Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Un nou proiect pentru Declarația unică și alte măsuri fiscale

Publicat

acum 8 ani

pe

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul Ordonanţei de Urgenţă ce stabileşte regimul Declaraţiei unice prin care contribuabilii din diverse categorii vor depune un singur formular la Fisc, raportându-şi veniturile şi oferind baza de calcul pentru impozitul pe venit şi pentru contribuţiile sociale.

Declaraţia unică va trebui depusă, în 2018, până la data de 15 iulie, apoi – începând din 2019 – până la 15 martie. Noul formular înlocuieşte declaraţiile D200 – veniturile realizate din România, D201 – veniturile realizate din străinătate, D220 – venitul estimat/norma de venit, D221 – norme de venit în agricultură, D600 – venitul care reprezintă baza pentru contribuţiile de asigurări (CAS), D604 – stabilirea contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele fără venit şi D605 – stoparea CASS pentru persoanele fără venit.

Venituri din activităţi independente

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului normativ, sfera veniturilor din activităţi independente a fost revizuită în sensul excluderii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi tratării acestora în mod distinct în cadrul unei categorii de venituri separate. Pentru menţinerea facilităţii fiscale acordate persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care beneficiau de scutirea de la plata impozitului pentru veniturile din activităţi independente, „este necesară precizarea în mod expres a scutirii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală obţinute de persoanele respective”, arată iniţiatorii proiectului.

Ca urmare a revizuirii sferei veniturilor din activităţi independente, este necesară precizarea în mod distinct a următoarelor aspecte tehnice:

– pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală cota de impozit este de 10%;
– revizuirea definiţiei veniturilor obţinute din România;
– corelarea unor prevederi care cuprindeau alte aspecte referitoare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

„Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor anuale de venit sau în sistem real au obligaţia să depună până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului Declaraţia unica privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi să completeze Capitolul, Secţiunea şi Subsecţiunea corespunzătoare. În cazul începerii activităţii în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului”, se arată în documentul citat.

Ulterior, „pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuabilii au obligaţia să determine venitul net anual estimat pe bază de norme anuale de venit sau în sistem real, pentru anul fiscal curent, şi să efectueze plata la bugetul de stat, până la data de 31 martie (inclusiv) a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul contribuabililor care realizează venituri pentru care venitul net anual se stabileşte pe baza normelor anuale de venit, impozitul anual datorat reprezintă impozit final”, precizează proiectul.

În cazul în care în cursul anului curent contribuabilul efectuează plăţi integrale ale impozitului pe venitul estimat, aceştia beneficiază de un sistem de bonificaţii acordate în funcţie de data la care se face plata.

Potrivit documentului, „contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, prin completarea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv, a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019”. Iar contribuabilii care determină venitul net anual în sistem real au obligaţia recalculării acestuia pe fiecare sursă de venit, „prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate”.

În vederea stabilirii impozitului anual pe veniturile determinate în sistem real, contribuabilii au următoarele obligaţii:

a) însumarea veniturilor nete anuale, respectiv venituri nete anuale recalculate, după caz, determinate pe fiecare sursă, în sistem real

b) determinarea venitului net anual impozabil prin deducerea din suma stabilită potrivit prevederilor lit. a) a contribuţiilor sociale obligatorii datorate potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, corespunzătoare veniturilor nete anuale stabilite în sistem real.

Totodată, contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi determinate în sistem real au obligaţia de a depune la organul fiscal competent Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin completarea corespunzătoare a Capitolului, Secţiunii şi

Subsecţiunii, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile nete anuale cumulate realizate în anul fiscal anterior, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, în baza datelor din contabilitate, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil.

Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual impozabil/ câştigul net anual impozabil, se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

acum 2 zile

pe

24 februarie 2026

de

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

0
Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara a semnat acordul cu Romsilva pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc

Publicat

acum 2 zile

pe

24 februarie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara face încă un pas esențial pentru transformarea Pădurii Verzi într-o pădure-parc, prin încheierea acordului de asociere cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Acest parteneriat creează cadrul legal pentru începerea proiectului de amenajare, care a obținut ultimul aviz necesar pentru următoarea etapă. Astfel, pădurea va deveni un loc accesibil și plăcut pentru plimbări, relaxare și activități în aer liber. Acordul va fi supus aprobării Consiliului Local.

„Am găsit, prin acest acord, soluția legală care ne permite să intervenim pe tot amplasamentul proiectului nostru pentru Pădurea Verde. Legea fondului forestier nu permite ca anumite zone și linii parcelare să fie transferate către primărie, dar acordul ne dă cadrul pentru a transforma pădurea într-un loc sigur și plăcut pentru plimbări și recreere. Am făcut pașii necesari prin proiectul de hotărâre și așteptăm, totodată, ca Romsilva să semneze acordul. Investiția de amenajare a pădurii-parc va intra curând în comisia tehnică, pentru a avansa la aprobarea indicatorilor și la etapa de autorizare a lucrărilor”, anunță viceprimarul Ruben Lațcău.

Acordul de asociere dintre Primăria Timișoara și Regia Națională a Pădurilor stabilește modul de colaborare pentru amenajarea Pădurii Verzi ca pădure-parc. Municipalitatea se va ocupa de realizarea investițiilor și a amenajărilor necesare pentru ca pădurea să devină un spațiu plăcut și sigur pentru recreere, iar Romsilva, prin Direcția Silvică Timiș va asigura expertiza tehnică și va interveni asupra arborilor, conform regulilor silvice.

Proiectul prevede transformarea Pădurii Verzi într-un loc plăcut pentru plimbări și relaxare, cu trasee marcate, locuri de odihnă cu bănci și mese, leagăne, refugii și panouri informative. Vor fi amplasate și căsuțe pentru păsări, pentru a sprijini protecția și observarea faunei locale. Toate lucrările vor fi realizate cu materiale prietenoase cu mediul, iar traseele vor fi monitorizate pentru siguranța vizitatorilor.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat și urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Timișoara. Ulterior, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, vor fi parcurși pașii pentru autorizare, iar municipalitatea va lansa procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Foto: Primăria Timișoara

PROIECT. Pădurea Verde va fi amenajată ca pădure-parc

0
Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

acum 2 zile

pe

24 februarie 2026

de

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite