Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

GREVĂ FISCALĂ. Patronii din industria ospitalității cer ridicarea restricțiilor aberante

Publicat

pe

Federatia Patronala a Industriei Ospitalitatii – reprezentata de Horetim Timis, Horeca Transilvania, Resto Constanta, Horeca Bacau, Breasla Carciumarilor Brasov, Organizatia Patronala a Carciumarilor Brasoveni, Horeca Arges si Hreca Oltenia – solicita renuntarea de urgenta la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti.

Dupa cum se mentioneaza intr-o scrisoare deschisa semnata de presedinta federatiei, Corina Macri, patroana unui restaurant de lux din Timisoara, falimentul industriei ospitalitatii nu va mai putea fi oprit.

„Sunt aproape 20 de luni de cand industria ospitalitatii functioneaza dupa reguli care se schimba frecvent, fara predictibilitate si fara preocupare pentru angajati sau proprietari. Acest domeniu de activitate a functionat fara restrictii doar in perioada iunie – septembrie 2021. Patru luni de activitate, platind taxe si impozite pentru 12 luni. Cum sa supravietuim in aceste conditii?!”, este intrebarea adresata guvernantilor.

„Cerem renuntarea de urgenta renuntarea la masura aberanta de inchidere la ora 21 a restaurantelor pentru persoanele vaccinate si trecute prin boala si revenirea la un program normal de functionare pentru acesti clienti. Am inteles ca ne-ati creat o nedreptate prin nerespectarea certificatului verde, confirmat la nivelul Uniunii Europene (ne tot raportam la UE numai cand ne convine) si ati redus una dintre optiunile acestui certificat, prin testare.

Am acceptat tacit acest efort, desi nu este vina noastra ca toata vara nu s-au luat masuri de protectie, chiar daca le-am cerut public. Din octombrie ati revarsat brusc asupra unui intreg sector privat – industria ospitalitatii – vina unui management defectuos si iresponsabil la nivel guvernamental.

Incercam sa functionam mai mult decat limitat, doar cu clienti vaccinati sau trecuti prin boala, ceea ce inseamna un bazin extrem de redus de clienti. Totusi, de aceasta masa critica de consumatori si noi, industria, sa suferim si sa nu ne lasati libertate de miscare controlata, dupa cum se intampla in toate statele Uniunii Europene?!

Stimati domni, intreaga industrie plateste:

  • Impozite si taxe locale pentru intregul an 2021,
  • Impozit pe venit pentru anul 2021, chiar daca toti functionam cu pierderi uriase,
  • Credite pentru sustinerea activitatii si angajatilor,
  • Taxe pentru drepturi de autor pentru perioade de inactivitate, restaurante si hoteluri goale.

Pentru toate luni de restrictii cerem urgent compensatii financiare. Antreprenorii nu au primit nici acum compensatiile datorate de statul roman pentru anul 2020, in schimb ni se cere sa ne achitam toate obligatiile si sa fim contribuabili corecti.

Industria ospitalitatii cere urgent:

  • Finalizarea masurii 2 – capital de lucru demarata in decembrie 2020,  sunt companii care nu si-au primit drepturile nici acum. Cat sa mai creditam statul roman?
  • Finalizarea masurii de compensare cu 20% a pierderilor inregistrate in 2020 fata de 2019  pana la finalul anului 2021. Cand se vor primi aceste compensatii? Va suporta statul penalizari pentru aceasta intarziere nejustificata?
  • Masuri de protectie pentru 2021, dar nu realizate in anul 2023
  • Daca statul nu poate asigura protectia contribuabililor carora le inchide activitatea, cerem o clarificare a pozitiei noastre in cateva variante:
  1. Compensatii financiare raportat la 2019 sau
  2. Compensare datorii si obligatii bugetare pana in 30.06.2022 sau
  3. Amnistie fiscala pentru cei a caror activitate a fost restrictionata in acest an, 2021, sau
  4. Amanare credite si datorii restante pana in 30.06.2022 sau
  5. Acordarea de credite punte pana la primirea compensatiilor datorate de stat pentru anul 2020 si neonorate inca.
  • plafonarea taxelor pe salariul de pana la 3100 lei, la nivelul salariului minim si acordarea unor reduceri si scutiri de taxe pe munca
    Aceasta masura va aduce beneficii in sensul incurajarii personalului calificat sa ramana in tara, cat si eliminarea muncii la gri. Masura ar ajuta nu doar la o relansare a sectorului, dar si la imbunatatirea calitatii actului de turism si alimentatie publica, permitand companiilor din sector sa fie mai competitive in atragerea fortei de munca calificate. Forta de munca din acest sector este fortata acum, brutal, sa plece in exod.
  • Reactivarea masurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de incadrare a unui angajat care este readus in campul muncii cat si posibilitatea utilizarii facilitatilor pentru angajati concomitent;
    Apreciem ca fiind extrem de importante si binevenite masurile propuse de guvern in anul 2020 si consideram ca ar trebui continuate si in anul 2021, pe perioada restrictionarii activitatii si a carantinei impuse. Masura sustinerii 41,5% din salariul brut a acelor angajati reactivati din somaj tehnic in campul muncii este una care a produs rezultate reale.
    Pentru sustinerea sectorului, aceasta masura ar trebui continuata.
  • Anularea impozitului pe venit pentru anul 2021, pentru firmele afectate de restrictiile pandemiei.
  • Reducerea impozitelor si taxelor locale, avand in vedere functionarea fara restrictii a industriei ospitalitatii doar in perioada iunie – septembrie 2021.

Daca toate acestea nu pot fi solutionate si nu exista nicio cale de relansare a acestui sector de activitate, daca munca antreprenorilor din acest domeniu chiar nu conteaza pentru societatea romaneasca, va propunem

Greva fiscala din 25 noiembrie 2021 si protestarea la nivel national impotriva distrugerii ospitalitatii romanesti!

Lansam un apel la unitate catre toate organizatiile din industria ospitalitatii, din turismul romanesc pentru:

  1. sustinerea functionarii libere a acestui sector de activitate, in conditiile in care se respecta Certificatul de vaccinare,
  2. obtinerea compensatiilor financiare datorate de statul roman pentru 2020 si 2021.

Nu cerem nimic de pomana, cerem doar sa fie respectat dreptul la munca, dreptul de contribuabil roman, care produce plusvaloare in comunitatea lui.

Am fost parteneri ai autoritatilor, cu voie sau fara voie, dar cu respect si discernamant, din 14 martie 2020.

Adica, de peste un an si opt luni! Inadmisibil, ca dupa aceasta perioada in care v-ati jucat de-a baba oarba cu toata industria ospitalitatii si turismul romanesc, uite virusul, nu e virusul, uite masuri de sprijin, dar nu primiti nimic, sa ne prostiti in continuare cu aceste masuri restrictive.

Ne-ati cerut sa sustinem campania de vaccinare, sa ne sprijinim angajatii sa se vaccineze pentru a nu mai depinde de rata de incidenta. Suntem industria cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare. Am sprijinit si respectat statul roman in imposibilitatea lui de a-si proteja contribuabilii si antreprenorii. Pana cand, domnilor, pana cand sa fim marionete expuse pentru acest exercitiu de vizibilitate?”

Foto: Restaurant Colosseum Timișoara

Din țară

Clădiri și monumente istorice de milioane de euro din Timișoara, restaurate, scoase la vânzare 

Publicat

pe

Piața imobiliară din Timișoara atrage atenția asupra unor proprietăți istorice excepționale, disponibile pentru achiziție. De la emblematicul Palat Szana, monument istoric de clasă A și cea mai recentă listare în portofoliul internațional Romania Sothebys International Realty, până la Casa cu Atlanți sculptați – un motiv arhitectural rar întâlnit în România –, continuând cu Vilele Urbana și Doja sau cu monumentalele: Casa cu Ax de Fier și Palatul Marschall, fiecare clădire oferă o combinație de patrimoniu arhitectural, rafinament și oportunități de dezvoltare modernă. Astfel de proprietăți reprezintă ocazii importante pentru investitori și colecționari care caută spații cu identitate, valoare culturală și prestigiu.

Palatul Szana – Eleganță interbelică în centrul orașului (1.250.000 EURO)

Construit între 1921–1922 după planurile arhitectului Josef Kremer Jr., Palatul Szana este un monument istoric de clasă A. Clădirea a fost sediul Băncii Szana, instituție care a contribuit la dezvoltarea economică a Timișoarei interbelice. Banca a sprijinit unele dintre cele mai importante întreprinderi ale orașului, de la fabrica de ciocolată Kandia și berăria Timișoreana, până la moara Bega și uzinele de textile. Cu o suprafață utilă de 345 mp, restaurat complet, Palatul Szana combină elemente neoclasice, detalii secession și subtilități Art-Deco, păstrând farmecul aristocratic și eleganța originală. Proprietatea este restaurată și pregătită pentru funcțiuni culturale, birouri sau spațiu rezidențial de prestigiu.

Casa cu Atlanți – Legendă urbană în centrul istoric (Preț la cerere) – (foto)

Ridicată în 1812 de comerciantul Toma Naum Makri și restaurată în 1900 de arhitectul Lipót Baumhorn, Casa cu Atlanți impresionează prin fațada sculptată cu motive unice în România și portalul de piatră cu coloane ionice, ce include elemente istorice din tunuri otomane capturate în 1716. Un element distinctiv al fațadei îl reprezintă atlanții sculptați, un motiv arhitectural rar întâlnit în România, cu rădăcini în stilul neoclasic european. În plus, clădirea adăpostește un detaliu istoric remarcabil: portalul de piatră cu coloane ionice de la intrare, care include două elemente ce, conform legendei urbane, ar fi fost inițial tunuri otomane capturate în 1716 de armata habsburgică. Recent restaurată, proprietatea este pregătită pentru transformare în boutique hotel, birouri sau funcțiuni mixte, oferind un spațiu versatil și cu valoare simbolică puternică.

Villa Urbana – O bijuterie renăscută (1.090.000 EURO)

Construită în 1932 și restaurată atent, Villa Urbana oferă 26 de camere și un spațiu cu identitate puternică. Fațada sa impunătoare, împodobită cu sculpturi delicate în stuc și cu ferestre înalte, mărturisește despre o epocă în care detaliul era o formă de respect – față de frumos, față de oraș, față de viață. A cunoscut epoci și oameni și le-a păstrat poveștile între pereții groși de cărămidă, cu arcadele sale elegante și ornamentele florale ce încadrează ferestrele ca niște bijuterii arhitecturale.

Vila Doja – Clădire istorică cu extensie modernă (800.000 EURO)

Vila Doja, amplasată pe un teren de 466 mp, combină clădirea originală (cu ale sale proporții clasice și detalii decorative atent păstrate) cu o extensie modernă: corpul nou, cu linii cubice, fațade ventilate și accente industriale. Cele 18 camere și patru locuri de parcare oferă un spațiu versatil, potrivit pentru birouri, clinici sau locuință privată. Fațada clasică, ritmată de ancadramente sculptate, de balcoane cu fier forjat și coloane decorative, dezvăluie un imobil cu rădăcini solide într-o arhitectură academică, sobră și nobilă. Poziționată în apropiere de Parcul Carmen Sylva și Piața Bălcescu, într-o zonă cu prestigiu cultural și istoric.

Casa cu Ax de Fier – Monument istoric de clasa B, prestigios prin vechime, poveste, adresă și restaurare (4.450.000 EURO)

Casa cu Ax de Fier, cu o istorie de două secole și, la rândul ei, purtătoare de legendă, are astăzi corpurile minuțios reabilitate, restaurate și transformate, din locuințe, în spații de birouri. Au fost realizate căi noi de acces, mansardate zone și recompartimentari adecvate utilizării moderne – hub de birouri cu funcțiuni mixte: cabinete de avocatură, firme de asigurări, marketing, clinici dentare și firme de IT, fiind închiriată în proporție de 80%. Aflată pe spațiul ocupat cândva de Turnul Rotund al bastionului, folosit ca pulberărie până în 1756 când a fost demolat, casa avea în 1836-1836 deja construit corpul de est, cel ce dă înspre Piața Dr. I.C. Brătianu (arhitect Anton Schmidt) cât și pe cel de vest, care are două etaje cu fațadă spre partea Pieței Țepeș Vodă. Casa cu Ax de Fier își trage numele de la un element simbolic încorporat în colțul său: axul unui afet de artilerie grea, despre care legenda locală sugerează că ar fi fost un ax al carului de luptă al lui Eugeniu de Savoia în bătălia din 1716, când Timișoara a fost eliberată de sub ocupația otomană.

Palatul Marschall – Fațadele bogat decorate, recurente în creația arhitectului Martin Gemeinhardt  (2.800.000 EURO)

Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Generos cu motivele vegetale, zoomorfe și figurative, de pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker. Fațadele acestora, elaborate, elegante și cu viața pulsând în ele, au captat atenția concetățenilor săi, care le-au primit cu bucurie și cu inaugurări menționate și de ziarele vremii. Cum sfârșitul de secol XIX și începutul lui XX aduc definitivarea bulevardului 16 Decembrie, zona are o unitate și o simetrie care adaugă la monumentalitatea clădirilor. Fațadele sunt bogat decorate, acoperișurile sunt înalte, iar la colțuri arhitecții au mers pe turnuri sau edicule. Astfel, Palatul Franz Marschall este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor.

 

Citeste mai mult

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite