Ne găsiți și pe:

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI.  Ce facem să avem liniște și sănătate pe durata pandemiei

Publicat

pe

Mesajele transmise de o autoritate către omul de rând sunt hipnotizante, deoarece vin de la o entitate superioare către una inferioară; fie că vin de la doctor, judecător, poliție, titluri din mass-media sau un guvernator – toate produc un efect cu bătaie lungă în mintea și inima omului care ascultă: “Urgent, Grav, Incurabil, Inoperabil, Agresiv, Invaziv, Metastază, Mortal, Boală, Virus” și multe altele conduc la o memorare cu influență negativă în acțiunile viitoare ale omului.
În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, aceste cuvinte vor fi întipărite în memorie și că urmare reacțiile și răspunsurile omului vor veni din teamă, și nu din curaj. “Totuși, omul are puterea să își controleze funcțiile: își poate observa degetul care glisează acum pe telefon, ochii care își mută direcția, vocea care vorbește, inima care bate și emoția / simțirea pe care o are față de ceea ce citește. Dacă aceste funcții și le poate observa și controla, atunci frica se diminuează și începe să dispară direct proporțional cu autocontrolul. E pe verificate”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
Pentru a ajuta frica să dispară și să instalăm încet și bine rânduirea liniștii interioare, specialistul ne recomandă o serie de 10 exerciții:
1. Maxim 15 minute de TV / Radio / Internet cu știri pe zi – exact ce ne interesează
2. În discuțiile cu cei dragi, se va evita subiectul de care amândoi avem frică
3. Stăm cu atenția la ce vrem, nu la ce vine / apare
4. Gândul despre boală atrage boală. Gândul fiind o forță, el trebuie să fie productiv, nu distructiv
5. Exerciții de relaxare când te pui în pat – fiecare mușchi, nerv și os, le relaxezi progresiv prin decizie mentală.
6. Autosugestia pe expirație și inspirație să curețe plămânii și sângele
7. Sistemul imunitar este ajutat prin controlul mișcărilor, emoțiilor și gândurilor. Acolo unde nu este atenție pe ele, boala și drama se instalează.
8. Oprim viralitatea numărului de morți, virusați, bolnavi. Căutăm viralitatea valorilor și intențiilor noastre.
9. Ne ajutăm de prezent, pentru a nu sta în imaginație. Imaginația e drumul spre îmbolnăvire, prezentul spre sănătate.
10. Producem clipe frumoase altora: surprize, cadouri, complimente, mesaje de dragoste etc.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică.

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum să eliminăm blocajele mentale care ne țin pe loc

Publicat

pe

De cele mai multe ori, visurile noastre, tipul de viață dorit, obiectivele noastre pe termen scurt, mediu sau lung, rămân la stadiul de dorință. Ne întrebăm un timp „de ce?”, fără să căutăm cu adevărat o schimbare în profunzime.

Observând că, în mod repetat, nu obținem un răspuns concret la această întrebare (eventual și o soluție), ajungem la concluzii eronate și imaginare că: „nu am avut noroc”, „toate mi se întâmplă doar mie”, „altora le-a fost mai ușor” etc., convingeri care ne fac să ne resemnăm și să renunțăm la ceea ce ne dorim.

Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), tot acest proces interior: „vreau, nu obțin ce vreau, nu caut sursa reală, astfel decid să renunț la vis”, își are rădăcina în câteva convingeri limitative care se transformă în timp în blocaje. Acestea sunt: (1) Nu pot, (2) Nu știu, (3) E greu, (4) Nu merit, (5) Nu e pentru mine, (6) Voi eșua, (7) E prea târziu pentru mine și (8) Ce va zice lumea?

Cum depășim aceste blocaje mentale?

Aceste blocaje mentale pot fi depășite atunci când reușim să parăm convingerile nocive cu gânduri-întrebări care urmăresc strategii ale realității ce verifică gradul posibil de împlinire a convingerii sau gânduri-soluții. De exemplu:

1. „Nu pot”. Acest gând poate fi combătut cu întrebarea: „Cum știu că nu pot dacă nu am dat măcar o șansă sau nu am făcut toți pașii necesari ca să ajung să pot, sau nu am avut suficientă răbdare să ajung la ce-mi doresc?”. „Dacă nu pot acum să fac un anumit lucru, nu înseamnă că nu voi putea niciodată. Nu pot Încă, dar pot învăța și exersa până ajung Să Pot”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. „Nu știu”. Această convingere poate fi combătută cu următorul gând-întrebare: „Am căutat suficient informația necesară, resursele, persoanele sau contextul de care am nevoie pentru a învăța cea ce-mi doresc?”. „Dacă nu știu acum să fac un anumit lucru, nu înseamnă că nu voi ști niciodată. Nu știu Încă, dar pot căuta, întreba și învăța tot ce-mi doresc”, afirmă specialistul.

3. „E greu”. Acest gând poate fi combătut cu următoarele întrebări: „E greu în comparație cu ce? Compar cu ceva real, măsurabil? Am mai făcut și altă dată în viață lucruri care păreau grele la început? Deci pot și acum!”. Orice acțiune necesită un minim de efort, deci poate părea greu dar este Posibil!

4. „Nu merit”. Această convingere poate fi combătută cu următoarele întrebări: „Cine spune asta? A cui este această convigere și pe ce dovezi concrete se bazează?”. Orice persoană are dreptul la starea de bine și are liber arbitru, deci poate alege ce și cum „merită” să trăiască.

5. „Nu e pentru mine”. Acest gând nociv poate fi combătut cu următoarele întrebări: „Pe ce dovezi concrete se bazează această convingere? Cum știu că un lucru este sau nu pentru mine dacă nu am trăit acea experiență?”. Orice persoană are liber arbitru, deci poate alege ce și cum ”merită” să trăiască.

6. „Voi eșua”. Acest gând toxic poate fi combătut cu următoarea întrebare: „Cum știu fără să acționez?”. „Un eșec este doar o experientă din care învăț cum să fac mai bine data viitoare. În plus, dacă îmi doresc ceva anume, înseamnă că în acest moment îmi lipsește ceva. Dacă ”risc” și acționez, poate nu-mi place rezultatul, dar cresc șansele să am ce-mi doresc. Altfel, este ca și când accept din start să mă mulțumesc cu lipsa”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

7. „E prea târziu pentru mine”. Acest gând poate fi combătut cu următoarele întrebări: „Prea târziu pentru ce? Cu ce măsor asta și la ce mă raportez?”. „Indiferent cât mai avem de trăit, tocmai pentru că mai avem de trăit, avem datoria de a face ceva bun și plăcut nouă cu viața noastră. Niciodată nu e prea târziu să alegem să ne trăim restul vieții așa cum ne dorim. Poate că nu orice vis mai este semnificativ după un timp, dar putem alege oricând să facem o schimbare și să ne împlinim măcar o parte dintre visuri”, declară specialistul.

8. „Ce va zice lumea?”. Aceasta cred că este cea mai nocivă întrebare care dăinuie în mintea omului încă de la formarea primelor comunită. O putem combate cu alte întrebări, cum ar fi: „Care lume? De judecata cui mă tem de fapt? Și, dacă mă judecă, ce-i cu asta? Oricum nu putem mulțumi pe toată lumea și oricum sunt persoane care ne judecă din principiu, doar pentru că existăm!”.

„Atâta timp cât nu suntem experți nici în propria viață, cum putem pretinde că știm ce este bine pentru altă persoană? O părere este doar o părere, care vorbește despre experiența noastră de viață, nu despre a celuilalt. În goana după mulțumitul altora, riscăm să uităm de noi înșine, iar «gura lumii», pe care am respectat-o, nu va putea să ne vindece neîmplinirile … și nici nu-și propune de fapt s-o facă”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Terapia prin dans și mișcare, benefică în multiple afecțiuni

Publicat

pe

Făcând parte odinioară din practicile tradiționale de vindecare, unele dintre acestea regăsindu-se în ritualurile shamanice, dansul trece în anul 1940, ca urmare a unei fuziuni între dans și psihoterapie, la terapia prin dans și mișcare.

În acest an se remarcă pionierului acestei tehnici, Marian Chance. Psihiatrii din Washington D.C. au descoperit că pacienții lor prezentau o evidență îmbunătățire fizică și psihică, după ce urmau cursul de dans al lui Chance. Astfel, M. Chance a fost rugat să lucreze la spitalul St. Elizabeths, cu pacienții considerați prea agitați pentru a urmă o ședința obișnuită de terapie.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), această formă de terapie se bazează pe premisa că postura și mișcarea influențează starea psihică și modul în care funcționează o persoană din punct de vedere psihologic. Ca formă de terapie, mișcarea este o modalitate de exprimare de sine, de comunicare și de intervenție terapeutică destinată dezvoltării, integrării și vindecării personale.

“Dans-terapia este fondată pe premisa conform căreia corpul și mintea se află într-o permanentă legătură. Folosirea mișcării în scop psihoterapeutic este un proces prin care individul își manifestă emoțiile, gândurile și starea de spirit. Terapia prin dans este la fel de indicată atât pentru individul în sine, pentru o autodescoperire și eliberare, cât și pentru relația de cuplu. Prin dans-terapie se pot preveni și rezolva o mulțime de probleme fizice, psihice sau emoționale. Dans-terapia eliberează conflictele din inconștient, conflicte care se manifestă corporal. Iar, tocmai aducerea conflictelor din inconștient în conștient e primul pas către vindecare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

În România, terapia prin dans reprezintă un concept relativ nou, bazat pe îmbinarea dintre consilierea psihologică și dans, terapia având drept scop conectarea cu sinele și eliberarea de tensiunile și blocajele înscrise în memoria corpului.

Cum ne ajută dansul să scăpăm de presiunile vieții?

Dansul este un sport plăcut pentru ambele sexe, aducând beneficii corpului cât și psihicului nostru, la absolut orice vârstă s-ar începe acest lucru. Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că beneficiile dansului sunt atât de ordin fizic, cât și psiho-emoționale.

Din punct de vedere fizice, terapia prin dans ajută astfel:

  • previne și tratează anumite boli, fiind de ajutor în cazul diabetului zaharat, unele afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni musculare, articulare și osoase, obezitate, tulburări psihice etc.;
  • ajută la întărirea oaselor și previne osteoporoză la femei;
  • ajută la ameliorarea sau prevenția unor afecțiuni articulare sau musculare;
  • arde caloriile și este “adjuvant” în reglarea glicemiei;
  • ajută la o cunoaștere mai bună a corpului;
  • ajută la încetinirea proceselor deimbatranire;
  • “odihnește” în sensul de relaxare și energizează;
  • ajută la digestie, prin stimularea musculaturii trunchiului și crearea unui joc de presiuni care se transmit organelor digestive;
  • previne anemia prin stimularea creării unei cantități mai mari de sânge în organism;
  • reprezintă un mod plăcut de a învață și exersa tehnici de respirație dar și de a efectua exerciții cardio;
  • intensifica reflexele și agilitatea mentală.

De cealaltă parte, psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că dansul are și multiple beneficiil în ceea ce privește gestionarea eficientă a emoțiilor și a cognițiilor, și anume:

  • îmbunătățește funcția cognitivă și memoria la orice vârstă;
  • crește stima de sine;
  • eliberează emoții negative precum: furie, teama, ura etc.;
  • îmbunătățește comunicarea intrapersonală;
  • reprezintă una dintre cele mai bune metode de combatere a stresului, prevenind astfel multiplele boli care au la baza stresul;
  • reprezintă o terapie eficientă împotriva depresiei;
  • previne afecțiunile psihiatrice.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să trăim cumpătat într-o societate consumeristă

Publicat

pe

Atunci când oamenii se distanțează de ei înșiși, își pierd individualitatea, armonia și dragostea pentru semenii lui și își activează automat un mecanism de reacție la ce se întâmplă în jurul lor, prin regrete, frici, mâhnire, invidie – adică un cumul de emoții negative care intoxică întreg corpul.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, suntem suma atenției noastre împărțite de când am fost mici până acum. Tot ce am văzut, gândit, auzit, gustat, mirosit, simțit, s-a adunat și cumulat în ce suntem azi. Cu toate acestea, atenția noastră a fost și este furată de exterior sau trimisă din noi spre exterior, iar aceasta este cel mai prețios lucru pe care un om îl are, deoarece ea poate fi direcționată, măsurată și disponibilă în orice cantitate dorită.

“Tot ce un om în societate trăiește este destinat să aibă atenția ridicată spre procesul de cumpărare / cheltuire / investiție, toate pe plan material. Nu vezi reclame cum să te vindeci singur, cum să înveți să înveți, cum să lucrezi mai puțin, cum să crești copii, cum să te vindeci de traume. Nu le vezi pentru că nimeni nu are interesul că tu să îți faci singur aceste lucruri. Tot ce vezi, prin toate simțurile tale, este o vânzare indirectă de bunuri și servicii, cu scopul de a-ți ușura viață. De a trăi mai confortabil și mai plăcut, dar neatent la tine, ci atent la ce ți se dă să faci sau ai putea avea nevoie. Plecând de la mirosurile când intri într-un magazin, portarul care te întâmpină, culorile produselor, mărimea reclamelor, materialele produselor,  muzica din magazin, aranjarea lor pe raft, mărirea prețurilor ca să aibă de unde să bage Discount de preț, etichetarea colorată a unui produs, junk food-ul (mâncarea de carton) de peste tot însiropată cu sos pentru gust, prețuri imbatabile la produse efemere, servicii medicale cu medicamente la pachet, cosmetice chimice care distrug epiderma – toate folosesc reclamele abuzive care intră în subconștient și printr-un mecanism subliminal te fac să cumperi”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Prețul unei vieți confortabile

Cu toate acestea, specialistul afirmă că societatea consumeristă în care trăim ne ajută să ne dezvoltăm și să trăim mai bine. Să avem totul la botul calului și să nu mai facem efort să muncim pentru a obține. Însă fiecare alege cu ce și câtă atenție aruncă din el, deoarece atenția furată nu se recuperează vreodată.

“Moment de moment, atenția de la noi înșine este luată de tot ce se întâmplă în jur: știri, oameni care te apelează, situații la job, în familie, nevoi, comparații cu ce are altul și nu am eu. Tot ce îți atrage atenția și te-a influențat să faci, ai devenit toxic pentru tine și util pentru acel produs / serviciu. Repetându-se procesul, devii un mecanism de muncă și cheltuire pentru societatea unde trăiești. Intoxicația, cu toate lucrurile pe care le-am consumat fără să ne dezvoltăm (ca de exemplu: ziarele, tv, știri, radio, reclame, social media, video-uri sau filme amuzante), este răspândită în interiorul omului și aduce dereglări în comportament (frici, iritare, supărare, dezamăgiri). Toate reacțiile învățate în aceste exemple, sunt oferite și preluate de omul care le consumă, astfel mintea și emoția lui devin inapte să funcționeze prin discernământ, ci doar reacționând, în stil pavlovian, la evenimentele din jur”

7 metode să eviți intoxicarea inutilă și să redevii sănătos

1.    Dacă îți pui în minte să mergi la magazin să iei doar ulei, cumpără doar ulei;
2.    Consumă doar canalele sau știrile care te ajută – nu lăsa altceva să intre inutil în minte;
3.    Ține emoția și mintea aproape de ce vrei, nu le hrăni cu ce nu au nevoie;
4.    Stai între oamenii cu probleme, nu fugi de ei. Vei descoperi cum să nu ajungi ca ei;
5.    Cântărește reacțiile tale, dacă nu îți fac ție sau altora bine, te-ai îndepărtat de natură;
6.    Nu arunca mâncarea care expiră și cea care nu arată bine. Învață-te să o consumi diferit;
7.    Stai mai mult între oameni care știu și experimentează, decât în cărți care pretind că știu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite