Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Oglinzile Eseniene: Cum atragem persoanele potrivite în viețile noastre

Publicat

pe

Așa cum indică izvoarele istorice, esenienii au fost primii care se raportau la relații folosind conceptul de „oglindire”. Aceștia porneau de la premisa că fiecare om știe despre viață mult mai multe lucruri decât este conștient că știe. Mai mult, subliniau ideea că Universul ca un Tot reprezintă o „suprapunere” de planuri, respective conștiințe și că, în momentul în care interacționăm cu ceilalți, ceea ce facem de fapt este să interacționăm cu anumite ”oglinzi” ale noastre. Altfel spus, noi vedem în ceilalți ceva ce există deja în noi. Este de fapt un fel de proces de recunoaștere a ceva deja existent în interiorul nostru.

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), atragem oameni în viața noastră conform unor ”scheme” și aceste situații sunt ca 7 oglinzi sau 7 lecții. Când învățăm lecția, acești oameni sau situații nu mai apar în viața noastră. Ajungem la un momentan să ne întrebăm: “care este modelul în viața mea?”

„Atunci când emitem o vibrație negativă, universul ne apare pentru a ne sprijini învățarea. Ne amintește cu blândețe ce se întâmplă în interiorul nostru, pentru a ne face conștienți de creația noastră. Când nu ne trezim și nu devenim conștienți, efectul de oglindă crește în intensitate. Acest lucru ar fi analog cu eșecul unui test la școală și cu nevoia de a fi reluată o versiune mai provocatoare a originalului. Universul nu discriminează ceea ce oglindește pentru noi. Este iubitor necondiționat, reflectând pentru noi exact ceea ce proiectăm în exterior – pozitiv sau negativ. Dragostea necondiționată nu este milă, ea respectă. Când emitem negativitate, nu universul nu ne permite să ne fie ușor. În schimb, ne sprijină cu dragoste și crede suficient în noi pentru a ne ridica din nou peste provocările care apar prin efectul de oglindă. Ideea celor 7 oglinzi eseniene este că atunci când întâlnim ceva substanțial în viață s-ar putea să se reflecte asupra noastră”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ce ne învață cele 7 OGLINZI ESENIENE?

Cele 7 oglinzi eseniene ne învață despre interconexiune și joacă și au un rol semnificativ în vindecare. Fiecare oglindă dezvăluie un aspect specific despre noi:

  1. Cine suntem – Ceea ce vedem în afara noastră este o reflectare exactă a ceea ce suntem în acel moment (oglinzile reflectă atât mintea noastră conștientă, cât și cea subconștientă): dacă suntem supărați, atragem mai multă furie din noi înșine sau de la alții. “Dacă suntem calmi, vom atrage oameni calmi sau situații calme. Dacă urâm pe cineva sau ceva, vom atrage ura, dacă suntem meschini și neiertători, alții vor acționa la fel față de noi. Această oglindă reflectă ceea ce este cu adevărat în interiorul nostru gândurile, emoțiile și stările noastre interioare într-un anumit moment din viață. Ceea ce ne deranjează sau respingem la ceilalți, reprezintă de fapt o problemă nerezolvată (încă) la noi”, spune specialistul.
  2. Ce judecăm – Dacă nu i-am iertat pe oameni atunci când fac greșeli, acest lucru ne va apăsa într-atât de mult, până când vom realiza că ne-ar fi benefic să iertăm. “Această oglindă ne indică ce judecăm în mintea noastră, din frica de a nu repeta ceva dureros din trecutul, ca de exemplu: o rană de respingere, de abandon, de umilire, de trădare sau de nedreptate. Tindem să-i judecăm pe ceilalți după propriile noastre criterii, împiedicându-ne să ne manifestăm compasiunea și iubirea necondiționată. Dacă nu iertăm ce fac unii oameni în anumite momente, s-ar putea să atragem din nou asta în viața noastră, astfel încât să învățăm să facem față la ceea ce ne supără. Putem observa adesea, dacă acordăm atenție, că acest lucru se întâmplă într-un tipar repetitiv, în mai multe domenii ale vieții noastre. Acest tipar de a judeca conștient sau inconștient rămâne acolo și vei atrage oameni care să-ți reflecte acest lucru, până când îți conștientizezi rănile și te ierți tu pe tine, Rețineți că există o mare diferență între judecată și discernământ. Un lucru este să avem preferințe (discernământ) și ceva complet diferit să aducem judecăți critice cu privire la orice”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.
  3. Ce am pierdut – A treia oglindă ne va arăta un lucru, om, aspect pe care l-am pierdut, l-am dat sau l-am luat și astfel ne-au rămas acolo „părți de suflet”. Poate fi vorba despre puritate, iubire, acceptare, sinceritate, autenticitate, demnitate, respect, siguranță, sănătate …pe care le cauți în viitoarele relații ca să te întregești.

“Dacă am pierdut, am dăruit sau ni s-a luat ceva prin propriile noastre alegeri, ori am permis să ne fie luate când am acceptat compromisuri, s-ar putea să-i vedem în continuare în prim plan pe alții care au acel lucru sau situație pe care noi am ”pierdut-o”. Aceste contexte pot duce la o atracție (scânteie) față de cineva de care nu înțelegem de ce suntem atrași, de fapt acea persoană îți oglindește părți dragi din tine pe care nu le mai regăsești.  Atracția vine din faptul că au ceva ce îți dorești în viața ta, cum ar fi un loc de muncă bun, o familie, timp liber de calitate, respectul și susținerea celorlalți etc. Aceste situații vor apărea pentru a ne ajuta să facem față regretului că nu mai avem acel lucru. Nu suntem conștienți de acest regret, motiv pentru care subconștientul nostru ni-l aduce în atenție. Odată ce suntem conștienți de asta, putem alege să mergem după lucrul pe care îl dorim sau să decidem că nu-l vrem suficient de mult pentru a ne schimba viața”, afirmă psihologul.

 

  1. O iubire ”uitată” – Partea din noi de care ne-am amintit cel mai puțin, partea la care ținem cel mai mult, este iubirea noastră pierdută (iubirea și acceptarea de sine). “De-a lungul vieții noastre vom adopta adesea modele de comportament care devin atât de importante pentru noi încât ne vom rearanja restul vieții pentru a ne adapta acestui tipar sau comportament. Când ne aflăm în această situație, constatăm că aceste modele pot fi modele de comportament compulsiv sau care provoacă dependență. Atașamentele, dependențele, tiparele comportamentale bazate pe frică și credințe limitative ne împiedică să ne valorificăm adevăratul potențial. A patra oglindă ne permite să ne vedem pe noi înșine în prezența dependenței sau a constrângerii. Prin dependență și constrângere, dăruim puțin câte puțin lucrurile care sunt cele mai importante pentru noi. Și în dăruire, avem ocazia să ne vedem pe noi înșine în timp ce pierdem lucrurile pe care le ținem cel mai mult. Lecția acestei oglinzi este faptul că cea mai profundă iubire este iubirea de sine. Atunci când te iubești pe tine cu adevărat, îi poți iubi și pe ceilalți necondiționat fără să ai așteptări de la ei și fără să creezi dependență/obsesie față de ceva ce aștepți de la ei”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.
  2. Relația sacră cu părinții: A cincea oglindă ne arată părinții noștri și interacțiunea cu ei. Poate cea mai intensă dintre toate oglinzile, a cincea oglindă se referă la felul în care ne trăim viața. Această oglindă ne arată cât de mult ne-au influențat părinții viața și percepția față de aceasta. Părinții reprezintă un model pentru copii lor, aceștia preluând, de cele mai multe ori inconștient, comportamentul, tiparele, prejudecățile și convingerile lor. Rezultatul este că, tindem să ne alegem partenerii având ca etalon (conștient sau nu) relația ”problemă” a părinților sau relația ”problemă” a noastră cu ei.

„Această oglindă mai subliniază un aspect important: relația noastră cu tatăl arată relația cu Dumnezeu/divinitatea, iar relația cu mama arată relația cu mama divină/universul. Tatăl și Mama Cerești, masculinul și femininul, reprezintă părinții noștri la un alt nivel și arată modul în care ne trăim divinitatea pe Pământ (convingeri, percepții, acceptare, iubire, iertare, recunoștință etc.). Din ceea ce am învățat de la părinții noștri, se nasc credințele și viziunea noastră despre Dumnezeu, univers, rostul nostru în lume etc. Dacă ne simțim întotdeauna judecați sau avem sentimentul că “nu suntem capabili sau suficienți în ceea ce facem”, aceasta reflectă relația noastră cu părinții noștri. Acest lucru ne permite să vedem mai bine și mai profund de ce trăim viața într-un anumit fel. La nivel inconștient, alegerile noastre sunt limitate de ceea ce gândim și simțim față de părinți. Ca să putem face alegeri conștiente și sănătoase, este important să descoperim ce am preluat de la părinți și ne sabotează și apoi să transformăm aceste convingeri sau tipare astfel încât să vină în sprijinul nostru. Vindecându-ne relația cu părinții, vindecăm la un anumit nivel relația cu divinitatea (convingerile despre … și nivelul de acceptare) și invers, vindecând relația cu divinitatea putem vindeca relația cu părinții. Indiferent de unde începem, rezultatul va fi benefic nouă și celor dragi nouă”, declară specialistul.

  1. Noaptea întunecată a sufletului: Aceasta este o căutare a ”întunericului”, privind în interior la toate greșelile și temerile noastre pentru a crește în înțelepciune. “Este vorba despre acele momente în care suntem față în față cu ”umbra” noastră, ce reflectă cele mai mari frici și în același timp cele mai mari dorințe cărora nu le permitem să iasă la suprafață. Dar ele răbufnesc din când în când, în moduri ”ciudate” și în momente nepotrivite. Avem ocazia să ne vedem într-un mod complet transparent și să ne dovedim că procesul vieții poate fi de încredere. Cu puține excepții, aproape toată lumea va experimenta o “noapte întunecată a sufletului” la un moment dat în cursul vieții. Aceasta este o experiență în care suntem atrași într-o situație sau circumstanță care reprezintă ceea ce ni se pare a fi cea mai mare frică a noastră. Acest lucru trezește o forță adormită care poate deveni cel mai puternic aliat al nostru. Conștientizând fricile, acceptându-ne ”umbra” cu iubire, compasiune și iertare, acceptăm ”întunericul” interior și astfel, de fapt, ne întregim”, este de părere psihologul.
  2. Conceptul nostru de sine atât conștient, cât și subconștient: Oamenii vor apărea în viața noastră pentru a ne reflecta cum ne tratăm pe noi înșine. “Nu suntem întotdeauna conștienți de modul în care ne arătăm în relația cu noi înșine: dacă avem o stimă de sine scăzută și nu ne recunoaștem înțelepciunea și frumusețea, nici alții nu le vor recunoaște. Această oglindă reflectă modul în care te percepi tu pe tine și, inevitabil așa te vor percepe și ceilalți. Dacă tu nu te respecți, accepți, iubești pe tine, nici ceilalți nu-ți vor oferi aceste aspecte, pentru că tu le transmiți la nivel subliminal percepția ta despre tine și ei o interpretează ca dorința ta pentru tine. Dacă ne schimbăm percepția despre noi înșine, schimbăm lumea. Această oglindă ne amintește să fim amabili, iubitori și plini de compasiune cu noi înșine și cu ceilalți. Cu siguranță fiecare dintre noi experimentează în viață și lucruri mai puțin plăcute, însă diferența o face atitudinea cu care reacționăm la fiecare dintre aceste situații”, conchide psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga.

Psihologie

PSIHOLOGIE. Cum să faci să scapi rapid de frică și anxietate

Publicat

pe

Știai că mintea umană are o tendință naturală pesimistă, cu înclinație să rețină și să acorde mai multă importanță lucrurilor rele în defavoarea celor bune? Înclinația implicită a minții noastre este să fie concentrată pe probleme și durere.

Tendința spre negativitate s-a dezvoltat în urmă cu milioane de ani, ca un mecanism de supraviețuire, și a rămas o componentă activă a creierului uman până în prezent, deși pericolele sunt mai puține și total diferite.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză afirmă “În vremurile pe care le trăim acum, încărcate de anxietate și incertitudine, această tendință primară de negativitate devine și mai pronunțată. În loc să fie orientată spre soluție și optimism, mintea umană îți poate fixa cele mai nefavorabile scenarii și pericole de orice fel. Când viețile noastre personale, profesionale, sociale și politice sunt inflamate, unul dintre primele lucruri pe care le uităm este necesitatea identificării și articulării bucuriei..”

Gândurile anxioase activează sistemul limbic – centrul fricii din creierul nostru. Doar un simplu gând poate declanșa cu ușurință această parte a creierului într-o fracțiune de secundă.

Atunci când simți frica, aceasta va continua să crească și să se dezvolte datorită unui proces numit potențare. Când mintea ta este deja programată pentru frică, chiar și cele mai inofensive evenimente par groaznice.

Dacă ți-e teamă de zbor, chiar și cea mai mică turbulență va genera o reacție puternică și o stare de tensiune foarte mare. Mintea nu face diferența dintre un pericol real și unul imaginar. De aceea, cu cât mai îngrijorat ești de locul tău de muncă, cu atât mai mult vei tresări de ori de câte ori te cheamă șeful tău.

Nu este ușor dar poți învăța să faci față anxietăților și fricilor – și chiar să le depășești atunci când ai o reacție rapidă și faci unul dintre următoarele lucruri:

Dacă frica te ține treaz noaptea, scoală-te din pat și fă câțiva pași. Poți să faci puțină mișcare sau să citești o carte. De preferat să NU intri pe internet sau să te uiți la televizor sau telefon sau tabletă sau orice cu ecran!

Ascultă acea muzică care îți place foarte mult.

Mișcă-te! Fă câteva flotări, genoflexiuni sau orice alte exerciții fizice care pun sângele în mișcare. Exercițiul va înlocui hormonii fricii cu unii buni, care sunt asociați cu starea de calm, de forță și putere.

Cântă sau fluieră. Nu trebuie să fii un mare talent pentru asta ci doar să o faci.

Respiră. Respirația este poate cel mai rapid și ușor mod de a contracara frica. Orice s-ar întâmpla, respiră profund de 3-5 ori, așteaptă, adună-te și abia apoi acționează. Pentru un efect chiar și mai puternic, respiră profund abdominal, adică împinge aerul până în stomac și pântec, nu doar la nivelul pieptului.

Gândește pozitiv. Adu-ți aminte de succesele tale, de multele lucruri minunate din viața ta! Gândește-te la ele, bucură-te de ele. Fă-o în detaliu!

Creează-ți un cuvânt cheie. Formula fermecată! Mantra personală! Poate fi ceva simplu „Mă descurc” sau „Sunt cel mai tare” sau orice altceva. Repet-o continuu și observă schimbarea.

Rămâi în prezent. Observă ce se întâmplă chiar acum, în această clipă. Vei descoperi că, foarte probabil, momentul prezent nu are nici o legătură cu frica respectivă.

Întreabă-te dacă este chiar așa! Fii atent la generalizări. Este totul pierdut? Toată lumea este rea?

Schimbă modul în care privești situația. Cei care se tem, au tendința să perceapă o problemă ca fiind insurmontabilă și permanentă în timp ce optimiștii o privesc ca pe ceva temporar și rezolvabil. Caută să „demontezi” acea problemă în bucăți și să le rezolvi una câte una. Foarte curând vei vedea că începe să se „descarce”

“Frica poate fi un dușman sau un aliat. Este un dușman câtă vreme nu o cunoști și nu știi ce să faci cu ea. Din clipa în care „dușmanul” nu mai este necunoscut, îl poți pune la treabă. Te poți folosi de frică pentru a realiza lucruri mărețe, pentru a te mobiliza și a obține rezultate extraordinare. Dar totul începe prin a o depăși și controla.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Cum știi că ești într-o relație de cuplu sănătoasă

Publicat

pe

Intrăm într-o relație de cuplu pentru că vrem să fim fericiți. Nevoia de apartenență, de iubire și de afecțiune ne determină să ne căutăm un partener potrivit. Ne așteptăm ca dragostea să ne ofere un sentiment unic de bucurie, ceva ce nu am simțit niciodată în viața noastră.

Nicio relație nu este însă perfectă, fiecare având o combinație de caracteristici sănătoase și nesănătoase. Deși oamenii petrec adesea mult timp discutând despre cum să identifice o relație toxică, nu se discută neapărat despre ce înseamnă o relație sănătoasă.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “ Într-o relație de cuplu este vital să te simți fericit și susținut de partenerul tău. Dar este important să știi că nu este responsabilitatea partenerului tău să te facă fericit. Singura relație sănătoasă este cea în care fiecare partener este atent la el în timp ce își construiește partea sa în relație. A-ți asuma responsabilitatea pentru fericirea ta înseamnă să acorzi  prioritate sănătății tale emoționale, să te concentrezi pe acțiunile tale mai mult decât pe ale partenerului, să ai timp pentru tine și să te străduiești să aduci energie și stare de bine în relație, acest spațiu comun în care iubirea se împlinește.”

Atunci când evaluezi sănătatea relației tale, este util să răspunzi la următoarele întrebări:

Aveți încredere unul în celălalt?

Vă respectați reciproc?

Vă susțineți interesele și eforturile fiecăruia dintre voi?

Sunteți sinceri și deschiși unul față de celălalt?

Vă permiteți să vă păstrați identitatea personală?

Discutați despre sentimentele voastre, speranțele, temerile și visele voastre?

Simțiți și exprimați afecțiune și tandrețe?

Există egalitate și corectitudine în relația voastră?

Deși relațiile sunt unice în felul lor, există anumite caracteristici care diferențiază o conexiune interpersonală sănătoasă de una nesănătoasă. Iată câteva aspecte de luat în considerare.

Încredere

Încrederea este un element cheie al relațiilor sănătoase. Cercetările sugerează că abilitatea ta de a avea încredere în ceilalți este influențată de stilul tău general de atașament. Cu alte cuvinte, relațiile trăite în copilărie contribuie la modelarea așteptărilor tale referitoare la relația de cuplu.

Dacă relațiile tale anterioare au fost sigure, stabile și de încredere, ai mai multe șanse să ai încredere în oameni în relațiile viitoare. În caz contrar, dacă relațiile tale în copilărie au fost instabile și nesigure, este posibil să fie nevoie să lucrezi la problemele de încredere.

Autenticitate

O altă caracteristică a relațiilor sănătoase este abilitatea de a fi și de a te arăta partenerului tău așa cum ești. Deși cuplurile au niveluri variate de deschidere și dezvăluire de sine – cea din urmă se referă la cât ești dispus să împărtășești despre tine cu o altă persoană – nu ar trebui să simți niciodată că trebuie să ascunzi aspecte ale personalității tale sau să te schimbi.

La începutul unei relații, poți să eziți sau să fii mai precaut în ceea ce privește ceea ce primești ce și cât ești dispus să dezvălui. Cu timpul, pe măsură ce intimitate în relație crește, ar fi bine să te simți confortabil să dezvălui mai multe din gândurile,opiniile, credințele, interesele și amintirile tale.

Granițe sănătoase

Chiar dacă partenerul tău are nevoi diferite față de tine, este important să găsiți modalități de compromis menținând în același timp granițele fiecăruia. Granițele nu au legătură cu secretele. Ele doar stabilesc faptul că fiecare persoană are propriile nevoi și așteptări.

Granițele sănătoase sunt unice pentru fiecare individ și cuplu. Ele stabilesc ce vei accepta și ce nu vei accepta în relația ta. Exemple de granițe sănătoase includ acordul de a nu verifica telefoanele celuilalt, acordul de a permite fiecărui partener timp și spațiu pentru a avea prietenii în afara relației și respectarea spațiului personal al celuilalt.

Comunicare bună

Relațiile sănătoase, pe termen lung – fie că vorbim de prietenii sau de parteneriate romantice – necesită abilitatea de a comunica eficient. A ști să comunici nu înseamnă să nu ai conflicte. Înseamnă să poți rezolva diferențele de opinie în mod eficient.

Când apar conflicte, partenerii aflați în relații sănătoase reușesc să evite atacurile personale. Rămân respectuoși și empatici față de partener în timp ce discută despre gândurile și sentimentele lor și caută soluții.

Uneori, conflictul poate fi chiar o oportunitate de a întări conexiunea cu partenerul tău. Cercetările au arătat că conflictul poate fi benefic în relațiile intime atunci când trebuie să fie abordate probleme serioase, permițând partenerilor să facă schimbări care să aducă beneficii relației.

„O relație sănătoasă include încredere, deschidere, granițe, respect, afecțiune, comunicare și reciprocitate. Fiecare dintre parteneri trebuie să fie dispus să-și facă partea pentru a menține conexiunea și pentru a remedia eventualele probleme. O relație devine toxică atunci când partea negativă depășește partea pozitivă sau când anumite comportamente sunt dăunătoare pentru una sau ambele persoane.” concluzionează Angela Nuțu

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum să nu mai suferim

Publicat

pe

Fiecare dintre noi are propria sa istorie influențată de familie, mediu, evenimentele și oamenii din jurul său. Toate au avut un impact în evoluția și dezvoltarea noastră, în special în copilărie. Am luat atunci multe decizii la nivel subconștient, despre cum ar trebui să fim și ce ar trebui să facem pentru a fi văzuți ca fiind buni și pentru a fi iubiți, acceptați și a ne simți în siguranță.

Cu toții creștem în vârstă; oricine, cu puțin noroc, poate face asta. Însă, psihologic vorbind, nu asta înseamnă să fii adult. Adevărata vârstă adultă depinde de recunoașterea, acceptarea și asumarea responsabilității pentru proprile trăiri, sentimente și experiențe. Pentru majoritatea adulților, acest lucru nu se întâmplă niciodată.

Multe dintre cele mai comune probleme de sănătate care pun viața în pericol, inclusiv obezitate, boli de inimă, alcoolism și consum de droguri sunt direct legate de traumele din copilărie. Fiecare dintre noi este, într-o anumită măsură, prins în capcana traumelor care continuă să ne influențeze (adesea în mod inconștient) atitudinea, reacțiile și comportamentele.

Despre impactul traumelor din copilărie în viața de adult, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “ Experiențele traumatice pot schimba radical atât modul în care o persoană gândește despre sine cât și cum vede lumea în general. Sentimentele de vinovăție copleșitoare și autoblamare sunt foarte comune în suferința pe care o produc evenimentele traumatice. De asemenea, trauma te poate face să te simți amorțit, deconectat și incapabil să ai încredere în ceilalți. O serie întreagă de efecte secundare fizice sunt direct legate de traume, de la tulburări de somn la probleme musculare, și până la oboseală persistentă – unii oameni se pot confrunta chiar cu probleme gastrointestinale sau cardiovasculare. Această manifestare fizică a emoțiilor adânc înrădăcinate este cunoscută sub numele de somatizare, adică atunci când corpul tău exprimă sentimente omniprezente și dureroase prin simptome corporale.”

Cum recunoști trauma?

Lipsa constantă de încredere în tine, în ceilalți și în viață

Sentiment constant de rușine și îndoială

Te confrunți frecvent cu stări de anxietate

Frica de intimitate

Obișnuiești să judeci, să critici, să condamni și să-i învinovățești pe alții pentru problemele tale

Te lași ușor condus de mânie, resentimente, gelozie, frică, rușine și vină

Ai un sentiment constant de singurătate, izolare și separare de toată lumea

Ai probleme în a crea relații armonioase

Trauma poate fi o barieră reală în calea oricărei schimbări pe care vrei să o faci în viața ta și te poate arunca în rolul de victimă, cineva care este permanent zbuciumat de circumstanțele vieții.

Vindecarea traumelor din trecut necesită efort și răbdare, dar poate aduce transformări profunde în viața ta. Iată câteva sfaturi rapide pentru a începe procesul de vindecare:

Acordă atenție nevoilor tale fizice, emoționale și mentale. Dezvoltă obiceiuri sănătoase care te susțin în procesul de vindecare, cum ar fi meditația, exercițiile fizice și nutriția echilibrată.

Relațiile sănătoase pot contribui semnificativ la vindecarea traumelor. Caută sprijinul și susținerea prietenilor, familiei sau a unui terapeut de încredere.

Înțelegerea și iertarea celor care au cauzat traumele pot ajuta la eliberarea resentimentelor și la eliberarea energiei negative.

Scrisul, pictura, dansul sau alte forme de expresie artistică pot fi căi puternice pentru a elibera și a procesa emoțiile legate de traume.

Terapia individuală sau de grup poate oferi un mediu sigur în care poți explora și procesa traumele din trecut. Terapeuții specializați pot oferi tehnici și instrumente eficiente pentru gestionarea emoțiilor și construirea resurselor interne.

Înțelegerea modului în care funcționează traumele și impactul lor poate fi eliberator. Lectura și participarea la seminarii pot oferi perspectivă și cunoaștere pentru a avansa în acest proces.

„Vindecarea traumei este începutul drumului și nu finalul său. Este începutul unui drum plin de libertate, de împlinire, de bucurie și sănătate sufletească și emoțională.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite