Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

Lista țărilor cu risc epidemiologic crescut, actualizată

Publicat

pe

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, lista ţărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea şi a stabilit regulile de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care vin din aceste zone.

Astfel, persoanele care prezintă un test PCR negativ vor sta în carantină 10 zile, faţă de 14, câte sunt prevăzute pentru persoanele care nu au un astfel de test, dar şi pentru cei care vin din Marea Britanie.

„Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 11 februarie 2021, Hotărârea numărul 9 privind aprobarea listei ţărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc din ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat şi abrogarea unor prevederi ale hotărârilor Comitetului”, a transmis, joi seară, Grupul de Comunicare Strategică.
Astfel, a fost actualizată lista statelor de risc epidemiologic, lista care intră în vigoare de luni, 15 februarie.
Pe listă se află acum 67 de state, faţă de 65 câte erau în 4 februarie.
De asemenea, au fost sistematizate şi integrate normele incidente referitoare la regimul carantinei şi condiţiile de acces pe teritoriul naţional, prevederi aflate în vigoare şi care au fost preluate din hotărârile CNSU adoptate până în prezent.
Potrivit Hotărârii nr. 9, „la intrarea în România, pentru persoanele care sosesc din ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat prevăzute la art. (1) şi prezintă un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 10 zile”.
Copiii cu vârsta mai mică sau egală de 3 ani, care sosesc în ţară împreună cu aceste persoane, intră în carantină pentru o perioadă similară cu a acestora şi sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării unui document care să ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2.
„Pentru persoanele sosite din ţările/zonele/teritoriile prevăzute la alin. (1) şi care nu prezintă la intrarea în tară un document care să ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile”, se mai arată în document.
Operatorii economici care efectuează transport internaţional, aerian şi rutier de persoane, prin curse regulate sau neregulate către România din zonele de risc epidemiologic au obligaţia să interzică îmbarcarea în mijlocul de transport a persoanelor care nu prezintă un document care să ateste:
a) rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau,
b) efectuarea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2 inclusiv celei de a 2-a doze şi pentru care au trecut cel puţin 10 zile de la administrarea acesteia până la data îmbarcării sau,
c) faptul că au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare îmbarcării şi că au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data îmbarcării. Dovada confirmării se realizează cu documente medicale ca de exemplu: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară, precum şi alte documente justificative.
Totodată, persoanele sosite din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au obligaţia prezentării la intrarea în ţară a certificatului unui test RT-PCR negativ, pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de îmbarcării (pentru cei carecălător esc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) şi intră în carantină la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile.

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite