Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie, anunță Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu“. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre.

Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Într-o ședință convocată vineri dimineață, au apărut „elemente noi” care arată că scrutinul prezidențial din 24 noiembrie a fost viciat.

Decizie CCR

„În şedinţa de vineri, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 1062/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.

Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţa publică.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a fost validat de Curtea Constituţională.

Al doilea tur de scrutin va avea loc în 8 decembrie, iar pe buletinul de vot se vor afla Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

„Judecătorii constituţionali au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotârât, în unanimitate, confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia d epreşedinte al României din primul tur de scutin”, a anunţat, luni seară, Marian Enache, preşedintele CCR.

Potrivit acestuia, Curtea a mai decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în data de 8 decembrie 2024.

Cel de-al doilea tur de scrutin va avea loc între candidatul independent Călin Georgescu şi Elena Lasconi, candidatul USR.

„Curtea a observat că (…) voturile din dispora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date a aprciat că nu se mai impune renumărarea acestora (…) Chiar dacă au fost constatate unele diferenţe între candidaţi, dar nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură sămodifice resultatul, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatelor”, a mai afirmat preşedintele CCR.

Acesta a adăugat că nu s-au constatat fraude în derularea alegerilor prezidenţiale.