Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Modificările în legislația muncii din 2021 pentru mediul de afaceri românesc, provocările anului 2022

Publicat

pe

Dacă anul 2020 a fost un an de încercări pentru antreprenori, 2021 a adăugat și mai multe provocări, iar anul 2022 va testa anduranța mediului de afaceri.

Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonatoarea Mamprenoare București, o platformă națională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relațiilor de muncă din anul 2021 și a provocărilor anului care vine.

Efectele creșterii salariului minim brut în 2021 și previziuni pentru noile modificări din 2022

Am început anul 2021 în forță cu o mărire a salariului minim brut pe țară. Așteptările guvernanților au fost mărețe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata șomajului nu a scăzut semnificativ așa cum se previziona.

Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a șomajului de 3,34%, sfârșitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferența procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a șomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricțiilor de călătorie în majoritatea țărilor din Europa. Astfel, mulți șomeri români s-au îndreptat înspre țări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.

Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creștere a numărului de salariați și motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de șomeri cu studii superioare la final de octombrie.

Aceștia sunt persoane pe care, cel puțin la nivel teoretic, ne este mai ușor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de șomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar și costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.

Să nu uităm că piața forței de muncă a ariei de muncitori calificați și necalificați este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranța că-și va amortiza cheltuielile.

Mai mult decât atât, o creștere a cheltuielilor cu salariații nu atrage după sine o fișă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reușit să se mențină activi pe toată durata pandemiei vor menține activitatea la același ritm și nivel, dar puțin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.

Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situația când vom avea forță de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde și societăți dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.

Măsura creșterii salariului minim brut pe economie este singulară și nu vine la pachet cu alte facilități pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creștere a taxelor la contribuțiile obligatorii, crește baza de calcul CAS, cresc contribuțiile sociale pentru veniturile care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.

Modificarea perioadei de salarizare cu salariul minim brut pe economie din 2022

Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să mențină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.

Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei și implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activități repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activități conexe care să justitifice o mărire salarială.

Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ținând cont de legislație și volumul de muncă, nu putem interveni și nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.

Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la același angajator. Nu toate cursurile de perfecționare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaților tocmai pentru a-i ajuta să își păstreze actualul loc de muncă, să-și eficientizeze munca, să țină pasului cu evoluția tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.

Singura masură obiectivă a unui antreprenor este creșterea prețurilor la servicii și produse pe fondul unei economii sustenabile și astfel va putea susține creșterile salariale.

Renunțarea la obligativitatea Fisei de post și Regulamentului Intern din 2021 va produce efecte dramatice în 2022

O altă modificare apărută în legislația muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajați, așa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern și fișa de post.

Prin această modificare s-a dorit să se institute relații de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relațiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern și fișa de post.

Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât și a așteptărilor angajatorului și a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoștință de cauză față de condițiile, standardele și limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.

Noutățile aduse Contractului individual de Munca și Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaților în 2022

Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar și încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opțiune a angajatorului. Este prima soluție bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate își desfășoară activitatea în afara biroului și de cele mai multe ori în afara orașului unde își are sediul angajatorul.

Obligativitatea informării salariaților cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariați cu vârsta până în 35 de ani, aceștia sunt obligați să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, este opțional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul și nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informații? Eu ce câștig? Și din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze și să vină cu răspunsurile necesare.

Din 2022 se introduce obligatoriu cardul pentru bonurile valorice

Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a venit la final de decembrie și mai ridică la fileu câteva noutăți:

  • Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani și/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea crește până la suma de 300 de lei;
  • Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade și de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.

„Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar și să găsească soluții la obligațiile ce derivă din partea guvernanților, care își externalizeaza cu succes implicarea.” – conclude Cristina Elena Florescu – Consultant HR și Coordonator Comunitatea Mamprenoare București.

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite