Tratamentele naturiste în astmul bronșic asigură creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism.

În sezoanele reci (iarna, început de primăvară şi sfârşit de toamnă), multe persoane, indiferent de vârstă, îndeosebi copiii după vârsta de 2 ani şi vârstnicii de peste 65 de ani, acuză o stare patologică gravă, cu inflamaţii ale căilor respiratorii şi crize spontane care determină dificultăţi în inspirarea şi evacuarea aerului din plămâni (dispnee). Acesta este astmul bronşic, o boală pulmonară în care bronhiile se contractă, se îngustează treptat şi nu permit accesul în plămâni al unei cantităţi suficiente de aer şi de oxigen.

Principalii factori declanşatori ai astmului bronşic sunt: condiţiile agresive de climă (frig, ceaţă, vânt, aerul rece de iarnă), pătrunderea în plămâni a unor agenţi alergici (praful de casă, mucegaiuri, fulgi, pene, puf, mătreaţa şi părul animalelor, insecte, fibre de bumbac şi lână, praf, pulberi, detergenţi), precum şi infecţiile cronice ca urmare a pătrunderii în căile respiratorii superioare (sinusuri nazale) şi în plămâni a unor bacterii şi virusuri care întreţin inflamaţiile bronşice.

În ultimul timp s-a stabilit că cei mai periculoşi declanşatori ai astmului sunt acarienii, rude microscopice ale păianjenilor, care se găsesc în praful din casă şi se hrănesc cu resturile minuscule de epidermă umană. Asemenea acarieni există, în număr de milioane, chiar şi în cele mai curate locuinţe, fiind localizaţi în covoare, saltele, perne şi pilote.

Tratamentele fitoterapeutice

Se fac atât pentru crizele spontane, cât şi pentru vindecări de fond. Sunt eficiente plantele medicinale cu proprietăţi antiseptice, expectorante, antialergice, vasodilatatoare şi sedative la nivelul musculaturii bronhiilor. Aceste tratamente vor asigura creşterea rezistenţei organismului, suprimarea crizelor astmatice prin dilatarea bronhiilor, fluidificarea secreţiilor cu expectoraţie şi vasodilataţia coronariană, care scade presiunea sângelui şi creează un echilibru în organism.
În astmul provocat de factori neurovegetativi sunt indicate plante cu proprietăţi sedative, antispastice, relaxante ale musculaturii bronhiilor şi expectorante.

Pentru uz intern se prepară:

– infuzie din muguri de brad, pin, plop negru sau mesteacăn cu acţiuni antiinflamatoare, antiseptice şi antibiotice şi de restabilire a elasticităţii ţesutului pulmonar, cu creşterea rezistenţei capilarelor prin acţiunea antihemoragică a flavonoidelor;
– infuzie din flori de coada-şoricelului, muşeţel sau roiniţă cu proprietăţi antiseptice, antispastice, antialergice, bronşice, bronhodilatatoare şi calmante în timpul crizelor;
– infuzie din flori de lumânărică, busuioc, salcâm, sulfină şi petale roşii de trandafir, îndulcită cu miere, având proprietăţi emoliente, expectorante, antiastmatice şi spasmolitice în calmarea crizelor;
– infuzii din flori de podbal, pătlagină, soc sau mac roşu, gălbenele şi lavandă, cu acţiuni emoliente şi expectorante;
– infuzie din herba de isop, sunătoare şi trei-fraţi-pătaţi, cu efecte expectorante, bronhodilatatoare şi antialergice;
– decoct din fructe de fenicul, anason sau chimion (două linguri fierte în 250 ml lapte), în cure de 7 zile consecutive, cu efecte antibronşitice, expectorante şi antiseptice;
– decoct din ceapă roşie sau usturoi (25 g fierte în 200 ml lapte timp de 15 minute), din care se bea câte o cană pe zi, într-o cură de 10 zile;
– tinctură în alcool 400 cu amestec de podbal, pătlagină, valeriană, cimbrişor, dafin, din care se iau câte 50 de picături, de trei ori pe zi, între mese, timp de două luni pe trimestru;
– vin tonic din frunze de pătlagină şi dafin sau herba de sunătoare sau roiniţă (30 g macerate 10 zile într-un litru de vin alb); se păstrează în sticle bine închise şi se consumă câte două păhărele zilnic;
– sirop din ceapă roşie (500 g bulbi se dau prin maşina de tocat şi se fierb în 750 ml apă până scade la jumătate); se strecoară prin tifon, se adaugă 200 g zahăr şi se fierbe din nou până la consistenţa siropoasă. Se adaugă două linguri miere de albine şi se iau zilnic câte trei-cinci linguri.
Reţeta autorului: decoct din frunze (de podbal, pătlagină, salvie), flori (de coada-şoricelului, muşeţel şi lumânărică), herba (de isop, cimbrişor) şi fructe de fenicul (o lingură la 250 ml apă, se fierbe două-trei minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau două-trei ceaiuri pe zi într-o cură de durată).

Tratamente externe:

– inhalaţie, înainte de culcare, cu infuzie de muşeţel (două linguri flori la 250 ml apă), cu amestec cu salvie, flori de tei şi coada-şoricelului şi seminţe de mărar sau cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, mentă, isop, salvie, (cinci picături turnate în 250 ml apă clocotită), cu efecte antiinflamatoare, antiseptice şi de degajare a bronhiilor;
– comprese cu oţet şi apă fierbinte aplicate seara la culcare;
– cataplasme calde pe piept cu făină de muştar sau de in şi pe spate cu terci de ridichi negre rase, plămânărică, pătlagină, coa¬da-calului, gălbenele, nalbă şi tătăneasă (aplicate seara înainte de culcare);

Apiterapia:

– mielită din miere de albine, hrean ras şi zeamă de lămâie din care se ia câte o linguriţă de două-trei ori pe zi, urmată la 15 minute de un ceai din fructe de fenicul;
– mielită din muguri de conifere, rădăcini de tătăneasă şi iarbă mare (proaspătă şi dată pe răzătoare), macerată, în cantităţi egale, cu miere de albine şi consumată, câte o linguriţă de trei ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese;
– mielită cu amestec de ghimbir, ceapă roşie şi tinctură de busuioc, consumată zilnic timp de trei-patru săptămâni;
– sirop englezesc din 200 g miere de albine cu o ceapă tăiată felii, din care se consumă câte trei-patru linguri pe zi la adulţi şi trei linguriţe la copii, înainte de mese;
– tinctură de propolis amestecată cu miere şi lăptişor de matcă din care se iau câte două linguri pe zi, dimineaţa şi seara, având efecte în reducerea frecvenţei atacurilor de astm, datorită acţiunii anestezice, antialergice, antiinflamatoare şi imunostimulatoare.

Regimul alimentar

Va consta dintr-un supliment de crudităţi, legume proaspete bogate în vitamine, acizi organici şi săruri minerale (morcov, ţelină, spanac, hrean ras, salată, pătrunjel, varză albă şi roşie, cimbru, ceapă fiartă în lapte, usturoi, hrean, ridichi albe, roşii şi negre). Nu trebuie neglijată ridichea (îndeosebi neagră), bogată în vitamine (A, B, C, P) şi în săruri minerale (K, I, Mg, S), cu proprietăţi depurative, antitoxice, energizante şi stimulatoare ale activităţii vezicii biliare, a stomacului şi intestinelor. Zilnic se vor consuma 50-100 g ridichi proaspete, tăiate în felii sau rase, macerate timp de 24 ore în zahăr sau miere de albine; din siropul rezultat se iau câte 4-6 linguri pe zi până la vindecarea astmului bronşic, a bronşitei şi tusei.

Se mai recomandă lapte acru, iaurt, brânză albă, peşte, cartofi, pâine integrală, grâu încolţit, tărâţe de grâu cu miere şi măr ras, fructe proaspete (mere, struguri, afine), cură cu boabe de ienupăr (cu proprietăţi balsamice) sau aloe. În perioadele de crize se indică a se lua, zilnic, câte trei linguri cu ulei de măsline sau de porumb.

Foarte eficientă este o cană de lapte cald (250 ml), care se fierbe cu o linguriţă seminţe de fenicul, având efecte antibronşice, expectorante şi antiseptice.
Vinul roşu natural (un pahar de 125 ml zilnic) este eficient în tratarea astmului alergic la vârstnici, întrucât provoacă formarea antihistaminei.
Se evită carnea de vită, porc şi oaie, ouăle, conservele de carne sau peşte, crustaceele, mâncăru¬rile grase, căpşunile, ciocolata, aditivii alimentari (conservanţi, aromatizanţi, modificatori de gust).

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina