Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Universitatea de Vest din Timișoara a premiat excelența. Laureații Galei Premiilor UVT, ediția 2018

Publicat

pe

Onestitatea, profesionalismul și respectul reciproc sunt baze sănătoase pentru orice instituție, cu atât mai mult pentru o universitate, resursa umană fiind cel mai de preț activ al său. Universitatea de Vest din Timișoara a înțeles acest lucru și investește timp și resurse în susținerea membrilor săi, conștientă fiind că prestigiul ei depinde într-o foarte mare măsură de aceștia. Astfel, instituția a organizat seara trecută ediția cu numărul IV a Galei Premiilor UVT, eveniment în cadrul căruia a oferit un număr de 10 premii celor care au contribuit în mod considerabil la dezvoltarea comunității academice.

„La UVT recunoaștem meritele oamenilor care ne fac cinste, care ne sprijină eforturile și simt că pot contribui activ la viața Universității. Fiecare dintre noi, deși suntem mici piese care fac întreg angrenajul instituției să funcționeze, contăm, iar succesul fiecăruia este privit ca un imbold pentru toți ceilalți, de a se mobiliza, de a prinde curaj și de a munci mai mult, pentru a obține propriul succes, toate cu sprijinul instituțional al UVT. Gala Premiilor Universității de Vest din Timișoara, aflată la a patra ediție, este modul în care le mulțumim celor ce au performat în anul care a trecut”, a spus rectorul UVT, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

S-au decernat șase premii în domeniile științelor, artelor și sportului, două premii pentru contribuția la implementarea politicilor Universității de Vest și două pentru contribuția la creșterea prestigiului UVT în plan național și internațional. Aceste premii poartă numele unor personalități care au marcat istoria Universității, aducându-și aportul la dezvoltarea culturii academice în partea de vest a țării.

Astfel, acordarea lor este o dublă recunoaștere a meritelor – ale celor care dau numele premiilor, pe de o parte, și ale celor cărora li se decernează, pe de alta.

1. Premiul „Mircea ZĂGĂNESCU” pentru Științele Naturii
Laureat: Conf. dr. Paul Grӑvilӑ
2. Premiul „Mihail GHERMĂNESCU” pentru Matematică și Informatică
Laureat: Conf. dr. Marc Eduard Frȋncu
3. Premiul „Gabriela COLŢESCU” pentru Științe Sociale și Politice
Laureat: Lect. dr. Paul Sârbescu
4. Premiul „Dumitru MAREŞ” pentru Drept și Științe Economice
Laureat: Prof. dr. Bogdan Dima
5. Premiul „Eugen TODORAN” pentru Științe Umaniste
Laureat: Conf. dr. Claudiu Arieșan
6. Premiul „Aurel BREILEAN” pentru Arte și Sport
Laureat: Conf. dr. Cristian Daniel Sida
7. Premiul  „Ioan CUREA” pentru Activitatea desfășurată în UVT
Laureat: Gabriela Corb
8. Premiul „Sever BOCU” pentru Implicare Civică și Socială
– Laureat: ANOSR – Alianța Naționalӑ a Organizațiilor Studențești din România
– Societatea Timișoara
9. Premiul „Studentul Anului”
Laureat: Mihnea Florin Vîlceanu
10. Premiul „Alumnus”
Laureat: Silviu Orăvitzan

Gala Premiilor UVT a fost atât despre prezent și viitor, cât și despre trecut. În cadrul evenimentului au fost premiați și profesorii seniori ai Universității, pentru aportul lor în creșterea valorii academice, didactice și de cercetare:

Lect. univ. dr. Hariton FLOREA    Facultatea de Arte și Design
Prof. univ. dr. Ionel CIUCANU    Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
Prof. univ. dr. Leonora CACIUC     Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor
Lect. univ. dr. Mihai Adrian STAN    Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor
Prof. univ. dr. Sorinel VOICU    Facultatea de Educație Fizică și Sport
Conf. univ. dr. Alexandru RUJA    Facultatea de Litere, Istorie și Teologie
Prof. univ. dr. Richard ȘARDU    Facultatea de Litere, Istorie și Teologie
Prof. univ. dr. Felician ROȘCA    Facultatea de Muzică și Teatru
Prof. univ. dr. Ion DUMITRU    Facultatea de Sociologie și Psihologie
Conf. univ. dr. Ioan PĂȘCUȚĂ    Facultatea de Sociologie și Psihologie
Prof. univ. dr. Lucică IANCU    Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării

Programul artistic a fost susținut în întregime de către Facultatea de Muzică și Teatru, spectacolul extraordinar completând experiența de înaltă ținută a Galei.

Trofeul acordat este un rezultat al colaborării artiștilor profesori de la specializările Ceramică și Grafică din cadrul Facultății de Arte și Design. Forma acestuia urmează conturul unui pisc, inducând ideea ascensiunii, înălțării, performanței și a durabilității. Prin forma sa prismatică, stabilă, trofeul sugerează, totodată, puterea, putere a cunoașterii, a spiritului.

Evenimentul a avut loc la Teatrul Național Timișoara, reunind aproximativ 600 de membri ai Universității și reprezentanți ai comunității locale.

Internațional

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paști. În martie a împlinit 12 ani de pontificat

Publicat

pe

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, în timp ce se afla în convalescență după o pneumonie severă.

„Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a anunţă cardinalul Kevin Farrell.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu pneumonie.

Duminică, de Paşti, Papa a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisie lui Benedict al XVI-lea.

Citeste mai mult

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite