După apa potabilă, cafeaua este cea mai populară băutură din lume cu dovedite efecte diuretice, laxative, energizante, euforizante, excitante nervos şi psihic, acceleratoare şi tonice pentru inimă, vasoconstrictoare central şi periferic (coronare, cerebrale, pulmonare şi renale), însă numai dacă este consumată moderat nu reprezintă o ameninţare pentru sănătate.
S-a constatat că o ceaşcă de cafea pe zi, maximum două au acţiuni favorabile sănătăţii organismului uman, între care: stimularea sistemului nervos central, în primul rând a acuităţii mentale, vizuale şi auditive, mărirea atenţiei, a puterii de concentrare şi de memorare, paralel cu scăderea oboselii musculare şi intelectuale, a stării de somnolenţă; reducerea frecvenţei unor boli legate de dereglarea sistemului nervos (Parkinson, Alzheimer, scleroză în plăci etc.), cu efecte bune atât la bărbaţi, cât şi la femei.
De asemenea, cafeaua reglează funcţiile inimii şi ale sistemului circulator periferic, datorită conţinutului în teofilină şi, în plus, previne infarctul miocardic şi scăderea, sub normal, a tensiunii arteriale, care apare, de obicei, după mese, mai ales la persoane vârstnice; previne şi reduce riscul de diabet zaharat cu 25%, menţinând glicemia sub control.
Totodată, consumată înainte de mese, cafeaua provoacă o ardere mai rapidă a caloriilor ajutând la reducerea, într-un timp scurt, a excesului din greutatea corporală şi a celulitei. Consumată caldă, după masă, favorizează digestia, stimulează secreţia de bilă, scade frecvenţa litiazei biliare şi combate foamea, iar prin creşterea motilităţii intestinale permite o mai bună asimilare a alimentelor prin acţiunea directă asupra peristaltismului gastrointestinal, îndepărtând senzaţia de greaţă şi vărsături. La persoanele în vârstă, cafeaua frânează ritmul de îmbătrânire prematură a organismului, printr-o serie de substanţe active cu rol de regenerare şi tonifiere a celulelor.
Excesul de cafea dăunează
Dacă se consumă în cantităţi mari, peste trei ceşti pe zi, cafeaua devine dăunătoare, chiar la persoane sănătoase, provocând efecte care ar trebui evitate. În primul rând, accentuează stările de insomnie şi cele de oboseală fizică şi intelectuală – nevropatie, hiperexcitabilitate, agitaţie, nevroze, confuzia ideilor, depresie psihică, incoerenţă la exprimare şi tremurături de membre; afectează neurotransmiţătorii din creier, în urma cărora se declanşează crize repetate de anxietate, atacuri frecvente de panică şi presimţiri sumbre.
Excesul de cafea poate declanşa și „sindromul de tunel carpian”, cu presiune asupra nervului din antebraţ şi furnicături la nivelul a trei degete (mare, arătător şi mijlociu), în timp ce cafeaua tare, băută în timpul mesei, măreşte aciditatea gastrică, agravează durerile ulceroase şi provoacă reflux gastric, indigestii, simptome de pirozis şi iritaţii intestinale.
Consumul exagerat de cafea mărește, de asemenea, riscul îmbolnăvirii de reumatism şi lombosciatică, iar la femei, riscul de osteoporoză, mai ales după menopauză şi spre bătrâneţe, când oasele pierd, treptat, o parte din cartilagii şi din calciu, devenind casante. În aceste afecţiuni, cofeina îngustează vasele capilare de la capătul arterelor, reducând ritmul de circulaţie a sângelui şi a nutrienţilor către tendoanele spinale. Nu în ultimul rând, cafeaua consumată în exces facilitează apariţia cariilor şi îngălbenirea dinţilor, iar la nivelul tenului poate fi factor declanşator pentru acnee rozacee, mai ales când se consumă prea fierbinte.
Acțiuni benefice ale unei cești de cafea pe zi
- Reduce frecvenţa unor boli legate de dereglarea sistemului nervos
- Previne infarctul miocardic
- Reduce riscul de diabet zaharat cu 25%
- Favorizează digestia
- Scade frecvenţa litiazei biliare
- Combate foamea
- Reglează sistemul circulator periferic
- Ajută la reducerea excesului din greutatea corporală