Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Locale

Strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani, în discuții cu specialiști

Publicat

pe

Consiliul Județean lucrează în prezent la strategia de dezvoltarea economico-socială a Timișului pentru următorii șapte ani.

În contextul în care realizarea și implementarea acesteia nu pot fi rezultatul unui act autosuficient, ci rezultatul unei consultări autentice a stakeholderilor, CJ Timiș a constituit un mecanism de colaborare directă cu mediul economic și universitar, prin înființarea Consiliului de Strategie și Consiliere Economică (C.S.C.E.).

Din cadrul acestuia vor face parte președintele CJ, primarii Timișoarei și Lugojului, rectori ai universităților publice și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai corpului consular. În această dimineață a avut loc prima întâlnire C.S.C.E., în format hibrid, atât fizic cât și online, unde au participat peste 60 de reprezentanți ai mediului de afaceri, fiind transmise invitațiile de aderare la Consiliu.

„Strategia de dezvoltare a Timișului pentru perioada 2021 – 2027 nu va fi o înșiruire de declarații politice, ci va avea la bază o serie de politici publice gândite și implementate împreună cu toți actorii locali, administrativi, privați, educaționali și consulari. Ultimii șapte ani nu au adus Timișului dezvoltarea pe care o merită, evoluțiile economice de la nivelul județului fiind mult sub potențialul pe care îl posedă. Cred că primul pas în rezolvarea oricărei probleme este conștientizarea ei”, a subliniat președintele CJ, Alin Nica.

Principala problemă identificată de specialiștii CJ se leagă de convergența reală. Astfel, pe datele Eurostat, în ultimii șapte ani Timișul a câștigat 10 puncte procentuale față de media UE, avansând de la 71% la 81% din PIB per locuitor (PPS), în timp ce Clujul a câștigat 22 de puncte, iar media națională este de 12%. Astfel, dacă discutăm despre convergența reală, Timișul a câștigat mai puțin decât media națională. Evoluția anului 2019 plasează creșterea economică a Timișului sub creșterea economică națională (1.9% față de 4.1%). Clujul a avut o creștere de 6,1%. Cu alte cuvinte, în planul convergenței reale Clujul se apropie de media UE, în timp ce Timișul stagnează.

„Avem nevoie mai mare ca oricând să identificăm noile resorturi de creștere economică, o creștere care aduce odată cu ea și bunăstarea comunităților noastre. O bunăstare la care dumneavoastră ați contribuit din plin, dar pentru care, pe viitor, va trebui să lucrăm îndeaproape. Sunt convins că împreună putem fructifica mai eficient oportunitățile pe care noul mecanism de redresare și reziliență ni le va aduce și cred că împreună putem face din proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii un succes al comunităților noastre”, a transmis președintele CJ Timiș, Alin Nica, invitaților săi.

Din analizele de până în prezent ale CJ, unul dintre sectoarele ce necesită dinamizare este turismul. De exemplu, în ceea ce privește numărul turiștilor, observăm că ultimii șapte ani aduc creșteri consistente Clujului, Sibiului si Bihorului.

Astfel, dacă Bihorul a înregistrat o creștere de 115%, Clujul – 95%, Sibiu – 74%, Timișul înregistrează cea mai mică creștere dintre județele analizate, de 42%. Având în vedere că în condițiile postpandemie turismul intern va fi mai dinamic, CJ Timiș consideră că domeniul HoReCa trebuie sprijinit prin acțiuni ferme de promovare, începând cât mai rapid în acest an. Tot în acest sens, Timișoara Capitală Europeană a Culturii trebuie să creeze efecte de multiplicare către comunitățile din județ, fiind nevoie de o abordare integrată.

C.S.C.E. are la bază 13 task force-uri și cinci forme asociative, după cum urmează:

1. Industrie și cercetare – dezvoltare

2. IT&C

3. HoReCa și Turism

4. Antreprenoriat, IMM și Start-up

5. Cultură

6. Energie și Mediu

7. Mediu Asociativ și ONG

8. Educație

9. Sănătate

10. Fonduri Europene

11. Infrastructură și Construcții

12. Agricultură și Industrie alimentară

13. Muncă

14. Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș

15. Clubul de Afaceri Româno – German

16. Camera de Comerț Italiană pentru România

17. Clubul Economic Nord – American

18. Clubul Oamenilor de Afaceri Româno – Francezi

Între aceste task force-uri va avea loc o interacțiune constantă atât pe verticală, cât și integrat, bazată pe proiecte și idei, care să creeze o emulație la nivelul stakeholderilor județeni. Pentru o interacțiune permanentă, s-a propus înființarea unui birou permanent format din cinci reprezentanți ai mediului de business care să dețină un mandat de un an, doi rectori – desemnați de către cele patru universități, președintele CJ, primarii municipiilor Timișoara și Lugoj, cât și un reprezentant al corpului consular.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi a fost lansată invitația participanților de a face parte din Consiliul de Strategie și Consiliere Economică, urmând ca în prima jumătate a lunii martie să se realizeze o ședință de lucru pentru fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică a județului și posibilitățile de intervenție ale Consiliului Județean Timiș.

Locale

RESTRICȚII de trafic în centrul Timișoarei pentru repetiția generală a ceremoniei de Ziua Națională a României

Publicat

pe

La solicitarea Instituției Prefectului, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, a avizat restricționarea traficului rutier vineri, 28 noiembrie 2025, în intervalul orar 12:00 – 13:00, în vederea repetiției generale a ceremoniei prilejuite de sărbătorirea Zilei Nationale a României.

Astfel, circulația rutieră va fi restricționată pe următoarele trasee, după cum urmează:

bulevardul Regele Ferdinand I (sensul de mers către Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu”) – bulevardul 16 Decembrie 1989 (sensul de mers către Catedrala Mitropolitană) – Catedrala Mitropolitană Ortodoxă;

strada Mărășești (nr. 6-7) – strada Sf. Ioan – bulevardul Republicii – bulevardul Regele Ferdinand I (Catedrala Mitropolitană Ortodoxă) – bulevardul C.D. Loga (Primăria Municipiului Timișoara, Mitropolia Banatului) – bulevardul Revoluției din 1989 (Instituția Prefectului Județului Timiș) – strada Proclamația de la Timișoara – Piața Sf. Gheorghe – strada Episcop Augustin Pacha – Piața Unirii – strada Gheorghe Lazăr – strada E. Ungureanu – Piața Libertății – strada Alba Iulia – Piața Victoriei – strada Mărășești (nr. 6-7).

Citeste mai mult

Locale

Târgul de Crăciun de la Timișoara, ediția 2025. Ștefan Bănică jr. cântă la deschidere

Publicat

pe

Târgul de Crăciun Timișoara 2025 se va organiza în perioada 30 noiembrie – 7 ianuarie, în Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și Piața Unirii. Producători sau comercianți de produse nealimentare, cu specific de Crăciun, dar și produse alimentare preparate la fața locului.

Cozonac, kurtos, plăcinte, langoși, prăjituri, dulcețuri de casă, siropuri, produse apicole, vin, cafea, sucuri, preparate fast-food, brânzeturi și produse tradiționale din carne, ciocolată, bomboane, zacuscă, conserve de casă vor putea fi cumpărate de la comercianții care au obținut spații la târg.

Nu vor lipsi tonetele pline ale producătorilor de mâncare gătită cu specific tradițional. Sarmale, cârnați, fripturi, mici și ciolan sunt principalele atracții ale evenimentului din acest an, din Timișoara.

Ediția a XIII-a a Târgului de Crăciun de la Timișoara se deschide duminică, 30 noiembrie 2025, la ora 18:00, odată cu aprinderea iluminatului festiv. Cu această ocazie, pe scena din Piața Victoriei va urca Ștefan Bănică Jr.

Târgul de Crăciun Timișoara 2025 va aduce pe scena specială concerte și momente artistice în fiecare seară, iar pe 6 decembrie, copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae la patinoar, zonă unde va exista și o roată panoramică.

În centrul orașului, organizatorii vor scoate pe străduțe și un trenuleț.

Noutatea ediției din acest an este bradul-carusel amplasat în Piața Libertății.

Patinoarul din Piața Libertății va găzdui, în premieră, în acest an, un spectacol de dans pe gheață, care va depăna povestea lui Harry Potter, duminică, 7 decembrie, de la ora 18:00.

De-a lungul celor cinci săptămâni, pe scena din Piața Victoriei vor urca artiști locali, dar și invitați, precum Alexandra Ungureanu, Moonlight Breakfast, Narcisa Suciu, Marius Ciprian Pop sau trupa Zdob și Zdub, care va încinge atmosfera pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României.

Citeste mai mult

Locale

Sistemul e-SIGUR, implementat la Timișoara pentru prevenirea accidentelor în oraș

Publicat

pe

Cu peste 17.000 de treceri pe roșu lunar și cu accidente relatate aproape zilnic în oraș, primarul Dominic Fritz solicită ca sistemul național e-SIGUR, care permite folosirea radarelor locale pentru sancționarea șoferilor care pun în pericol vieți omenești, să fie activat cât mai curând.

Calmatoarele de viteză și trecerile de pietoni supraînălțate nu pot rezolva toate problemele de trafic, de aceea, primarul Dominic Fritz a cerut în mod repetat o legislație pentru radarele fixe locale, care îi descurajează pe șoferi să depășească viteza.

Legislația a venit cu întârziere și sistemul nu a fost activat, dar cadrul necesar există acum. Ca urmare, municipalitatea a inițiat demersurile pentru integrarea în platforma e-SIGUR coordonată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Română.

„Echipamente avem, legislație există, mai e nevoie doar de ultimul pas: conectarea la sistemul Poliției Rutiere, ca să putem avea un oraș sigur în trafic. Nu vrem un oraș peticit cu limitatoare de viteză – nu asta e soluția. Vrem un oraș în care regulile sunt respectate pentru că există consecințe reale. De aceea insistăm pe radare fixe și pe un sistem automat de sancționare: e cel mai eficient mod de a schimba comportamente și de a salva vieți”, spune primarul Dominic Fritz.

Primăria Municipiul Timișoara dispune și de 9 radare fixe, dintre care 2 au fost achiziționate recent și urmează să fie instalate în locații stabilite împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Timiș. Aceste echipamente sunt compatibile cu platforma e-SIGUR, iar funcționarea lor efectivă este condiționată de activarea sistemului național de către Poliția Română.

Sistemul de management și supraveghere a traficului al municipalității, care include 383 de camere video, arată că, în lipsa unui control automatizat și a sancțiunilor drastice pentru șoferii care pun în pericol alți participanți la trafic, trecerea pe roșu tinde să devină un comportament frecvent, nu un accident întâmplător. În acest context, funcționarea radarelor fixe în cadrul sistemului național e-SIGUR reprezintă un pas necesar pentru creșterea siguranței rutiere.

Primăria Municipiului Timișoara este deschisă colaborării cu MAI, astfel încât toți pașii necesari să fie parcurși cât mai repede, iar orașul să devină mai sigur pentru toată lumea.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite