Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să acceptăm boala și să nu o transformăm în povară

Publicat

pe

Boală este consecință unor convingeri false, adânc înrădăcinate în ființa celui bolnav, uneori atât de adânc, încât ajung să se manifeste la nivelul corpului fizic și putem vorbi în acest caz despre somatizare.

În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, boală psihologică și emoțională este dureroasă, iar de cele mai multe ori, ea mutilează sufletele în care și-a făcut loc depresia, anxietatea, teamă, nesiguranță, singurătatea, sentimentul că eșți nedreptățit, că nimic nu mai are rost, că nu mai eșți important pentru nimeni. Mai mult, dacă vei întreba persoanele aflate în acesta situație, dacă vor să iese din aceste stări, cele mai multe, probabil, îți vor răspunde: ”Da”. Însă foarte puține persoane din cele care vor da acest răspuns sunt cu adevărat dispuse “să se facă bine”.

“Pare de necrezut, este o afirmație care poate revolta: “Este cineva care nu vrea să se facă bine?” Răspunsul, oricât de ciudat ar părea, este da. În mod conștient toți vrem să ne fie bine, să nu suferim, să ne putem bucura de viață, să râdem, să trăim din plin. Însă la nivel inconștient ceva din noi ne împiedică să ne facem bine. Este vorba despre beneficiile ascunse ale bolii. Da, boală are și beneficii. Există oameni care nu își doresc să fie cu adevărat vindecați, deoarece sunt în căutare de alinare, iar vindecarea este dureroasă, iar întoarcerea la o viață de om sănătos poate fi neplăcută, inconfortabilă”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Atenția și afecțiunea celor din jur obținută prin manipulare

De cele mai multe ori, în ciuda bolii, persoanele în cauză se complac în aceasta situație deoarece obțin atenția și afecțiunea celor dragi, chiar dacă prin intermediul manipulării de genul: “Nu vezi că mi-e rău? De ce nu mă înțelegi?” (în traducere “dacă mie mi-e rău, tu cum îți permiți să-ți fie bine”?), “Nu ai făcut niciodată nimic pentru mine!” ;I exemplele pot continua la nesfârșit.

“Prin această tehnică, persoana bolnavă îi determină pe ceilalalți să facă din ce în ce mai mult pentru el doar ca să-l vadă fericit. Tot acest joc manipulativ nu face nimic altceva decât să adâncească problemele psihologice/emoționale, deoarece faptul că persoana de lângă tine se simte vinovată că tu nu eșți fericit/ă sau se simte dator să renunțe la nevoile și dorințele lui că să-ți fie ție bine, nu-ți rezolva problema ta ci, din contra, o alimentează. Mai mult de atât, persoana de lângă tine, căreia-i faci asta se poate îmbolnăvi și ea, iar tu, acel “bolnav și neînțeles” nu vei fi capabil să-i fi alături și “la rău” așa cum ți-a fost respectivă persoană, ba chiar te vei revoltă: “cum ai îndrăznit să te îmbolnăveșți și tu, cine mai are grijă de mine acum?”. Poate pleci și cauți pe altcineva “să aibă grijă” de ține și să-ți mângâie durerile și stările depresive, dar nu te vei face bine niciodată alături de cineva care-ți întreține boală ci doar alături de partea sănătoasă din ține care poate lua atitudine și poate trece la acțiune”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Boala este oglinda în care ne putem vedea tendințele ascunse, negate

Luptându-ne cu boală, și luându-i că aliați în acesta lupta și pe cei din jurul nostru, nu facem decât să ne adâncim și mai mult în durere. Negarea stărilor depresive, anxioase, negarea suferinței, resentimentelor, negarea faptului că într-un moment al vieții ai nevoie de ajutor, devine un efort inutil care doar maschează simptomele dar nu le vindecă.

Boala este întotdeauna un semnal asupra consecințelor credințelor, faptelor și atitudinilor noastre, este cea care ne pune față în față cu noi înșine. Ea este oglindă în care ne putem vedea tendințele ascunse, negate, condamnate ale sufletului nostru și fața mai puțin plăcută a defectelor noastre pe care ne este greu să le recunoaștem din cauza prejudecăților și a inhibițiilor născute din constrângeri sociale, familiale, religioase, politice, profesionale, s.a.m.d.

“Privită din acest punct de vedere, boala devine astfel cheia spre vindecare. Putem să nu folosim acesta cheie sau putem alege conștient să îndepărtăm umbrele amăgitoare ale beneficiilor imediate și să ne conștientizăm părțile mai greu de acceptat pentru ego-ul nostru, mobilizându-ne pentru a face lumina în propriul suflet, în propria minte și în propriul trup, oricât de greu ar părea la început. Procesul vindecării este doar o chestiune de timp pentru cel ce are curajul să înceapă să se cunoască, să renunțe la “beneficii” din teamă de a nu le pierde, pentru cel ce nu se mai lasă condus de frică ci de dorința de a se transformă cu adevărat în ceea ce-și dorește să fie”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire”, este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Psihologie

Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor

Publicat

pe

De la începutul lunii decembrie, pare că toată lumea intră într-o frenezie. Pe măsură ce trece timpul, decorațiunile de Crăciun își fac apariția din ce în ce mai devreme în magazinele din întreaga țară.

Sărbătoarea generozității, conexiunii și păcii se transformă an de an în exces, agitație și stres. Cultura consumerismului asociată Crăciunului are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, influențând atât starea noastră de bine, cât și percepția asupra sărbătorii. Acest fenomen este alimentat de așteptările sociale, marketingul agresiv și presiunea de a „trăi sărbătorile perfect.”

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă plină de contraste emoționale. Pe de o parte, ele promit bucurie, conexiune și liniște, dar, în realitate, pentru mulți dintre noi, sunt asociate cu stres, presiuni sociale și epuizare emoțională. De la începutul lunii decembrie, suntem bombardați cu mesaje de marketing care ne îndeamnă să cumpărăm: cadouri „perfecte,” brazi „ideali” și decorațiuni „ca în reviste.” În această goană, mulți dintre noi simțim o presiune constantă să facem mai mult, să cheltuim mai mult și să arătăm că „ne descurcăm..”

Schimbarea de la tradiție la consumerism a fost graduală și strategică. În anii 1930, imaginea lui Moș Crăciun a fost popularizată de campanii publicitare ale unor branduri de renume, care au transformat un simbol din folclor într-o figură comercială. Aceasta a fost doar începutul unei exploatări sistematice a spiritului Crăciunului pentru a încuraja consumul.

După al Doilea Război Mondial, creșterea economică a dus la o accentuare a consumerismului. Crăciunul a devenit un pretext ideal pentru a vinde produse, de la cadouri și haine până la decorațiuni și tehnologii de ultimă generație.
Normele sociale și culturale au contribuit și ele la acest fenomen. A oferi cadouri scumpe sau a organiza mese festive a devenit un simbol al succesului și al afecțiunii, făcându-i pe mulți să se simtă obligați să cheltuiască mai mult decât își permit.

În acest fel pentru tot mai multe persoane, Crăciunul a devenit o perioadă de:

Stres financiar: Cheltuielile exagerate pe cadouri, decoruri și petreceri pot crea un dezechilibru în buget, ducând la anxietate și chiar la sentimente de vinovăție.

Perfecționism: Dorința de a avea „sărbători perfecte” pune o presiune uriașă asupra noastră.

Singurătate: Pentru cei care nu au familie sau prieteni apropiați, Crăciunul poate amplifica sentimentul de izolare. Rețelele sociale și reclamele care glorifică imaginea „Crăciunului în familie” contribuie la accentuarea aceastei dureri emoționale.

Anxietate socială: Întâlnirile de familie sau evenimentele festive pot fi copleșitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de relaționare sau cu traume nerezolvate.

Există însă și câteva modalități simple prin care poți depăși această perioadă cu mai puțin stres și mai multă liniște interioară și bucurie.

Iată câteva sugestii care te pot ajuta să depășești agitația și consumerismul specific sărbătorilor, păstrând în același timp bucuria și pacea specifice acestor zile:

Planifică bugetul și respectă-l. Stabilește o sumă clară pentru cadouri și cheltuieli festive. Evită achizițiile impulsive care pot adăuga și mai mult stres financiar.

Alege cadouri personale și semnificative. Optează pentru daruri care arată afecțiune și implicare, precum experiențe, obiecte handmade sau gesturi simbolice.

Fii conștient de propriile așteptări. Mulți dintre noi pun presiune pe sine să aibă sărbători perfecte. Încearcă să fii conștient de aceste așteptări și să le relativizezi. Întreabă-te ce înseamnă cu adevărat pentru tine sărbătorile și care sunt momentele care te fac să te simți cu adevărat bine, nu doar ce se presupune că trebuie să faci.

Recunoaște presiunile sociale. Învață să spui „nu” invitațiilor sau cerințelor care îți depășesc limitele emoționale sau financiare.

Fă o pauză de la tehnologie. În perioada sărbătorilor,  rețelele sociale și e-mailurile pot crea o stare constantă de anxietate. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut online și fii mai prezent în ceea ce se întâmplă în viața ta.

„Aceste mici schimbări de perspectivă ne pot ajuta să trecem prin această perioadă a sărbătorilor într-un mod mai calm, mai echilibrat și mai conștient de ceea ce contează cu adevărat. Pentru a trece cu bine peste acest „vârtej” de consumerism și agitație, trebuie să învățăm să stabilim limite clare, să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important și să punem accent pe calitatea relațiilor, nu pe cantitatea lucrurilor materiale”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm

Publicat

pe

În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.

Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum prevenim afectarea sănătății mintală toamna

Publicat

pe

Pe măsură ce zilele devin mai scurte și se întunecă mai devreme, mintea și corpul nostru încep să se adapteze la noul anotimp.

„Fiecare anotimp vine cu specificul său și, odată cu acesta, cu o serie de emoții și stări care ne pot lua prin surprindere. De exemplu, toamna, cu zilele sale mai scurte și lumina solară redusă, poate declanșa stări de melancolie sau chiar anxietate”,  ne spune hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză

Iată câteva lucruri surprinzătoare despre cum îți afectează venirea toamnei corpul și mintea:

Energie

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin mai scurte și ești expus la mai puțină lumină solară. Acest lucru îți dereglează ritmul circadian și poate afecta ciclurile de somn. Este posibil să observi că dormi mai mult decât în timpul verii. De fapt, un studiu de la Harvard Medical School arată că în octombrie, oamenii dorm în medie cu aproximativ 2,7 ore mai mult pe noapte, cea mai mare medie din an. Această nevoie crescută de somn se numește hipersomnie și este exact opusul insomniei.

Pentru că în timpul zilei de toamnă primești mai puține raze ultraviolete, corpul tău devine confuz și are nevoie de mai mult somn pentru a se recupera. Cu toate acestea, din cauza lipsei de raze ultraviolete, ritmul tău circadian este perturbat, iar calitatea somnului suferă. Așa că, deși dormi mai mult, te trezești totuși obosit.

Soluția? Încearcă să ieși la aer curat și să te expui la soare, dacă poți, și oferă-ți mai mult timp pentru somn. Dacă reușești, un pui de somn scurt la prânz poate fi o modalitate excelentă de a-ți crește nivelul de energie în mijlocul zilei. Fii blând cu tine și înțelege că poate dura câteva săptămâni până te obișnuiești.

Starea de spirit

Schimbarea sezonului înseamnă adesea o schimbare a programului pentru mulți dintre noi. Școala a început, programul de lucru poate deveni mai încărcat și poate părea că viața ta scapă de sub control. Cei care se confruntă cu anxietate raportează adesea o creștere a simptomelor în timpul toamnei.

Lipsa luminii solare poate crea, de asemenea, simptome asemănătoare depresiei la multe persoane. Dacă simți că nu ai suficientă energie, te simți trist sau observi o creștere a gândurilor negative, este posibil să experimentezi Tulburarea Afectivă Sezonieră.

Soluția? Expunerea la cât mai multă lumină solară posibilă va avea un impact pozitiv asupra anxietății crescute și va ajuta la creșterea nivelului de vitamina D în corp, ceea ce poate ușura simptomele tulburării sezoniere. Adăugarea unor plante adaptogene, cum ar fi ashwagandha în rutina ta poate ajuta corpul să se adapteze la stres și anxietate și să îți susțină starea de spirit pe parcursul schimbării sezonului.

Fii blând cu tine și acordă-ți timp pentru odihnă și îngrijire personală. Nu te forța prea tare cu lista de sarcini și asigură-te că îți lași timp pentru relaxare.

Sănătate

Toamna semnalează corpului tău că vine iarna. Din punct de vedere evolutiv, iarna este o perioadă dificilă când pământul este sterp și mâncarea este rară. Corpul tău este programat să consume mai multe alimente bogate în energie, cum ar fi grăsimile și carbohidrații, iar metabolismul poate încetini în încercarea de a stoca această energie pentru iarnă.

Așadar, dacă te trezești poftind la înghețată sau visând la o porție mare de paste, să știi că este o reacție normală la toamnă. Dar dacă simți că pierzi controlul asupra alimentației sau că acumulezi greutate nedorită, iată câteva soluții:

Soluția? Concentrează-te pe produse de sezon, cum ar fi cartofii dulci, dovlecii, merele, verdețurile și mâncăruri confortabile precum supele și tocănițele de casă. Oferă corpului tău alimente sănătoase și satisfăcătoare, iar poftele tale vor fi potolite cu mâncare hrănitoare.

Rămâi activ. Chiar și cu zilele care se scurtează și temperaturile care scad, este important să rămâi activ în timpul toamnei. Încearcă să-ți adaptezi rutina obișnuită pentru a face față schimbărilor de apetit și energie.

Asigură-te că bei suficientă apă la temperatura camerei. Deshidratarea poate fi mai frecventă în lunile mai reci, deoarece lipsa căldurii nu ne semnalează setea la fel de eficient.

Strategii pentru a atenua impactul schimbării de anotimp asupra sănătății tale mintale:

  1. Fii activ: Participă la activități fizice, atât în interior, cât și în aer liber. Exercițiile fizice au un efect pozitiv documentat asupra sănătății mintale.
  2. Adoptă o rutină: Stabilirea unor rutine poate oferi stabilitate și structură, ajutându-te să faci față schimbărilor.
  3. Rămâi conectat: Relațiile sociale îți pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală.
  4. Mindfulness și meditație: Aceste practici te pot ajuta să reduci stresul și să îți îmbunătățești claritatea mentală.
  5. Implică-te în activitățile de sezon: Participarea la activități specifice toamnei te poate ajuta să adopți o atitudine pozitivă față de schimbări..

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite