factură);
3. c) 10 lei / lună pentru consumul de energie termică (în factură);
4. d) 20 lei / lună pentru consumul de combustibili solizi și/sau petrolieri (la titular)

În situația în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.

Categorii de beneficiari:

Pot beneficia de acest drept familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 1386 lei,  respectiv persoanele singure care realizează venituri nete lunare până la 2053 lei  și care nu dețin bunurile cuprinse în Lista bunurilor cuprinse în Anexa nr.4 la normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1154/2022.

Activitatea de înregistrare a formularelor de cerere – declarație pe proprie răspundere pentru acordarea ajutorului de încǎlzire a locuinței aferent sezonului  2025-2026, precum și pentru acordarea suplimentelor de energie, se va derula  astfel:

• Pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat:

Sediul COLTERM S.A. situat în strada Episcop Joseph Lonovici nr.4,  telefon: 0256/258722, 0256/258504, după următorul program:  luni-vineri, între orele  08:00 – 12:00 și 12:30 – 15:30

• Pentru încălzirea cu energie electrică, cu combustibili solizi şi/sau petrolieri, gaze naturale:

Serviciul Beneficii Sociale, situat în Bv. Regele Carol I nr. 10, tel. 0256.220.583, după următorul program:

• luni – joi, între orele 08:00 – 15:30
• vineri, între orele 08:00 – 12:30

Pentru a beneficia de ajutorul pentru încălzirea locuinței pe toată perioada sezonului rece, noiembrie 2025 – martie 2026, solicitările trebuie depuse până pe data de 20.11.2025.

Pentru acordarea ajutorului de încălzire a locuinței aferent sezonului rece 2025-2026, precum și pentru acordarea suplimentelor de energie, în conformitate cu prevederile Legii nr.226/2021 privind stabilirea mǎsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, se ia în calcul cuantumul pensiilor aferente lunii anterioare depunerii solicitării.

Formularul de cerere-declarație pe propria răspundere se poate descărca de pe site-ul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, https://socialtm.ro și se poate transmite și on-line la adresa de e-mail:  ajutoare.incalziretm@gmail.com, scanat în format pdf.

Cererea și alte documente utile (Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului cuprinse în Anexa nr.4, Anexa 5 – declarație pe proprie răspundere, Listă acte necesare) se pot descărca de  pe site, această secțiune.

Acte necesare: 

1. Cerere – declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței – formular tip;
2. Componenţa familiei şi veniturile realizate se dovedesc cu următoarele acte: actul de identitate, în termen de valabilitate, al membrilor de familie cu domiciliul sau reședința la adresa pentru care se solicită ajutorul (carte de identitate/buletin de identitate/pașaport/carte de identitate provizorie, certificat de naștere pentru copiii minori sub 14 ani), pentru cetățenii străini sau apatrizi: permis de ședere temporară sau permanentă, document de identitate, permis de ședere pe termen lung,  iar pentru cetățenii UE sau Confederația Elvețiană: certificat înregistrare, carte de rezidență (domiciliul sau reşedinţa trebuie să corespundă cu locul de consum);

• Hotărârea judecătorească de divorţ sau certificate de deces, după caz;

Acte privind veniturile nete lunare realizate de familie/persoana singură în luna anterioară depunerii cererii:

• adeverință privind venitul net (inclusiv valoarea bonurilor de masă, prime, ore suplimentare etc)
• cupon pensie (orice tip de pensie)  luna anterioară depunerii;
• cupon indemnizaţie de handicap din luna anterioară depunerii cererii;
• cupon indemnizaţie de şomaj din luna anterioară depunerii cererii sau adeverinţă A.J.O.F.M.;
• cupon indemnizaţie pentru creşterea copilului din luna anterioară depunerii cererii (decizie, extras de cont din care să rezulte explicit valoarea indemnizaţiei pentru luna anterioară depunerii cererii);
• cupoane alocații pentru minorii dați în plasament familial sau încredințați spre creștere și educare;
• acte doveditoare ale veniturilor din închirieri, dobânzi, dividende sau părți sociale; persoanele care nu realizează venituri vor depune o declarație în acest sens.

3. În vederea dovedirii calităţii de proprietar sau chiriaş, solicitantul ajutorului pentru încălzirea locuinţei va anexa cererii unul din următoarele documente, după caz:

• contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă;
• contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă;
• contractul de vânzare-cumpărare sau de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauza de abitaţie, uz sau uzufruct viager;
• contractul de schimb de locuinţe;
• contractul (convenţia) de partaj voluntar;
• contractul de întreţinere sau contractul de rentă viageră;
• contractul de închiriere (locaţiune) care are ca obiect un imobil tip locuinţă, din fondul locativ de stat;
• contractul de comodat (împrumutul de folosinţă) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
• certificatul de moştenitor;
• hotărârile judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile, privind constatarea dreptului de proprietate, retrocedarea sau partajul unui imobil tip locuinţă;
• autorizaţia de construcţie ori contractul de construire, a unui imobil tip locuinţă, însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;

În cazul în care solicitantul măsurilor de protecție este un membru de familie major care nu are calitatea de proprietar sau chiriaş, acesta va prezenta împuternicirea legală (notarială) din partea proprietarului sau a titularului contractului de închiriere, dovedind totodată că are domiciliul sau reşedinţa la adresa pentru care solicită ajutorul de încălzire.

4. Ultimele facturi complete de gaze naturale/energie electrică care să conțină în mod obligatoriu COD CLIENT și COD LOC CONSUM (pentru  persoanele care solicită ajutor de încălzire cu gaze sau energie electrică/persoanele care solicită suplimentul pentru energie).

În cazul copilului minor care locuieşte cu bunicii, în situaţia în care părinţii domiciliază la alte adrese şi care nu contribuie la întreţinerea minorului, copilul poate fi asimilat familiei bunicilor doar în condiţiile în care este stabilită măsura plasamentului sau a tutelei, altfel copilul este în întreţinerea părinţilor naturali.

Titularii ajutoarelor pentru încălzire și ai suplimentului pentru energie sunt obligați să comunice orice modificare intervenită în situația locativă, componența familiei și a veniturilor acesteia, în termen de 5 zile de la data de la care a intervenit modificarea.

Comunicarea modificărilor se face prin depunerea unei noi Cereri – declarație pe propria răspundere pe propria răspundere însoțită de documentele doveditoare care justifică modificarea.

Declararea unui număr mai mare de membri de familie, a unor venituri mai mici decât cele reale precum şi nedeclararea bunurilor deţinute, în scopul vădit de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune de fals, uz de fals sau înşelăciune, după caz, și se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal.

Cu dotări moderne, o gamă largă de terapii adaptate și programe pentru dezvoltarea autonomiei și integrarea la locul de muncă, Primăria Municipiului Timișoara, prin Direcția de Asistență Socială, a creat un loc care îi tratează cu demnitatea cuvenită pe tinerii cu dizabilități din oraș.

Astfel, municipalitatea a inaugurat Centrul de Zi pentru Tineri cu Dizabilități, primul centru din România cu servicii specializate pentru această categorie. Evenimentul de inaugurare a avut loc în cadrul Festivalului „Podul Lung”, o sărbătoare anuală a comunității care aduce împreună familii, beneficiari și artiști locali.

„Noul centru înseamnă mai mult decât o clădire și niște servicii sociale. Înseamnă liniște pentru familii care până acum trăiau cu teama ca trebuiau să continue lupta singuri după ce copiii împlineau 18 ani. Le spunem acum: nu mai sunteți singuri. Tinerii vor primi aici sprijinul pentru a duce o viață cât mai demnă și cât mai independentă. Mă bucur foarte mult că în Timișoara se deschide primul centru de acest fel”, a spus viceprimarul Paula Romocean în cadrul evenimentului de inaugurare.

Centrul de Zi, amplasat pe Strada Cornelia Sălceanu nr. 17, face parte din Complexul de Servicii Sociale „Podul Lung”, și are o capacitate de 120 de beneficiari pe lună. Este destinat tinerilor între 18 și 35 de ani, încadrați în grad de handicap, cu domiciliul sau reședința în Timișoara. Misiunea sa principală este să ofere sprijinul necesar pentru tranziția către viața adultă și să asigure continuitatea terapiilor începute în copilărie.

„Prin deschiderea acestui centru, facem un pas firesc și necesar în sprijinirea tinerilor cu dizabilități și a familiilor lor. Este o reușită locală și națională, care demonstrează că Timișoara își respectă cetățenii și investește în incluziune socială. Practic, reușim să facem trecerea de la serviciile și programele de specialitate pe care le oferim copiilor cu dizabilități la serviciile sociale oferite adulților cu dizabilități, acoperind într-un mod specific, concret și adaptat, nevoile tinerilor cu dizabilități”, a precizat Emese Eszteró, Directorul General al Direcției de Asistență Socială.

Serviciile includ programe de dezvoltare a autonomiei personale, terapie psihosocială, consiliere medicală și suport emoțional, hidroterapie, electroterapie, meloterapie, stimulare senzorială, activități educative și recreative, precum și sprijin pentru integrarea și menținerea la locul de muncă. Centrul dispune de cabinete pentru asistență socială, psihologică și medicală, săli de terapie, logopedie și stimulare senzorială, precum și spații pentru activități de grup și socializare. Totodată, părinții și reprezentanții legali beneficiază de consiliere, sprijin emoțional și grupuri de suport.

Toate serviciile sunt gratuite pentru beneficiari, fiind finanțate în proporție de 90% din bugetul de stat și 10% din bugetul local.

Municipalitatea îi invită pe toți cei interesați să se înscrie contactând echipa centrului, cu detalii disponibile la următorul link: https://socialtm.ro/centrul-de-zi-pentru-tineri-cu-dizabilitati-podul-lung/

Foto: Primăria Timișoara

Trăim vremuri în care adaptabilitatea nu mai este un avantaj, ci o necesitate. Ritmul accelerat al vieții, incertitudinile, expunerea constantă la informație și presiunile personale sau profesionale ne testează capacitatea de a rămâne în echilibru.

În acest context, reziliența emoțională devine una dintre cele mai importante resurse psihologice ale omului modern.

Reziliența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta în fața stresului sau a crizelor. Cei rezilienți reușesc să „meargă înainte” și să facă față adversităților fără consecințe de lungă durată. Cei mai puțin rezilienți, însă, au dificultăți mai mari în gestionarea stresului și a schimbărilor – fie ele majore sau minore.

Cercetările arată că persoanele care gestionează cu ușurință stresul cotidian sunt, de asemenea, mai capabile să facă față cu brio și unor crize serioase. Prin urmare, reziliența nu este importantă doar în fața tragediilor, ci și în provocările obișnuite ale vieții de zi cu zi.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Reziliența nu înseamnă să nu suferi, să nu plângi sau să nu te afecteze evenimentele din viața ta.  Nu este despre „a fi tare” cu orice preț. Este despre a simți durerea fără să te lași definit de ea. Este abilitatea psihologică de a reveni la un echilibru intern după evenimente traumatice, eșecuri sau pierderi. Este o combinație de reglare emoțională, convingeri sănătoase și susținere relațională. Practic, este un set de abilități care se pot învăța și cultiva.”

Dezvoltarea rezilienței emoționale nu necesită întotdeauna intervenții majore sau procese terapeutice intense. Uneori, puterea de a face față stresului și de a rămâne centrat în fața provocărilor vine din alegeri simple, repetate și conștiente, care modelează treptat modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine.

Iată care sunt pilonii rezilienței emoționale:

Conștientizarea de sine

Asta presupune să-ți observi gândurile, emoțiile și reacțiile în timp real, fără să le judeci sau să le reprimi. Cu cât devii mai conștient de tiparele tale automate – cum reacționezi la stres, ce te rănește, ce te activează emoțional – cu atât câștigi mai mult control asupra felului în care gestionezi provocările. Această formă de luciditate emoțională este fundamentul tuturor schimbărilor interioare.

Reglarea emoțională

Reziliența nu înseamnă să nu simți, ci să știi cum să-ți reglezi emoțiile intense. Atunci când corpul este în alertă, mintea intră în blocaj, iar reacțiile devin impulsive. Prin tehnici precum respirația conștientă, relaxarea progresivă, mindfulness sau mersul în natură, îți poți calma sistemul nervos. Un corp liniștit creează spațiu pentru gândire clară și acțiuni constructive, chiar și în mijlocul evenimentelor stresante.

Flexibilitate în gândire

Unul dintre cele mai puternice instrumente ale unei persoane reziliente este capacitatea de a schimba perspectiva. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem controla sensul pe care îl dăm evenimentelor. În loc de „nu voi reuși niciodată”, întreabă-te „ce pot învăța din asta?”, „care e partea asupra căreia am control?”, „ce resurse interioare am uitat să folosesc?”.

Relații importante

Avem nevoie de oameni în jurul nostru care să ne fie alături nu doar când totul merge bine, ci mai ales când ne simțim copleșiți, confuzi sau fragili. Relațiile sigure – cu familia, prietenii apropiați, partenerul de viață– funcționează ca un fel de plasă de siguranță psihologică. Ele ne oferă înțelegere, validare și sprijin emoțional, reducând senzația de singurătate și nesiguranță. A vorbi sincer despre ce simți, a cere ajutor fără rușine – toate acestea sunt acte de maturitate care, paradoxal, întăresc nu doar legăturile, ci și forța ta interioară.

Autocompasiunea

Autocompasiunea înseamnă să te porți cu tine însuți așa cum ai face cu un prieten drag care trece printr-un moment greu. Nu înseamnă slăbiciune sau autocompătimire, ci o atitudine sănătoasă și matură de înțelegere și acceptare a propriei suferințe. În loc să te judeci sau să te învinovățești pentru greșeli sau vulnerabilitate, alegi să te susții cu blândețSensul personal. Unul dintre cei mai puternici predictori ai rezilienței este sentimentul că viața ta are un sens. Acesta poate veni din muncă, relații, spiritualitate, pasiuni sau cauze în care crezi profund. Când ai un „de ce” clar, găsești și un „cum” – chiar și atunci când circumstanțele par imposibile. Sensul personal funcționează ca un far interior care te ghidează prin momentele de grele.

Încrederea în propriile resurse

Reziliența se hrănește din convingerea că „pot face față, chiar dacă va fi greu”. Nu e vorba de optimism naiv, ci de un sentiment realist al propriei competențe emoționale. Oamenii rezilienți își cunosc limitele, dar nu se definesc prin ele – se definesc prin resursele și valorile care le dau forță.

„Acești piloni nu funcționează separat, ci se susțin reciproc. Poți pune în practică pilonii rezilienței emoționale identificând activitățile pe care le faci zilnic sau săptămânal și care te susțin fizic, emoțional, mental, social și spiritual. Deși fiecare dintre aceste pași poate părea mic, împreună, mentalitatea și acțiunile legate de reziliență te pot ajuta să te simți puternic, relaxat, capabil și mai conectat cu cei din jurul tău”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut, Coachm Doctor în Neuroștiințe  și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 20 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 30 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.