Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

AFIR lansează sesiunea de proiecte pentru activități nonagricole în mediul rural. Pentru ce se primesc fonduri

Publicat

pe

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat joi lansarea sesiunii de primire a proiectelor pentru submăsura 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020, suma totală disponibilă pentru investiţii fiind de 50 de milioane de euro.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanţare se va desfăşura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiţii este de 50 de milioane de euro”, anunţă AFIR.

Pragurile de calitate lunare sunt de 40 de puncte pentru perioada 29.10.2021– 29.11.2021, 30 de puncte în intervalul 30.11.2021– 29.12.2021 şi 25 între 30.12.2021 – 31.01.2022. Pragul minim de selecţie al proiectelor este de 25 de puncte.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se oprește înainte de termenul limită prevăzut în nota de lansare, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse de la începutul sesiunii având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii, cu excepţia primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, când depunerea proiectelor se realizează indiferent de nivelul plafonului.

Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea prin înfiinţarea unei activităţi neagricole pentru prima dată în spaţiul rural (autorizaţi cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile micro-întreprinderile şi întreprinderile mici existente din spaţiul rural, care îşi propun activităţi neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum şi micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii Cererii de finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcţie de tipul investiţiei. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepţia activităţilor de producţie, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activităţile pentru care se solicită finanţare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, sunt: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producţia de ţesături, etc.

Detalii privind tipurile de investiţii şi condiţiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsurile 6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale pot fi consultate gratuit pe site-ul AFIR în Ghidul solicitantului şi anexele aferente acestuia, la secţiunea „Investiţii PNDR”, pe pagina dedicată submăsurii. Cererile de finanţare se depun on-line, pe site-ul agenţiei, începând cu data de 29 octombrie 2021, ora 9:00.

Fonduri europene

ADR Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat lansează un accelerator dedicat start-upurilor din Regiunea Vest

Publicat

pe

Antreprenorii din Regiunea Vest vor beneficia de un program de accelerare modern și dinamic. „ADRVEST Accel by IdEA” își propune să contribuie la dezvoltarea regiunii, printr-un program implementat altături de echipa Institutului de Excelență în Antreprenoriat, cea care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educație antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care și Commons Accel.

„Vrem să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să își construiască afacerile pe baze solide și să învețe cum să opereze un business modern și eficient, precum și cum să aibă acces la finanțare. Am urmărit proiectele Commons Accel și sunt convins putem să replicăm experiența programului și la nivelul regiunii noastre”, declară Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.

Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022. Cel puțin 20 de participanți din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara vor fi pregătiți pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activități, worshopuri, prezentări și sesiuni de lucru pe temele esențiale ale antreprenoriatului. Procesul de învățare va fi personalizat alături de mentorii, experții, investitorii și echipa IdEA, susținuți și de resurse și experti locali.

„Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-upuri în care să poată investi cu success, precum și de la problema lipsei finanțării pentru start-upuri. Trebuia să construiască cineva o punte între aceste doua lumi care nu pot funcționa separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregătești start-upurile astfel încât să știe să execute un business și să gestioneze eficient banii investitorilor. Potențialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an. Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educație antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuși fără un program scalabil și replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADR Vest nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem și în zona de Vest” a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

Citeste mai mult

Fonduri europene

„Finanțăm bussinesul tău“. Injecție de capital în firmele din Regiunea Vest, prin noul POR

Publicat

pe

Nu mai puțin de 270 de milioane de euro ar putea ajunge la mediul de afaceri din Regiunea Vest în perioada 2021-2027 prin viitorul Program Operațional Regional, adică un sfert din suma totală alocată regiunii.

Regiunea Vest este a doua ca nivel de dezvoltare a României, dar PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 66% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest își propune să sprijine firmele din zonă să recupereze din decalajul față de media europeană, în condițiile în care numărul de IMM-uri la mia de locuitori este sub jumătate față de cel din UE (26 față de 56), iar rata de supraviețuire a acestora în primii trei ani este de 58% față de 75% în UE.

În acest context, ADR Vest va aloca cea mai mare sumă de până acum pentru formele noi de finanțare a companiilor – cele prin instrumente financiare.

Astfel, 37 de milioane de euro vor putea ajunge în acest mod la firmele din zonă. Spre comparație, suma alocată pentru astfel de finanțări prin actualul POR, pentru întreaga țară, este de 100 milioane de euro.

Prezent la conferința „Finanțăm businessul tău”, organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, a subliniat avantajele cu care vin instrumentele financiare: „Sunt mult mai ușor de accesat decât granturile, care au o procedură destul de birocratică. În al doilea rând, prin instrumente financiare, asiguri sustenabilitatea investițiilor pe care le finanțezi prin Regio-POR sau prin alte programe operaționale, pentru că noi, până acum, aveam o rată de supraviețuire foarte mică, raportat la granturile pe care le investeam. Este un câștig extraordinar pentru România. ADR Vest a venit cu o propunere mai mult decât îndrăzneață – de a investi în capital de risc și în fonduri de capital de risc, în premieră în România, dar cu această abordare îndrăzneață și noi, ca țară, avem de câștigat. Marele câștig este acesta al efectului multiplicator al banilor prin fondurile care se alocă prin instrumentele financiare”.

La rândul său, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest a subliniat beneficiile acestui tip de finanțare: „Pe lângă faptul că aduce o injecție de capital în companii, într-un alt mod decât o făceau granturile până acum, contribuie mult mai mult la procesul de dezvoltare a companiei. Procesele se vor derula mult mai rapid, firmele vor avea acces la piață mai repede și, în plus, vor beneficia și de aceste cunoștințe și de experiența adusă de către gestionarii de fond, care, pe lângă experții pe care îi au, pot coopta în orice moment alți experți la cel mai înalt nivel, care să ajute compania să își transforme businessul într-un mod cât mai inovativ și cât mai aproape de abordarea globală”, a completat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va propune două instrumente de finanțare – instrumente de accelerare (accelerator combinat cu grant și fond seed), cu o alocare de 8,5 milioane de euro; și instrumentul de venture capital, pentru care vor fi alocate 28,5 milioane euro.

„Acceleratorul va avea ca destinatar start-up-urile cu produse și servicii inovative și/sau care folosesc tehnologii noi, cu potențial mare de creștere, în timp ce instrumentele de venture capital vor fi destinate companiilor mici cu un potențial de creștere foarte mare sau companiilor care au crescut rapid și au premise să crească în continuare. Start-up-urile din accelerator vor putea accesa finanțări între 20.000 și 200.000 euro, în timp ce IMM-urile – până la 1,5 milioane de euro, prin finanțările seed și fondul de venture capital”, a explicat directorul adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Conferința „Finanțăm businessul tău” i-a adus la aceeași masă pe ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene, ai unor fonduri de investiții (Marius Ghenea (Catalyst România), Cristian Munteanu (Early Game Ventures), Ciprian Man (Grwoceanu) și Matei Dumitrescu (Common Acces & Roca X) ) și ai IMM-urilor din regiune, într-un eveniment de informare și mentorat organizat de ADR Vest.

„Astăzi sădim semințele unui posibil unicorn (n.r.: start-up cu ritm de creștere foarte susținut, de regulă din domeniul tehnologiei, evaluat la peste 1 miliard de dolari) în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie și cunoaștere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. Și, în primul rând, sunt companii eminamente orientate spre export. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii”, a mai spus Sorin Maxim.

Domeniile care vor beneficia de aceste instrumente de finanțare sunt cele care folosesc tehnologia.

„Mă bucur că, iată, o regiune din România, a decis să opteze pentru această formă de finanțare mult mai sustenabilă. Pe termen lung, principala valoarea adăugată regiunii este construirea unui ecosistem sustenabil de inovare. Pe lângă infrastructură, investițiile în companii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei regiuni”, a concluzionat directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio al Comisiei Europene, Krzysztof Kasprzyk, prezent, de asemenea, la evenimentul organizat la Timișoara.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Termenul de depunere a cererilor în programul „Tomata“, prelungit până la 1 aprilie

Publicat

pe

Termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate în cadrul programului „Tomata” se prelungeşte cu o lună, respectiv până la data de 1 aprilie 2022, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Totodată, proiectul prevede şi eliminarea obligativităţii depunerii documentelor fiscale pentru accesarea ajutoarelor de minimis.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că a elaborat un proiect de act normativ prin care vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte: prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv; abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligaţiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis; eliminarea certificatului de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis”, se arată într-un comunicat de presă al MADR.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţine că decizia de simplificare a procedurii de acordare a sprijinului a fost luată după discuţiile avute cu fermierii interesaţi de accesarea acestui program.

Potrivit sursei citate, în luarea deciziei s-a ţinut cont şi de faptul că majoritatea solicitanţilor ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităţilor, a diverselor cheltuieli pentru achiziţia de sămânţă ori pentru înfiinţarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spaţiilor protejate dar şi a faptului că, în foarte multe cazuri, informaţiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA şi ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite