În contextul în care Banatul se pregătește să își susțină candidatura pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană, reprezentanți ai unor inițiative locale din domeniul producției alimentare, gastronomiei sustenabile, turismului responsabil și societății civile s-au întâlnit, marți, 10 martie 2026, la Timișoara, în cadrul mesei rotunde „Din grădină în farfurie: alianțe urban-rural pentru hrană bună în Regiunea Vest”, având ca obiectiv consolidarea lanțurilor alimentare scurte și promovarea practicilor agroecologice.

Întâlnirea a facilitat un dialog deschis între producători, bucătari, inițiative sociale și organizații care promovează alimentația responsabilă și valorificarea resurselor locale. Participanții au discutat despre modul în care colaborarea dintre aceste inițiative poate contribui la dezvoltarea unui sistem alimentar local mai echitabil, mai sustenabil și mai conectat la specificul cultural și natural al regiunii.

Reprezentanții Asociației Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, coordonator al proiectului „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, au prezentat informații actualizate legate de procesul de pregătire a candidaturii.

Dintre inițiativele locale prezente amintim: Asociația Curtea Culorilor din Sârbova – întreprindere socială de inserție care gestionează un atelier de brânzeturi artizanale; Agape artă&natură din Silagiu – cramă locală care produce vinuri artizanale într-o manieră sustenabilă, cu respect pentru mediu, oameni și tradițiile locale; puncte gastronomice locale din Timiș și Hunedoara – Amzokulinar, Punctul Gastronomic Local Din Grădina lui Raul și Nopcsa’s Grill Sântămăria.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Explorează Zărandul – Petriș, întreprindere socială care promovează turismul sustenabil, Asociația My Banat, organizație care promovează tradițiile din Banat și dezvoltă instrumente de coagulare a comunității, Cămara din Totești, din Țara Hațegului, recunoscută pentru produsele artizanale realizate din ingrediente locale și din flora spontană, recoltate responsabil, Asociația Degustaria, reprezentată de Laura Laurențiu, bucătar și blogger culinar, cunoscută pentru promovarea practicilor sustenabile de gătit, cu accent pe sezonalitate și reducerea risipei alimentare, precum și Tudor Stricescu, inițiatorul comunității Slow Food Timișoara. Întâlnirea a fost găzduită de  Reciproc, întreprindere socială din Timișoara care promovează consumul responsabil și lanțurile alimentare scurte.

Discuțiile au evidențiat importanța practicilor agroecologice, a valorificării produselor locale și a respectării specificului regional în construirea unei identități gastronomice durabile. Participanții au explorat posibilitatea unor acțiuni comune și oportunitatea dezvoltării rețelei locale Slow Food, care să sprijine producătorii locali, să încurajeze consumul responsabil și să contribuie la educația alimentară a comunității.

În cadrul întâlnirii a fost prezentată și petiția europeană GoodFood4All, o inițiativă care urmărește recunoașterea accesului la hrană adecvată, nutritivă și sustenabilă ca drept uman fundamental în Uniunea Europeană. Demersul promovează politici publice care să susțină sisteme alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Petiția poate fi semnată de către orice cetățean cu vârsta de peste 18 ani, aici.

Masa rotundă a fost organizată de CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, în parteneriat cu Visit Timiș – Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș, și face parte din proiectul „Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence”, coordonat în România de Asociația Mai bine și co-finanțat de Comisia Europeană.

Prin astfel de întâlniri, organizatorii își propun să consolideze colaborarea dintre inițiativele locale care contribuie la dezvoltarea unui sistem alimentar mai responsabil, bazat pe producție locală, respect pentru natură și valorizarea patrimoniului gastronomic regional.

De 34 de ani, Fundația de Abilitare Speranța construiește, pas cu pas, servicii și relații în jurul copiilor, familiilor și persoanelor vulnerabile, într-un sistem care încă învață ce înseamnă, cu adevărat, incluziunea socială.

Pornită din inițiativa unui grup de părinți ai copiilor cu dizabilități, care nu aveau acces la servicii specializate, fundația a crescut într-o organizație care astăzi oferă intervenții integrate și contribuie activ la dezvoltarea serviciilor comunitare.

VOCEA DIN INTERIOR

„Vorbim despre incluziune socială de 34 de ani și, totuși, în practică, încă suntem la început. Avem legislație, avem resurse, avem viziune. Dar incluziunea nu se face doar din ceea ce este scris, ci din felul în care alegem să vedem omul. Prea des, sistemul social este redus la dosare de caz și numere de înregistrare. Noi credem că el trebuie să însemne prezență, relație, intervenție reală și rezultate care se văd în viața oamenilor. Incluziunea înseamnă să fii lângă om și să-l auzi. Înseamnă să construiești voce acolo unde ea încă nu se poate face auzită – pentru copii, pentru părinți, pentru persoanele cu dizabilități.

Copiii cu dizabilități muncesc enorm, zi de zi, în terapie, pentru a fi acceptați. Dar o comunitate sănătoasă nu așteaptă ca ei să devină „ca ceilalți”, ci creează spațiu pentru ca fiecare copil să fie acceptat așa cum este și susținut să crească.

Iar părinții nu ar trebui să fie nevoiți să lupte singuri. În fiecare zi aleg să meargă mai departe, cu o forță care vine din iubire. Rolul nostru, ca societate, este să fim acolo – cu empatie, cu sprijin real, cu responsabilitate.”  — Anca Menina Danci, Director executiv, Fundația de Abilitare Speranța

SPRIJIN PENTRU COPII ȘI FAMILII

Astăzi, Fundația de Abilitare „Speranța” sprijină 150 de familii cu copii aflați în risc de separare, familii care se confruntă cu situații complexe: dizabilitate, sărăcie, marginalizare, lipsa accesului la servicii sau măsuri de protecție specială. Intervenția nu este punctuală, ci construită în jurul întregii familii. Echipele oferă sprijin psihologic, psihoterapeutic, psihopedagogic, kinetoterapie, consiliere parentală, juridică și socială, dar și însoțire reală în parcursul fiecărei familii.

„La Fundația Speranța nu am găsit doar terapie in acesti 10 ani. Am găsit oameni care ne-au învățat, ca familie, cum să ne adaptăm, cum să avem răbdare și cum să construim, pas cu pas, un echilibru al nostru. Poate cel mai important este că schimbarea nu s-a oprit la noi. Am învățat cum să ne facem înțeleși, cum să cerem sprijin și cum să fim parte din comunitate.

Nu am mai încercat să ne potrivim unui sistem. Am învățat să ne construim viața în jurul copilului meu, așa cum are el nevoie.”- mama unui copil cu dizabilitati

Prin proiectul „Acasă în comunitate” (cod 326908), fundația dezvoltă un model care leagă prevenirea separării de reintegrarea copiilor aflați în sistemul de protecție specială. În același timp, proiectul introduce o etapă esențială: sprijinul acordat familiei în perioada de tranzit, înainte de întoarcerea copilului acasă.

SPRIJIN PENTRU ADULȚI CU DIZABILITĂȚI – PROGRAMUL UNLOC

Fundația dezvoltă, din 2019, și programul UnLoc, dedicat adulților cu dizabilități, cu focus pe viață independentă și incluziune în comunitate. Început ca o inițiativă de dezinstituționalizare – adică sprijin în tranziția de la viața segregată, în centre rezidențiale mari la cea în comunitate, în apartamente obișnuite și cu sprijin centrat pe persoană – pentru șase adulți cu dizabilități, de-a lungul timpului a oferit servicii sociale unui număr de peste 80 de persoane. În prezent, 50 de adulți cu diferite dizabilități (intelectuale, psiho-sociale, fizice, senzoriale, boli cronice și degenerative) sunt sprijiniți constant, cu peste peste 20.000 de ore / an de consiliere socială, psihologică, vocațională, kinetoterapie și acompaniament. Acestea au scopul de a preveni (re)instituționalizarea lor, și sunto ferite pe lângă sprijin în ce privește locuirea în comunitate, accesul la servicii medicale, investigații și tratamente, mediere și plasare pe piața muncii, educație și formare, campanii de conștientizare.

Parteneriatele strategice cu companii, autorități locale și județene, instituții de învățământ, întreprinderi sociale, alte ONG-uri, fac posibil impactul pe care echipa fundației îl are în viața celor cu dizabilități. Impact relatat chiar de ei: ”Mi se pare un serviciu foarte bun, mai ales că suntem mai vizibili în societatea asta în care trăim. Cel mai important este că facem un lucru minunat: faptul că ieșim în societate”; ”Echipa este prietenoasă, merită să vină cât mai mulți oameni aici, ei deschiși la nevoile noastre”.

După 34 de ani, fundația continuă să construiască în jurul aceleiași idei: locul copilului este în familie, iar locul adultului cu dizabilități este în comunitate.

Incluziunea nu este un rezultat final, ci un proces care se construiește zilnic –împreună.

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat, marţi, asocierea CONCELEX (Leader), Construcţii Erbaşu, Concelex Engineering SRL, Terra Gaz Construct, al cărei lider este compania CONCELEX a câștigat licitaţia pentru realizarea stadionului Dan Păltinişanu din Timişoara.

Dacă nu vor fi depuse contestaţii, în curând va fi semnat contractul.

Investiţia de aproximativ 140 de milioane de euro trebuie să fie gata până în 2028.

„Stadionul Dan Păltinişanu are constructor! Compania Naţională de Investiţii a anunţat astăzi numele companiei care va construi noua arenă a Timişoarei. Procedura de selecţie a fost finalizată, avem un constructor, iar dacă în următoarele zece zile nu va fi depusă nicio contestaţie, se poate semna contractul de finanţare”, a anunţat marţi, Alfred Simonis, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

La finalizarea procedurilor, societatea câştigătoare va demara etapa de proiectare şi mai apoi lucrarile efective de ridicare a noului stadion.

„Sunt paşi obligatorii care durează deja de mult timp, dar ne apropiem de momentul pe care îl aşteptăm cu toţii de ani buni. A fost lipsă de încredere, deznădejde, amânări, dar, până la urmă, proiectul nostru merge înainte cu toate piedicile puse de-a lungul timpului de oameni care trebuiau să îl susţină. Vom avea la Timişoara cel mai modern stadion din România!”, a mai informat Simonis.

Compania CONCELEX a construit noul Stadion Steaua, din Bucureşti, unul cu 31.254 de locuri, inaugurat în urmă cu 4 ani. De asemenea, CONCELEX a mai construit, la Timişoara, noul Terminal al Aeroportului Internaţional.

De asemenea. Erbaşu Construcţii a ridicat, la Timişoara, noua Maternitate Bega şi Centrul de Mari Arşi.

Noul Stadion „Dan Păltinişanu” de 32.000 de locuri de la Timişoara, cu tribune acoperite, va costa aproximativ 140 de milioane de euro şi trebuie să fie gata până în 2028.

Stadionul „Dan Păltinișanu” va fi demolat. Ce se ridică în locul arenei