Ştiinţa medicală contemporană recunoaşte efectele pro¬filactice şi curative remarcabile ale frunzelor de Ginkgo biloba. În zilele noastre, extractul din frunze este unul dintre medicamentele naturiste cele mai cunoscute şi utilizate în Europa.

Cunoscând însuşirile farmacologice, medicina tradiţională chineză a folosit organele vegetale (fructe, frunze) ale arborelui Ginkgo cu multe secole în urmă, considerate ca beneficii neegalate ale plantei-minune. Din aceleaşi considerente, astăzi sunt folosite frunzele în medicina ayurvedică a Indiei şi în patrimoniul medicinei naturiste din Europa şi Mexic.
Principalele proprietăţi terapeutice ale fructelor, semnalate de asiatici şi verificate prin cercetările europene, sunt: expectorante, tuberculostatice, antiastmatice, antibronşitice, sedative, digestive şi vermifuge. În frunze, occidentalii au semnalat efecte neurotropice, antioxidante la nivelul creierului, vasodilatatoare la nivelul arterelor, venelor şi capilarelor, antiinflamatoare, antitrombotice, antispastice, activatoare ale circulaţiei sanguine, antialergice, antidepresive, antifungice şi insecticide.
La convalescenţi frunzele au un important rol tonic, regenerator şi fortifiant general.

Acţiuni terapeutice specifice
Preparatele de Ginkgo sunt folosite într-o multitudine de afecţiuni.

În circulaţia sanguină:
– previne atacul cardiac şi accidentele vascular-cerebrale şi contribuie la recuperarea după infarctul miocardic şi după congestia cerebrală;
 – măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale, cu efecte benefice la persoanele care suferă de un aflux sanguin redus în zona creierului;
– ginkgolidele acţionează ca inhibitori PAF (factori de agregare a plachetelor sanguine şi a leucocitelor), având rol în prevenirea trombozelor la nivel cerebral, coronarian şi la membrele inferioare;
– inhibă factorul de activare a trombocitelor, ceea ce reduce tendinţa de coagulare a sângelui, cu atenţionare la persoanele cu probleme de coagulare a sângelui şi care urmează să suporte intervenţii chirurgicale sau stomatologice, acestea urmând să întrerupă utilizarea extractelor cu 36 de ore în avans;
– previne tulburările în circulaţia sanguină periferică, evitând apariţia de varice, ulcere varicoase, flebite şi tromboze, precum şi tulburările de coagulare la nivelul capilarelor, calmând durerile din gambe (crampe musculare), la persoanele cu picioare şi mâini reci;
– menţine elasticitatea vaselor şi întăreşte pereţii venelor la vârste înaintate, cu efecte în evitarea ulcerelor varicoase.

La nivelul sistemului nervos:
– Ginkgo stimulează inteligenţa şi îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de concentrare, mai ales la tineri, la vârstnici şi la persoane cu boala Alzheimer sau cu alte forme de demenţă;
– persoanele mai în vârstă care doresc să se întoarcă la studii (şcoală, facultate) găsesc în Ginkgo un sprijin în promovarea examenelor;
– tratează demenţa, boala Raynaud, ameţeli, vertij, migrene, depresii psihice, anxietate, cefalee, insomnie, astenie fizică şi psihică, stări de suprasolicitare nervoasă, ţiuit în urechi (tinitus, acufene);
– protejează integritatea structurală şi funcţională a membranelor neuronale;
– vindecă sechelele accidentelor vasculare cerebrale şi ale traumatismelor craniene.

În alte afecţiuni:
– combate oboseala cronică, epuizarea nervoasă şi sindromul de picioare grele şi dureroase;
– reface capacitatea de muncă la persoane cu potenţial fizic şi intelectual redus sau cu adaptare greoaie la condiţiile de stres;
– flavonoidele au puternic efect antioxidant, neutralizează radicalii liberi de oxigen şi exercită efecte anticanceroase, regeneratoare şi fortifiante;
– ameliorează metabolismul energetic la nivel celular, măreşte capacitatea de captare şi de transport a glucidelor la nivel neuronal, evitând instalarea diabetului zaharat;
– component în tratamentul astmului bronşic şi al congestiei pulmonare, în tratarea bolilor renale şi hepatice, al bolilor inflamatoare, în crize vertiginoase şi în tulburări de auz;
– protejează ochiul, măreşte acuitatea vizuală şi încetineşte evoluţia retinopatiei diabetice şi a degenerescenţei maculare;
– prin activarea microcirculaţiei cutanate şi descongestionarea ţesuturilor, Ginkgo biloba accelerează cicatrizarea rănilor şi reface integritatea tegumentelor în caz de edeme, varice, cuperoză (erupţie de pete roşii), hemoroizi;
– diminuează senzaţia de frig, amorţeli şi înţepături în timpul mersului;
– sporeşte tonusul general al organismului, mai ales în stările de convalescenţă prelungită şi la imunitate redusă;
– încetineşte procesul de îmbătrânire şi senilitate, cu efecte asupra longevităţii generale a vieţii.

Formele de utilizare
– Infuzie din 10 g frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit timp de 10 minute, se strecoară şi se beau două căni pe zi, cu 30 minute înainte de mesele de dimineaţă şi amiază, într-o cură de minimum 3 luni;

– Tinctură în proporţie 1:4 cu alcool 40 grade, macerată timp de 10-14 zile; se iau de trei ori pe zi câte 30 picături (adulţi) şi 10 picături (copii între 6-14 ani), în puţină apă sau suc natural. Efectele sunt constatate în tulburări circulatorii cerebrale şi periferice (stimularea irigării cerebrale, ischemie cerebrală, pierderea memoriei, boala Alzheimer, scleroza în plăci, ameţeli, migrene, depresie psihică, reglarea circulaţiei sanguine, vasodilataţia vaselor, tromboflebite, varice, ulcere varicoase), precum şi în cancere, diabet zaharat, tulburări de auz şi de vedere, îmbătrânire prematură;

– Capsule luate câte 3 pe zi în funcţie de vârstă (una la copii, două la tineri şi trei la adulţi), înainte de mese, mai ales pentru îmbunătăţirea fluxului sanguin cerebral.
Dozele în exces pot provoca efecte secundare ca: dermatite, diaree, vome şi stări de nelinişte.

Nu se consumă seara, după ora 18:00, deoarece provoacă intensificarea activităţii cerebrale, cu efecte directe asupra insomniei.

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina