Ne găsiți și pe:

Business

SONDAJ. Analiștii financiari anticipează o depreciere continuă a leului

Publicat

pe

Analiştii financiari anticipează o depreciere a leului pentru orizontul de 12 luni, până la o valoare medie de 4,8597 lei/euro, o rată medie a inflaţiei de 3,6% în noiembrie 2020 şi o majorare a primei de risc a României, potrivit unui sondaj realizat de CFA România.

„În ceea ce priveşte cursul de schimb EURO/RON, peste 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7992, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8597”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei CFA România transmis AGERPRES.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2020/noiembrie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,60%.

„Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea primei de risc a României (peste 66% dintre participanţii la sondaj anticipează majorarea preţului CDS pentru România). De asemenea, peste 63% dintre participanţii la sondaj consideră că proprietăţile imobiliare din principalele oraşe sunt supraevaluate”, precizează sursa citată.

În luna octombrie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut cu 6,9 puncte, faţă de luna anterioară, până la valoarea de 54,4 puncte, dar raportat la octombrie 2018, Indicatorul a scăzut cu 6,1 puncte. Această evoluţie s-a datorat componentei de anticipaţii a Indicatorului, susţin analiştii CFA România.

Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de luna anterioară cu 0,3 puncte, până la valoarea de 65 de puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 2,5 puncte.

Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 10,5 puncte până la valoarea de 49,2 puncte, dar comparativ cu perioada similară a anului trecut, acest Indicator a scăzut cu 7,8 puncte.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.

„Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai Asociaţiei CFA România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA”, precizează sursa citată.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile (pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie).

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Asociaţia CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, Asociaţia CFA România are peste 230 de membri.

Fonduri europene

Atenționare Greenpeace: Programul „Casa verde“, blocat

Publicat

pe

Deși programul pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice a fost anunțat în 2018, până acum nici un cetățean nu a primit finanțare pentru a produce energie din surse regenerabile și nu a fost instalat nici un sistem fotovoltaic, susține Greenpeace.

O parte din bani au fost folosiți deja pe cheltuieli colaterale, precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice” al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să îşi producă singur energia din surse regenerabile, nefiind instalat nici măcar un sistem fotovoltaic.

„Anunţat la mijlocul lui 2018, programul «Casa Verde Fotovoltaice» al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să devină prosumator, adică să îşi producă singur energia din surse curate. Mai mult, conform informaţiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace România, AFM şi Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocaţi în proiect (şi, probabil, parţial cheltuiţi) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect“, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice“ prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei de la AFM.

Finanţarea oferită prin programul „Casa Verde Fotovoltaice” este una generoasă, respectiv maximum 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minimum 3 kW pentru persoanele fizice interesate să îşi producă singure energia electrică.

„Peste 25.000 de cetăţeni din întreaga ţară s-au înscris pentru a obţine finanţare. Din păcate, viteza cu care AFM derulează acest proiect este foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic“, arată organizația.

Mai mult, potrivit sursei citate, programul are cheltuieli indirecte inadmisibil de mari, 13% dintre fonduri (peste 13 milioane de euro) fiind folosite, conform informaţiilor de la AFM şi MLPDA, pe dezvoltarea aplicaţiei informatice care gestionează înscrierile, informare şi publicitate, audit, salarii, bani cu care AFM ar fi putut să finanţeze alte peste 3.000 de instalaţii fotovoltaice.

„Este de neînţeles cum o autoritate publică care gestionează bugete uriaşe nu a mai comunicat oficial pe acest subiect urmărit de zeci de mii de beneficiari din 6 noiembrie 2019“, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanie la Greenpeace România.

Citeste mai mult

Business

După Android 10, Google urmează să lanseze Android R

Publicat

pe

După Android 10, Android Pie și Android Oreo, Google va lansa a unsprezecea versiune majoră a sistemului său de operare mobil și se pare că va fi numit Android R. Pe un cunoscut site de referință – Geekbench, a fost depistat un smartphone Google Pixel 4 care rula pe sistemul de operare Android R. Până acum Google a numite sistemele de operare cu nume de dulciuri, doar ultimul a făcut excepție și este Android 10. Lumea se aștepta la Android 11 dar se pare că nu este numit așa.

Conform PhoneAndroid, un smartphone Pixel 4 care rulează Android R și-a făcut o apariție remarcabilă pe Geekbench, pe 18 ianuarie. În afară de acest misterios sistem de operare, detaliile de pe site-ul etalon sunt destul de clasice. Putem vedea un smartphone cu procesor Snapdragon 855 și 6GB de RAM care a obținut un scor de 712 puncte în single-core 2.181 puncte în testarea cu mai multe nuclee.

Nu este deloc surprinzător că inginerii Google lucrează deja la a unsprezecea actualizare importantă a sistemului de operare Android. Deocamdată noul sistem de operare este numit Android R pe plan intern la Google. În cele din urmă nu știm dacă Android R va rămâne ca nume sau Google va merge pe noua denumire cu „Android 11”.

Anul trecut, firma din Mountain View a anunțat că va pune capăt denumirilor de bomboane și dulciuri. Până în 2018, Google obișnuia să numească fiecare versiune de Android după un desert. În ultimii ani, am fost tratați cu Android Pie, Android Oreo, Android Kitkat, Android Marshmallow sau Android Gingerbread. În 2018 sistemul de operare Android a împlinit 10 ani.

Când va lansa Google Android R? Google ar trebui să lanseze prima fază de testare cu dezvoltatorii în următoarele săptămâni, conform site-ului GSM Arena. Se așteaptă ca prima versiune publică beta să fie lansată mai târziu în luna martie 2020. Cel mai important este că Google are în lucru viitorul sistem de operare.

Dacă Google va merge pe calendarul său obișnuit, prezentarea oficială a lui Android R va avea loc aproximativ la sfârșitul lunii august 2020. Versiunea finală va debuta ca de obicei cu smartphone-urile Google Pixel și apoi va trece la celelalte telefoane. Încă nu știm la ce să ne așteptăm de la viitorul sistem de operare Google Android R / 11.

Sursa foto: phonandroid.com

Citeste mai mult

Business

Tinerii fermieri vor putea să primească terenuri de la stat

Publicat

pe

Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenţia Domeniile Statului în suprafaţă de 50 de hectare, a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

„Pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1 din PNDR «Instalarea tinerilor fermieri», vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta şi care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafaţă de 230.000 de hectare suprafaţă concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, susţine Oros pe pagina sa de socializare.

De asemenea, bugetul alocat noii sesiuni de proiecte va avea două direcţii: una care să vizeze tinerii din România, iar cea de-a doua pe cei din Diaspora care doresc să se întoarcă în România şi să facă agricultură, „aspecte ce vor face obiectul unei negocieri cu Comisia Europeană în perioada imediat următoare”, a mai scris ministrul Agriculturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite