Ne găsiți și pe:

Psihologie

Sfatul psihologului. Frica nu trebuie lăsată să ne controleze viața

Publicat

pe

Zona rinichilor reprezintă centrul stabilității, al siguranței, al legăturii cu pământul, cu tradițiile, cu a construi, a menține, a păstra, cu apartenența la un loc, la un context. Este de asemenea centrul sănătății fizice, al prosperității, al vieții/vitalității, al atenției și trăirii în prezent, în ”aici și acum”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Potrivit specialistului, în momentul în care apare o percepție în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanșează în corp ”hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina și cortizolul).

“Adrenalina este răspunzătoare pentru reacțiile noastre imediate în situații de stres puternic, respectiv de îngrijorare sau frică intensă. Aceasta ne mărește ritmul cardiac, ne crește tensiunea arterială și nivelul de energie. Norepinefrina îndeplinește aproximativ același rol ca adrenalina, însă aduce în plus mai multă mai conștiență și concentrare la tot ceea ce ne înconjoară, lucru important în cazul în care frica este legată de ceva real periculos și care se întâmplă în prezent și chiar este nevoie să ne apărăm. Cortizolul este eliberat de către glande câteva minute mai târziu de la apariția fricii și are rolul de a menține echilibrul proceselor corpului în situații periculoase prin reducerea proceselor care nu sunt necesare în momentul respectiv (de ex. digestia și creșterea sistemului imunitar) și alocarea resurselor de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Negativitatea afectează memoria pe termen scurt și slăbesc puterea voinței

În plan mental și emoțional, un pachet de convingeri deficitare legate de viață și o obișnuință comportamentală de tipul îngrijorare, frică, prevenție exagerată, neîncredere în oameni, negativitate, atenție direcționată predominant pe minusuri duc la incapacitatea de a face planuri și de a rezolva probleme, la iritabilitate, depresii clinice, afectează memoria pe termen scurt, slăbesc puterea voinței, ambiția, motivația.

“Frica existențială (legată de viața personală sau a celor dragi), nerăbdarea, dependența de securitate de orice tip și alte tipuri de dependențe, atașamentele de orice fel, frica de abandon, frica de singurătate, frica de sărăcie etc. afectează în mod direct rinichii și stomacul (așa cum am arătat mai sus) și în mod indirect (prin somatizare = răspunsul corpului fizic la modul de gândire) zona capului și sănătatea în zona picioarelor”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul afirmă că zona capului este afectată de încrâncenarea în a vedea aspectele defavorabile ale vieții, în a merge pe tipare vechi, depășite, în a ne agăța cu orice preț de lucruri, situații, persoane care nu mai au legătură cu prezentul și cu starea de beneficiu concret pentru noi. Problemele din zona picioarelor sunt de asemenea legate de încrâncenare, cu nuanța specifică de a nu vrea să înaintăm în viață, să facem lucruri noi, în modalități noi, să acceptăm persoane și contexte noi.

Emoții și atitudini recomandate de psihologul Laura Maria Cojocaru

Psihologul Laura Maria Cojocaru consider că sunt câteva emoții și atitudini pe care ar trebui să ni le antrenăm astfel încât viața noastră să nu fie afectată în sens negative. Printre acestea, enumerăm: flexibilitate, adaptabilitate, perspective și soluții multiple, capacitate de atingere obiective prin voință, motivație, răbdare, reacție bună la elementul surpriză, capacitatea de căuta și învăța lucruri noi, vitalitate, asumarea dreptului de a fi, de a avea, asumarea dreptului de a trăi în bucurie și plăcere, activități menite creșterii inteligenței emoționale, organizare, prioritizare, mișcare fizică, joc, timp petrecut în natură, înot, îngrijire fizică, masaj, yoga, Qigong ș.a.
Totodată, specialistul este de părere că o serie de 4 convingeri puternic întipărite în mintea noastră ne pot ajuta să acționăm într-un mod mult mai sănătos atât pentru noi, cât mai ales pentru societate:

  • “Sunt în siguranță, trăiesc în prosperitate pe toate planurile, merit să trăiesc plăcerile vieții, îmi iubesc corpul și am încredere în înțelepciunea lui, îmi iubesc viața și provocările ei care mă ajută să devin cea mai bună variantă a mea.”
  • “Eu pot, cred în mine și reușesc”
  • “Îmi îndeplinesc orice obiectiv cu ușurință și plăcere”
  • “Eu știu cine sunt, care este rolul meu în lume și cum îmi doresc să trăiesc”

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Psihologie

Sfatul psihologului. Terapia prin dans și mișcare, benefică în multiple afecțiuni

Publicat

pe

Făcând parte odinioară din practicile tradiționale de vindecare, unele dintre acestea regăsindu-se în ritualurile shamanice, dansul trece în anul 1940, ca urmare a unei fuziuni între dans și psihoterapie, la terapia prin dans și mișcare.

În acest an se remarcă pionierului acestei tehnici, Marian Chance. Psihiatrii din Washington D.C. au descoperit că pacienții lor prezentau o evidență îmbunătățire fizică și psihică, după ce urmau cursul de dans al lui Chance. Astfel, M. Chance a fost rugat să lucreze la spitalul St. Elizabeths, cu pacienții considerați prea agitați pentru a urmă o ședința obișnuită de terapie.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), această formă de terapie se bazează pe premisa că postura și mișcarea influențează starea psihică și modul în care funcționează o persoană din punct de vedere psihologic. Ca formă de terapie, mișcarea este o modalitate de exprimare de sine, de comunicare și de intervenție terapeutică destinată dezvoltării, integrării și vindecării personale.

“Dans-terapia este fondată pe premisa conform căreia corpul și mintea se află într-o permanentă legătură. Folosirea mișcării în scop psihoterapeutic este un proces prin care individul își manifestă emoțiile, gândurile și starea de spirit. Terapia prin dans este la fel de indicată atât pentru individul în sine, pentru o autodescoperire și eliberare, cât și pentru relația de cuplu. Prin dans-terapie se pot preveni și rezolva o mulțime de probleme fizice, psihice sau emoționale. Dans-terapia eliberează conflictele din inconștient, conflicte care se manifestă corporal. Iar, tocmai aducerea conflictelor din inconștient în conștient e primul pas către vindecare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

În România, terapia prin dans reprezintă un concept relativ nou, bazat pe îmbinarea dintre consilierea psihologică și dans, terapia având drept scop conectarea cu sinele și eliberarea de tensiunile și blocajele înscrise în memoria corpului.

Cum ne ajută dansul să scăpăm de presiunile vieții?

Dansul este un sport plăcut pentru ambele sexe, aducând beneficii corpului cât și psihicului nostru, la absolut orice vârstă s-ar începe acest lucru. Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că beneficiile dansului sunt atât de ordin fizic, cât și psiho-emoționale.

Din punct de vedere fizice, terapia prin dans ajută astfel:

  • previne și tratează anumite boli, fiind de ajutor în cazul diabetului zaharat, unele afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni musculare, articulare și osoase, obezitate, tulburări psihice etc.;
  • ajută la întărirea oaselor și previne osteoporoză la femei;
  • ajută la ameliorarea sau prevenția unor afecțiuni articulare sau musculare;
  • arde caloriile și este “adjuvant” în reglarea glicemiei;
  • ajută la o cunoaștere mai bună a corpului;
  • ajută la încetinirea proceselor deimbatranire;
  • “odihnește” în sensul de relaxare și energizează;
  • ajută la digestie, prin stimularea musculaturii trunchiului și crearea unui joc de presiuni care se transmit organelor digestive;
  • previne anemia prin stimularea creării unei cantități mai mari de sânge în organism;
  • reprezintă un mod plăcut de a învață și exersa tehnici de respirație dar și de a efectua exerciții cardio;
  • intensifica reflexele și agilitatea mentală.

De cealaltă parte, psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că dansul are și multiple beneficiil în ceea ce privește gestionarea eficientă a emoțiilor și a cognițiilor, și anume:

  • îmbunătățește funcția cognitivă și memoria la orice vârstă;
  • crește stima de sine;
  • eliberează emoții negative precum: furie, teama, ura etc.;
  • îmbunătățește comunicarea intrapersonală;
  • reprezintă una dintre cele mai bune metode de combatere a stresului, prevenind astfel multiplele boli care au la baza stresul;
  • reprezintă o terapie eficientă împotriva depresiei;
  • previne afecțiunile psihiatrice.

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să trăim cumpătat într-o societate consumeristă

Publicat

pe

Atunci când oamenii se distanțează de ei înșiși, își pierd individualitatea, armonia și dragostea pentru semenii lui și își activează automat un mecanism de reacție la ce se întâmplă în jurul lor, prin regrete, frici, mâhnire, invidie – adică un cumul de emoții negative care intoxică întreg corpul.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, suntem suma atenției noastre împărțite de când am fost mici până acum. Tot ce am văzut, gândit, auzit, gustat, mirosit, simțit, s-a adunat și cumulat în ce suntem azi. Cu toate acestea, atenția noastră a fost și este furată de exterior sau trimisă din noi spre exterior, iar aceasta este cel mai prețios lucru pe care un om îl are, deoarece ea poate fi direcționată, măsurată și disponibilă în orice cantitate dorită.

“Tot ce un om în societate trăiește este destinat să aibă atenția ridicată spre procesul de cumpărare / cheltuire / investiție, toate pe plan material. Nu vezi reclame cum să te vindeci singur, cum să înveți să înveți, cum să lucrezi mai puțin, cum să crești copii, cum să te vindeci de traume. Nu le vezi pentru că nimeni nu are interesul că tu să îți faci singur aceste lucruri. Tot ce vezi, prin toate simțurile tale, este o vânzare indirectă de bunuri și servicii, cu scopul de a-ți ușura viață. De a trăi mai confortabil și mai plăcut, dar neatent la tine, ci atent la ce ți se dă să faci sau ai putea avea nevoie. Plecând de la mirosurile când intri într-un magazin, portarul care te întâmpină, culorile produselor, mărimea reclamelor, materialele produselor,  muzica din magazin, aranjarea lor pe raft, mărirea prețurilor ca să aibă de unde să bage Discount de preț, etichetarea colorată a unui produs, junk food-ul (mâncarea de carton) de peste tot însiropată cu sos pentru gust, prețuri imbatabile la produse efemere, servicii medicale cu medicamente la pachet, cosmetice chimice care distrug epiderma – toate folosesc reclamele abuzive care intră în subconștient și printr-un mecanism subliminal te fac să cumperi”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Prețul unei vieți confortabile

Cu toate acestea, specialistul afirmă că societatea consumeristă în care trăim ne ajută să ne dezvoltăm și să trăim mai bine. Să avem totul la botul calului și să nu mai facem efort să muncim pentru a obține. Însă fiecare alege cu ce și câtă atenție aruncă din el, deoarece atenția furată nu se recuperează vreodată.

“Moment de moment, atenția de la noi înșine este luată de tot ce se întâmplă în jur: știri, oameni care te apelează, situații la job, în familie, nevoi, comparații cu ce are altul și nu am eu. Tot ce îți atrage atenția și te-a influențat să faci, ai devenit toxic pentru tine și util pentru acel produs / serviciu. Repetându-se procesul, devii un mecanism de muncă și cheltuire pentru societatea unde trăiești. Intoxicația, cu toate lucrurile pe care le-am consumat fără să ne dezvoltăm (ca de exemplu: ziarele, tv, știri, radio, reclame, social media, video-uri sau filme amuzante), este răspândită în interiorul omului și aduce dereglări în comportament (frici, iritare, supărare, dezamăgiri). Toate reacțiile învățate în aceste exemple, sunt oferite și preluate de omul care le consumă, astfel mintea și emoția lui devin inapte să funcționeze prin discernământ, ci doar reacționând, în stil pavlovian, la evenimentele din jur”

7 metode să eviți intoxicarea inutilă și să redevii sănătos

1.    Dacă îți pui în minte să mergi la magazin să iei doar ulei, cumpără doar ulei;
2.    Consumă doar canalele sau știrile care te ajută – nu lăsa altceva să intre inutil în minte;
3.    Ține emoția și mintea aproape de ce vrei, nu le hrăni cu ce nu au nevoie;
4.    Stai între oamenii cu probleme, nu fugi de ei. Vei descoperi cum să nu ajungi ca ei;
5.    Cântărește reacțiile tale, dacă nu îți fac ție sau altora bine, te-ai îndepărtat de natură;
6.    Nu arunca mâncarea care expiră și cea care nu arată bine. Învață-te să o consumi diferit;
7.    Stai mai mult între oameni care știu și experimentează, decât în cărți care pretind că știu.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Meditația îmbunătățește calitatea vieții

Publicat

pe

Atât în Orient, cât și în Occident, oamenii meditau cu cel puțin 2500 de ani în urmă. Cu toate acestea, practica meditației a rămas mult timp în sfera relgioasă sau spirituală. Anul 1960 a adus o prima schimbare prin practica meditației transcedentale, atrăgând mulți adepți, printre care și membrii formației Beatles.

O schimbare radicală s-a produs atunci când, în 1980, biologul și adeptul yoga John Kabat-Zinn a elaborat un protocol de meditație pe care l-a numit “mindfulness” (fr. pleine conscience = conștientizare deplină). Acest protocol presupunea opt ședințe desfășurate pe parcursul a opt săptămâni, necesare însușirii progresive a tehnicilor de meditație.

“Această abordare a permis adaptarea la obiceiurile occidentale și, totodată, a permis pătrunderea meditației în mediul studiilor știițifice, demers soldat cu rezultate favorabile. Odată demonstrate științific beneficiile meditației, această a fost introdusă în sistemul medical, spitalicesc și al îngrijirii sănătății la scară largă. Odată obținută “garanția medicală”, a fost facilitată extinderea meditației și în domenii că cel educațional și cel organizațional”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Fericirea este o stare a creierului

Prin studiul persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului și este legată de neurotransmițătorii dopamina, oxitocina, endorfine, oxid nitric și serotonina.

1. Dopamina mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.

2. Oxitocina este produsă de hipotalamus, este secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintăm copilul, animăluțul etc.

3. Endorfinele (morfina naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urmă exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, de o idee sau de o situație.

4. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată.

5. Serotonina este stimulată tot de oxitocină și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare.

Plăcerea senzorială și plăcerea imaginară

Psihologul Laura Maria Cojocaru afirmă că există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere, și anume: (1) plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experiență propriu-zisă și (2) plăcerea anticipativă sau imaginară, care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu: o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

“Neurotransmițătorii mai sus amintiți se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalina (sau epinefrina) care declanșează reacția de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teama, neliniștea, grijile care declansează reacția de tipul “luptă sau fugi”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Efectul reacțiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar

Totodată, specialistul afirmă că stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar.

“Ce facem pentru a ne întări sitemul imunitar, pentru a ne aduce în ființă și viață noastră starea de sănătate și fericire? Simplu! Acționăm pe cele 2 căi care produc plăcerea: activități concrete și activități anticipativ/imaginative. Din activitățiile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentație echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relații sănătoase, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții.

Din activitățiile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoză, tehnici de relaxare, tehnici de respirație. Acest tip de activității au ca rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG că un model ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvența de 8-12 Hz. În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreția de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rata respirației și rata metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar”, susține psihologul Laura Maria Cojocaru președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

În concluzie, afirmă specialistul, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizează funcția cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menținerea longevității și tinereții, diminuează dependențele (înlocuind substanțele din exterior – care produc de moment o stare de bine – cu substanțele fizice, declanșate natural), contribuie la o greutate adecvată și îmbunătățește calitatea vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite