Într-o lume în care medicina convențională domină tratamentele pentru numeroase afecțiuni, tot mai mulți oameni caută metode alternative și complementare pentru a-și îmbunătăți sănătatea. Biorezonanța a început să câștige teren ca o metodă neinvazivă și eficientă de diagnosticare și terapie, iar unul dintre promotorii acestei tehnici în România este Dr. Oana Codruța Miloicov Băcean, fondatoarea centrului Healthy Vibe.

Ce este biorezonanța?

Biorezonanța este o metodă de diagnostic și tratament care se bazează pe principiile fizicii cuantice și ale medicinei energetice. Această tehnologie utilizează frecvențele electromagnetice emise de corpul uman pentru a identifica dezechilibrele la nivel celular și pentru a stimula procesul natural de autovindecare. Fiecare organ și sistem din corpul nostru vibrează la o frecvență specifică. În cazul unei disfuncții, aceste frecvențe sunt perturbate, iar biorezonanța poate identifica aceste dezechilibre și le poate corecta. Dispozitivele de biorezonanță detectează aceste variații și le compară cu frecvențele normale ale unui organism sănătos. Pe baza acestor informații, terapeuții pot stabili un plan de tratament personalizat, care să ajute la restabilirea echilibrului energetic al corpului.

Healthy Vibe: Un centru inovator de biorezonanță

Healthy Vibe este un centru de sănătate care oferă terapii prin biorezonanță, fondat și coordonat de Dr. Oana Codruța Miloicov Băcean. Cu o pregătire medicală solidă și o deschidere către medicina alternativă, Dr. Miloicov Băcean a reușit să creeze un loc unde pacienții pot beneficia de o abordare integrativă în ceea ce privește sănătatea. Scopul principal al centrului este de a ajuta pacienții să-și îmbunătățească starea de bine și să își recapete echilibrul fizic și emoțional.

La Healthy Vibe, biorezonanța este folosită atât pentru diagnosticare, cât și pentru tratament. Această metodă neinvazivă, nedureroasă și sigură permite depistarea unor afecțiuni care, în mod convențional, ar putea necesita proceduri mai invazive sau costisitoare. Terapia cu biorezonanță poate fi aplicată pentru o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv alergii, intoleranțe alimentare, afecțiuni digestive, dezechilibre hormonale, afecțiuni autoimune și chiar tulburări emoționale.

Adolescența reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea umană, fiind marcată de transformări fizice, emoționale și sociale. În această perioadă, băieții adolescenți se confruntă cu provocări variate legate de sănătate, de la gestionarea emoțiilor la adoptarea obiceiurilor sănătoase în igienă, alimentație și stil de viață. Articolul de față își propune să exploreze aceste provocări și să ofere strategii practice care să sprijine adolescenții în menținerea unei stări de bine pe termen lung.

Emoțiile și Sănătatea Mentală

Adolescența este adesea caracterizată de instabilitate emoțională. Băieții se confruntă cu presiuni legate de performanțele școlare, relațiile interumane și imaginea de sine.

Anxietatea academică: Studiile arată că anxietatea legată de performanțele academice și presiunea de a fi popular afectează profund starea mentală (Smith et al., 2021).

Gestionarea furiei: Dificultățile în gestionarea furiei sunt frecvente, mai ales în contexte de bullying sau conflicte familiale.

Socializarea: Găsirea unui grup de sprijin printre prieteni apropiați este crucială pentru sănătatea mentală.

Igiena Personală: O Necesitate pentru Sănătatea Adolescenților

Igiena personală este esențială pentru prevenirea afecțiunilor și problemelor de sănătate.

Spălarea feței: Spălarea zilnică a feței ajută la prevenirea acneei, o problemă comună în adolescență (Johnson & Lee, 2020).

Igiena dentară: O igienă dentară corectă, inclusiv folosirea aței dentare, a periuței electrice în loc de cea clasică, previne cariile și problemele gingivale.

Igiena intimă: Discuția despre igiena intimă este importantă pentru prevenirea infecțiilor, un subiect adesea evitat.

Igiena Somnului: Un Pilon al Sănătății

Somnul este vital pentru dezvoltarea cognitivă și fizică, dar obiceiurile nesănătoase de somn sunt frecvente în rândul adolescenților.

Program de somn: Lipsa unui program regulat și utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare contribuie la insomnie (Martinez et al., 2019).

Mediul de somn: Crearea unui mediu propice pentru somn, cum ar fi eliminarea surselor de lumină albastră, este esențială.

Consecințele somnului insuficient: Somnul insuficient afectează performanțele școlare și crește iritabilitatea.

Alimentația: Fundația unui Stil de Viață Sănătos

O alimentație echilibrată este crucială pentru creșterea sănătoasă a adolescenților.

Alimente bogate în proteine: Acestea sunt necesare pentru dezvoltarea musculară și cognitivă (Turner & Green, 2022).

Evitarea alimentelor procesate: Limitarea consumului de alimente procesate și zahăr este esențială pentru prevenirea obezității și reducerea anxietății sau prevenirea aterosclerozei sau a bolilor degenerative de tip neoplasme.

Fructe și legume: Consumul de fructe și legume proaspete asigură aportul de vitamine și minerale esențiale; imersarea acestora înainte de a fi gătite sau consumate în apa alcalină sau apa ozonată pentru a elimina din pesticide; căutarea unor surse nemodificate genetic și bio(9).

Activitatea Fizică și Importanța Mișcării

Activitatea fizică regulată joacă un rol esențial în sănătatea fizică și mentală a adolescenților.

Sporturi de echipă: Acestea contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și a încrederii în sine (Cohen et al., 2020).

Activități de zi cu zi: Mersul pe jos, ciclismul și alte activități pot fi integrate ușor în rutina zilnică.

Rolul părinților: Părinții și profesorii pot influența pozitiv obiceiurile de activitate fizică.

Baia de soare

Expunerea pe perioade cât mai lungi la lumina naturală

Grounding

Atenție la Adicții: De la Tutun și Alcool la Droguri

Adicțiile reprezintă o problemă majoră în rândul adolescenților, având consecințe severe asupra sănătății.

Tutunul electronic: Consumul crescut de tutun electronic și riscurile asociate sunt îngrijorătoare (Walker & Ramirez, 2021).

Alcoolul: Abuzul de alcool afectează dezvoltarea cerebrală și comportamentală, cu deteriorarea neuronilor(9) .

Drogurile recreaționale: Consumul de droguri are efecte devastatoare asupra sănătății fizice și mentale(9).

Atașamente Comportamentale și Adicții Comportamentale

Dependențele comportamentale, precum dependența de tehnologie, sunt în creștere.

Jocurile video: Utilizarea excesivă a jocurilor video afectează viața socială și performanțele academice (Harris & Patel, 2023).

Social media: Dependența de social media poate influența negativ stima de sine, influențele negative.

Educația digitală: Este necesară o educație digitală pentru a promova un echilibru sănătos între utilizarea tehnologiei și alte activități.

Bullying-ul: Un Pericol Ascuns pentru Sănătatea Mentală

Bullying-ul rămâne o problemă majoră pentru sănătatea mentală a adolescenților.

Formele de bullying: Acestea includ agresiuni fizice, verbale, sociale și cibernetice (Nguyen & Williams, 2019).

Efectele asupra stimei de sine: Bullying-ul are efecte negative profunde asupra stimei de sine și sănătății mentale.

Programe de prevenire: Implementarea programelor de prevenire și intervenție în școli este esențială(9).

Concluzii și Recomandări

În concluzie, adolescența este o perioadă plină de provocări pentru băieți, dar cu sprijinul adecvat, multe dintre acestea pot fi depășite. Educația continuă și promovarea unor practici sănătoase sunt esențiale pentru a asigura o dezvoltare armonioasă. Prin implementarea acestor strategii, putem contribui la crearea unui mediu propice pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a adolescenților.

Importanța Traumelor, Adicțiilor și Emoțiilor

Traumele din copilărie, adicțiile și gestionarea emoțiilor au un impact semnificativ asupra dezvoltării adolescentului. Experiențele traumatice pot influența starea de bine emoțională și capacitatea de a face față stresului, iar adicțiile pot duce la comportamente riscante și la probleme de sănătate mentală. Este crucial să abordăm aceste teme pentru a sprijini o dezvoltare sănătoasă.

Beneficiile Terapiei prin Biofeedback Remote

Terapia prin biofeedback remote oferă mai multe beneficii esențiale pentru echilibrarea psihoemoțională în perioada adolescentă(9):

Conștientizarea Emoțiilor: Ajută adolescenții să își identifice și să își gestioneze emoțiile mai eficient.

Reducerea Anxietății: Tehnicile de biofeedback pot reduce semnificativ nivelurile de anxietate și stres.

Îmbunătățirea Somnului: Promovează un somn mai odihnitor prin tehnici de relaxare.

Reglarea Stresului: Oferă instrumente pentru gestionarea stresului în situații dificile.

Îmbunătățirea Concentrației: Crește capacitatea de concentrare și performanța academică.

Sprijin în Adicții: Poate fi folosit ca parte a tratamentului pentru diverse forme de adicție.

Dezvoltarea Rezilienței: Ajută la construirea unei reziliențe mai mari în fața provocărilor vieții.

Prin implementarea acestor strategii și prin educația continuă, putem contribui la crearea unui mediu propice pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a adolescenților.

Dr. Oana Codruța Băcean Miloicov, medic primar medicină de familie, medic primar igienă, terapeut terapii complementare, IMUNE International

În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.

Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.