Cultură
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii
Publicat
acum 2 anipe
de
timispress
Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională. Inițiativele sale de anvergură internațională conțin atât spațiul vizibil al evenimentului, cât și pe cel profund, de structură.
Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit în Primăvara și în Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatură, de film și, nu în ultimul rând, de propria viață – cu unele dintre cele mai solide creații teatrale europene, cu mari artiști de teatru și film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, în lectura regizorală a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectură teatrală a creației lui Ariosto și a Virginiei Woolf, tulburătorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux și, fără doar și poate, o premieră absolută pentru Timișoara și un moment de vârf al Capitalei Europene a Culturii – prezența pe scena Teatrului Național a actorului american de teatru și film John Malkovich, a muzicienilor și a celebrei orchestre a Academiei din Viena, în spectacolul The Infernal Comedy.
La nivel de construcție a unei structuri pentru dezvoltarea societății prin cultură, prin teatru, Teatrul Național face pași fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite în traseului Vocile orașului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul și spectacolul Vocile orașului – Central Park, care au implicat în lucrul de teatru persoane cu deficiențe de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor și spectacolul-studiu Slow down! / Mai încet!, o formulă de trăire a bucuriei alături de copii cu handicap neuro-motor sever, precum și al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate creării unui spațiu teatral transfrontalier comun.
Capacitatea Teatrului Național de a crea și de a produce premiera spectacolului Exod, în regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practică a direcțiilor ferme, moderne, pe care și le-a asumat Teatrul Național, precum și a capacității sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevărat internațional.
Această dimensiune europeană este, în egală măsură, probată de încrederea și de determinarea cu care Teatrul Național parcurge traseul pentru a oferi orașului o sală de spectacol modernă, dezvoltată în sensul unui centru teatral internațional.
Teatrul Național din Timișoara este unul dintre cele șase teatre de rang național din România, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leagă de istoria clădirii care – concret și simbolic – are numărul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, așa după cum se numea la inaugurarea sa, în 1875. Din 1945 până în 2008, Teatrul Național funcționează în această clădire istorică, aflată în proprietatea Primăriei Timișoara, alături de celelalte trei instituții de cultură, jucându-și spectacolele în Sala Mare.
O sală de teatru modernă, multifuncțională, a reprezentat mai mult decât un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului Național îl urmărește din primul moment. La fel este și conceptul de reconversie culturală pentru teatru.
Teatrul Național deschide acest drum încă din 2006, începând demersuri pentru obținerea a ceea ce urma să devină Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (în jurul căruia, un secol mai târziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), până în 2008 o sală de sport cvasi-abandonată, se pune în mișcare în momentul în care Primăria Timișoarei aprobă HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spațiul în folosința Teatrului Național pentru o perioadă de 49 de ani, în mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul Național îl numește Sala 2 și începe să îl folosească încă din primăvara aceluiași an.
Văduvit până atunci de un spațiu cu amprentă identitară proprie, efectul este imediat: Teatrul Național este descoperit de noile generații ale Timișoarei, care adoptă Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 își formează rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezintă o atracție și o certitudine și, în egală măsură, devine un portal către lumea teatrului și către asumarea unui concept social prin teatru.
În 25 ianuarie 2010, după doar patru luni de lucrări, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale săli de spectacol din ţară: un spațiu de joc modular, de tip black-box, gândit ca o structură independentă de pereţii exteriori, conservaţi astfel în spiritul respectului pentru moștenirea istorică și identitară a clădirii.
Peste patru ani, eforturile și perseverența Teatrului Național dau Sălii 2 șansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primăria Timișoara să treacă Sala 2 din domeniul public al municipiului în domeniul public al Statului Român, în scopul dării în administrare către Teatrul Național. Doi ani mai târziu, prin HG 898/2016, este aprobată înscrierea Sălii 2 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timișoara, de către Ministerul Culturii, în calitate de reprezentant al Statului român.
Din acest moment, Sala 2 este prima clădire care, de la înființarea Teatrului Național, îi este destinată exclusiv și care îi definește vectorul de direcție. Este un moment decisiv în istoria contemporană și pentru infrastructura culturală a României.
De atunci, Sala 2 este un spațiu foarte activ: Teatrul Național montează și joacă aici spectacole multe, complexe. Povestea de încredere dintre acest spațiu și public crește și se dezvoltă tot mai mult; Sala 2 este locul care păstrează legătura dintre cuvânt și sensul său vital; Sala 2 este locul în care, în vara lui 2011, visul despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost asumat de oraș.
Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului Național este să pregătească clădirea Sălii 2 pentru o utilizare optimă. O.U.G. nr. 42/2019, inițiată în mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrările de extindere și modernizare ale Sălii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptată în mandatul ministrului Lucian Romașcanu, specifică asigurarea finanțării din bugetul de stat. Așadar, abia din acel moment, conform Legii finanțelor publice, proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2 își continuă parcursul.
În martie 2023, după aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul Național a început demersurile pentru licitația privind proiectul tehnic și executarea lucrărilor. În prezent, licitația este în desfășurare, în condițiile și în limitele legii. În acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, inițiată în mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigură timpul necesar pentru ca proiectul Sălii 2 a Teatrului Național să fie posibil cu respectarea legislației în vigoare și a tuturor normativelor, dând posibilitatea Teatrului Național să construiască o sală de teatru pentru viitor, o sală de teatru pentru Timișoara, pentru oamenii care trăiesc, care vor trăi sau care vor vizita Timișoara, moștenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul în care Teatrul Național participă la construirea unei Românii a zilei de mâine, o țară din care Caragiale, Enescu și Brâncuși n-ar mai vrea să plece.
Credit foto: Adrian Pîclișan / TNTm
Poate te-ar interesa si:
-
Teatrul Național din Timișoara, la ora bilanțului. Douăzeci de ani cu managerul Ada Hausvater
-
Spectacolul „Scriitoarea“, în premieră pe scena de la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara
-
Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al dramaturgiei românești. PROGRAMUL complet
-
Spectacolul „Cântăreața cheală“, în premieră, la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara
-
Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“
-
Festivalul „25 de ore de teatru non-stop“, la Timișoara
Cultură
Teatrul Național din Timișoara, la ora bilanțului. Douăzeci de ani cu managerul Ada Hausvater
Publicat
acum 2 săptămânipe
19 decembrie 2025de
timispress
Cu cele două noi spectacole ale lunii decembrie – „În calea celor vii“, dedicat vieții și operei lui Lucian Blaga, spectacol programat în 23 decembrie, la Studio UȚU și „Scriitoarea“ de Ella Hickson (coproducție TNTm – TAM Sf. Gheorghe), a cărui premieră timișoreană va avea loc la Atelierele Fabrica de decoruri în 28 decembrie, Teatrul Național din Timișoara va închide în scurt timp anul 2025.
În același timp, sfârșitul acestui an reprezintă o etapă de bilanț, căci iată, au trecut 20 de ani de când echipa Teatrului Național, condusă de Ada Hausvater, a transformat Naționalul timișorean într-un real exemplu de bune practici artistice și manageriale, la nivel național.
La prima vedere, în cifre, acești 20 de ani însumează 184 de spectacole create și jucate pe scenele sale – inițial o singură scenă, din 2008, două scene, iar din 2009, trei scene – o realizare unică, în sine. Acest număr, însă – 184 – conține în el numeroase vieți dedicate Teatrului Național. Este o realitate incontestabilă faptul că acești 20 de ani au însemnat viziune și construcție: construcție de echipă, în primul rând, căci Teatrul Național din Timișoara a format, în timp, o echipă artistică, tehnică și administrativă sudată, consolidată în termenii profesionalismului și centrată în jurul scenei, cu alte cuvinte, în jurul Spectacolului și al Spectatorului, dar și construcție de structură, căci managementul Teatrului Național, păstrat în permanență în spiritul și litera legii, s-a bazat pe principiile profesionalismului, ale identității integratoare și ale contactului permanent cu educația și cu civismul activ.
Redefinirea și afirmarea personalității și a amprentei identitare a Teatrului Național reprezintă un aspect esențial al construcției sale în acești 20 de ani – prin asumarea spectacolului modern ca marcă de identitate, prin construcția profilului trupei de actori și prin performanța echipei tehnice de scenă, prin inițiative punctuale în care teatrul devine un factor de dezvoltare culturală, civică, socială și urbană, dacă ar fi doar să amintim celebrul – la vremea respectivă – Atelier Identitate (2018 – 2019), Concursul Național de Dramaturgie (2005 – 2021), proiectele privind îmbătrânirea (Art of Ageing, 2015), proiectele dedicate comunității de persoane cu dizabilități de auz (Central Park – Vocile orașului, 2019 – 2022) sau a adolescenților cu dizabilități neuropsihice și locomotorii (Viitorul copiilor / Future of the children, 2022 – 2023) etc.
În toți acești ani, Teatrul Național și-a propus – și a reușit – să își provoace publicul, să îl facă atent și curios atât față de poveștile construite în sala de teatru, cât și, prin racord la istoriile personale ale fiecărui spectator în parte, să îi crească receptivitatea față de lume și față de propria evoluție intelectuală și spirituală. Acesta a rămas – mai mult decât un obiectiv urmărit cu obstinație – un principiu de bază al Naționalului timișorean.
De altfel, dezvoltarea continuă a definit identitatea acestui teatru care și-a împins limitele tot mai departe, în dorința de a atrage spre teatru publicul tânăr. Recuperarea în cheie contemporană a unor texte majore – Trei surori, Viața e vis, Hamlet, Rinocerii, Anna Karenina, și atâtea altele – a mizat cu succes pe gândul că oamenii zilei de astăzi, cu un accent deosebit pe oamenii tineri, trebuie să regăsească în spectacolul de teatru temele și formele care vor răspunde cel mai bine orizontului lor, problemelor lor, gustului lor estetic și că, asumându-le, își vor lărgi limitele percepției, devenind, astfel, mai bine echipați ca „oameni ai cetății”.
În toamna anului 2005 începea, așadar, nu doar construcția unei echipe, ci și viziunea unui teatru ce paria pe evoluție. Scena clasică, à l’italienne, singura la vremea respectivă, restricționa repertoriul la un anumit tip de spectacole, ceea ce făcea ca un spațiu de joc alternativ, echipat pentru spectacolul contemporan de teatru, să fie nu doar esențial, ci absolut necesar. Din acest vis s-a născut, în anul 2008, Sala 2 – fostul manej imperial, rătăcit, parcă, în mijlocul unui parc cu nume predestinat, Parcul Civic, dar, și el, oarecum ieșit de pe traseul principal și din istoria orașului. Și pentru că actorii din trupa teatrului exersau tot mai mult un tip de spectacol intimist, de proximitate cu spectatorul, în anul 2009, Teatrul Național a deschis sus de tot, la ultimul etaj, o mică sală de spectacole, inițial dedicată experimentului. Succesul de care s-a bucurat acel loc, cunoscut astăzi ca Studio UȚU, încă de la prima reprezentație cu spectacolul Aeroport, a transformat instantaneu spațiul în cea de-a treia sală a teatrului. Iar spectacolul Aeroport se joacă și astăzi, la finalul anului 2025, în aceeași distribuție.
Considerând sistemul teatral un sistem viu, flexibil, dar, totodată, încadrând toate inițiativele artistice, de producție și administrative într-o structură procedurată, în acord cu legislația, Teatrul Național din Timișoara a dobândit toate instrumentele necesare pentru a construi pe baze solide un parcurs impecabil, în care oamenii au învățat să lucreze împreună, să se responsabilizeze și, mai ales, să pună în centrul preocupărilor lor profesionale, Spectacolul.
Evoluția acestui teatru se poate măsura în cifre, dar calitatea acestei evoluții înseamnă mult mai mult decât atât. Aflat într-un con profund de umbră la preluarea mandatului, nu doar pe plan național, ci inclusiv în orașul pe care se presupunea că îl reprezintă, Teatrul Național și-a modificat radical paradigma de vizibilitate și de impact. Repertoriul încadrează titlurile fiecărei stagiuni în programe care cartografiază și răspund diversității beneficiarilor. Teatrul Național a inclus în infrastructura teatrală a României două săli noi de spectacol, devenind, totodată, un pionier în reconversia culturală, recuperând pentru teatru fostul manej imperial, parte a vechiului bastion Maria Theresa. Nu mai puțin, Teatrul Național din Timișoara a construit Atelierele Fabrica de decoruri, prima linie profesională de producție de decoruri de teatru. Cu enorm de multă bucurie, o parte din spațiile generoase ale Fabricii de decoruri a devenit spațiu de joc în Anul Capitalei Europene a Culturii și, din nou, anul acesta, pentru două dintre premierele stagiunii – Cântăreața cheală de Eugène Ionesco și Scriitoarea de Ella Hickson.
Și dacă vorba Culegi ce ai semănat are și un sens pozitiv, lipsit de uzuala sa nuanță intimidantă, atunci asta i s-a întâmplat și Teatrului Național: recunoaștere la nivel internațional – statul francez, prin Ministerul Culturii și Comunicării, i-a conferit Adei Hausvater – manager al Teatrului Național din Timișoara, regizor, doctor în teatru, conferențiar universitar și senator de onoare al Universității de Vest Timișoara – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor. Anterior acestei onorante distincții, Teatrului Național îi fusese acordat Premiul Cultural Europa, pentru contribuţia la dezvoltarea teatrului european, iar prestigiosul teatru francez Odéon – Théâtre de l’Europe inclusese în repertoriul său spectacolul Naționalului timișorean, Boala familiei M. La rândul său, mediile teatrale europene recunoșteau includerea Teatrului Național din Timișoara în circuitul cultural european prin afilierea și implicarea sa în programele unor importante rețele teatrale europene, cum ar fi Atelier Européen de la Traduction și, ulterior, European Theatre Convention, al cărui membru în board-ul de conducere a fost timp de doi ani managerul Teatrului Național. Și nu în ultimul rând, conferirea unei dimensiuni europene semnificative festivalului organizat de Teatrul Național – Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, a fost atestată de cooptarea FEST-FDR în E.F.A. – European Festivals Association, cea mai importantă rețea europeană de profil, FEST-FDR fiind primul festival de teatru din România acceptat în rețea. Deschiderea internațională a Teatrului Național din Timișoara este o realitate probată prin coproducții internaționale cu teatre din Germania, Austria, Italia, Franța, Serbia, Ungaria etc., prin organizarea festivalului de coproducții europene The Art of Ageing, dar și prin invitarea la Timișoara a unor personalități artistice, a spectacolelor unor regizori de primă mărime din Europa și a unor companii celebre – Romeo Castellucci, Pippo Delbono, Alessandro Serra, Luk Perceval, Milo Rau, Oskaras Koršunovas, Kokan Mladenović, Rahim Burhan, Rodrigo Garcia, coregrafii sau coregrafiile lui Gigi Căciuleanu, Pál Frenak, Angelin Prejlocaj și alții, dar și prin prezența la Teatrul Național a celebrei vedete de teatru și film, John Malkovich sau a unor companii celebre – Forced Entertainment sau Schaubühne Berlin, iar lista nu se încheie aici.
Este important de precizat că dimensiunea internațională a Teatrului Național a deschis un important canal de comunicare cu mediul de afaceri, companii importante cum ar fi Linde Gaz sau PPC, precum și altele, implicându-se în dezvoltarea proiectelor și a teatrului prin sponsorizări importante. Importanța acestor demersuri depășește sfera beneficiilor financiare, având în vedere că evoluția culturii mecenatului are potențialul de a transforma societatea, deoarece doar atunci când mediul de afaceri va integra cultura și educația ca pe o responsabilitate proprie, aceste două domenii vor progresa împreună, fiind fundamentate pe aceleași principii și generând sisteme de gândire și conștiințe individuale și sociale de un nivel superior. Din această perspectivă, Teatrul Național funcționează ca un real motor de dezvoltare, construind împreună cu partenerii săi un corp social sănătos și evoluat, o societate vie.
La nivel național, evoluția Teatrului Național a fost recunoscută de președinția României atât prin acordarea ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor, cât și – recompensând simbolic capacitatea de leadership a managerului său – prin decernarea decorației Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler pentru merite importante în aducerea dramaturgiei românești și a Teatrului Național „Mihai Eminescu” în prim-planul culturii europene și pentru dezvoltarea spiritului civic și democratic în comunitate, punând accentul pe rolul Naționalului în demersul cultural și civic al Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023.
La rândul său, și mediile teatrale naționale au reacționat la desprinderea definitivă de inerție a Teatrului Național și la nenumăratele sale probe de profesionalism. Asociația breslei teatrale, UNITER, a acordat multiple nominalizări și premii actorilor Naționalului timișorean, dacă îi amintim doar pe Ion Rizea, Claudia Ieremia (trei nominalizări), Andrei Chifu sau Marin Lupanciuc (o nominalizare), spectacolelor sale – cel mai bun spectacol – Rambuku, cea mai bună scenografie – Velica Panduru pentru Boala familiei M, Helmut Stürmer pentru Rinocerii și Adrian Damian pentru Viața e vis (nominalizare), cea mai bună muzică – The Bandits pentru Exod (nominalizare), premii pentru întreaga activitate decernate actorilor Irene Flamann Catalina și Vladimir Jurăscu, scenografei Geta Medinski și autoarei Istoriei Teatrului Național din Timișoara, Mariana Voicu, și, în egală măsură a recunoscut public importanța realizării Sălii 2 pentru spațiul teatral românesc a realizării Sălii 2, precum și contribuția Naționalului timișorean la viața multiculturală a Timișoarei.
Acest bilanț dinamic și nostalgic, în egală măsură, trebuie să dea seamă de un moment important pentru istoria culturală a României, declanșat la inițiativa Teatrului Național din Timișoara: titlul de Capitală Europeană a Culturii deținut de Timișoara în anul 2023. Și într-adevăr, Naționalul a făcut tot ce a putut pentru ca 2023 să reflecte rolul teatrului în evoluția noastră ca societate, capacitatea teatrului și a artei de a coagula în jurul lor energiile pozitive, creatoare, de a construi comunități bazate pe valori morale, intelectuale și spirituale înalte și de a defini în mod constructiv noțiuni importante cum ar fi individual, comunitar, responsabilitate, profesionalism, etică, asumare, evoluție, comunicare. Viziunea Timișoarei ca viitoare Capitală Culturală Europeană își are rădăcinile într-un vis al Teatrului Național. Acesta a fost forța motrice a inițiativei, convocând, în vara anului 2011, la Sala 2, toți actorii relevanți: operatori culturali, decidenți din administrația locală și județeană, reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri și mass-media – adică toți factorii care modelează, influențează sau beneficiază de dezvoltarea orașului prin cultură. În urma deciziilor adoptate la aceste întâlniri, Teatrul Național a înființat legal Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, deschizând astfel calea care a condus la obținerea prestigiosului titlu. Contribuția Teatrului Național continuă și pe parcursul anului 2023: proiectul său, intitulat Anotimpurile FEST-FDR, a demonstrat excelență artistică și implicare civică și socială, aliniindu-se principiilor CEaC. Mai mult, prin proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2, Teatrul Național va lăsa unica moștenire în infrastructura culturală asumată de statul român în contextul Capitalei Europene a Culturii.
Sala 2023, cum vom redenumi viitorul complex teatral din Parcul Civic după deschidere, duce povestea Teatrului Național din Timișoara mai departe. Obținând în urma lucrărilor de extindere și modernizare un pod de ștăngi pe toată lungimea spațiului de joc, o capacitate mai mare cu 155 de locuri în sala principală față de sala originală și încă o sală studio de 100 de locuri, Sala 2023 va întruni toate condițiile pentru a utiliza cele mai performante echipamente de scenă. Adiacent, Sala 2023 va beneficia de foaiere deschise publicului pe toată durata zilei pentru expoziții și evenimente, cu o terasă configurabilă ca teatru în aer liber și cu multe alte spații utilizabile pentru evenimente culturale.
Adăpostind și prezervând zidurile vechiului manej într-un translucid înveliș din sticlă, Sala 2023 va întruchipa, totodată, principiile fondatoare ale Teatrului Național din Timișoara din toți acești 20 de ani: management profesionist, leadership inspirat și vizionar, transparență și dialog și, nu în ultimul rând, consolidare și inovație.
Vă dorim sărbători fericite și mulți ani alături de Teatrul Național din Timișoara!
Cultură
„Sărbătoare-n Lugoj“. Spectacol de muzică populară în centrul orașului
Publicat
acum 2 săptămânipe
19 decembrie 2025de
timispress
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, organizează spectacolul „Sărbătoare-n Lugoj”, un amplu eveniment artistic ce se va desfășura în 20 decembrie 2025, de la ora 19:00, în Piața „Iosif Constantin Drăgan“ din Lugoj.
Spectacolul este dedicat Zilei orașului Lugoj și celebrează tradițiile alături de artiști prestigioși ai scene folclorice din România: Liliana Laichici și „Crăițele”- Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta, Adrian Stanca și Grupul „Craii”- Florin Boita, Bogdan Firu, Sorin Dugălie, Alex Micșescu, Dorinel Gavriluț, precum și Carmen Popovici Dumbravă și grupul vocal al Școlii de Arte Timișoara.
Tabloul festiv este completat de solista Bianca Opăriuc și dansatorii Ansamblului Profesionist „Banatul“, iar coregrafia este semnată de Grigore și Floarea Munteanu, dirijor Sebastian Roșca.
Accesul publicului este liber.
Cultură
Alaiul Colindătorilor aduce tradiții și obiceiuri de Crăciun, la Timișoara
Publicat
acum 2 săptămânipe
16 decembrie 2025de
timispress
Peste 250 de colindători din județul Timiș vor sosi la Timișoara în 19 decembrie 2025, cu cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Crăciun.
Alaiul colindătorilor este alcătuit din Ansamblul Profesionist Banatul, Grupul de colindători „Steluțe Bănățene” din Buziaș, Ansamblul „Iorgovanu Comloșan” din Comloșu Mare, Fanfara „Bega” din Timișoara, dubași din Pietroasa, Curtea și Margina, Ansamblul „Junii Timișului” din Timișoara, dubași din Tomești, colindători de la Școala gimnazială din Bârna, Ansamblul „Bujorii Banatului” al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș și Ansamblul Casei de Cultură din Buziaș.
Vineri, 19 decembrie 2025, începând cu ora 11:30, alaiul se va deplasa de la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, situat pe strada E. Ungureanu nr. 1, urmând traseul pe strada Eugeniu de Savoya și Bastionul Theresia.
Colindătorii vor ajunge la Palatul Administrativ din Timișoara în jurul orei 12:00, unde vor susține un moment artistic dedicat sărbătorilor de iarnă.
În continuare, alaiul se va deplasa pe Bulevardul Revoluției din 1989, Piața Libertății, strada Alba Iulia și Piața Victoriei, unde va avea loc un spectacol de colinde.
În jurul orei 13:30, alaiul colindătorilor se va îndrepta spre Mitropolia Banatului, unde va fi prezentat un moment artistic specific sărbătorilor de Crăciun.
Evenimentul este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș.

Sfântul Vasile, prăznuit în prima zi din an
Impozitele și taxele locale pentru anul 2026, au fost ajustate, conform legislației în vigoare, la Timișoara
Ruslana și Lupii lui Calancea cântă la Revelion 2026, la Timișoara
CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe
Sfântul Ștefan, prăznuit în a treia zi de Crăciun
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Articole recente
- Sfântul Vasile, prăznuit în prima zi din an 31 decembrie 2025
- Impozitele și taxele locale pentru anul 2026, au fost ajustate, conform legislației în vigoare, la Timișoara 30 decembrie 2025
- Ruslana și Lupii lui Calancea cântă la Revelion 2026, la Timișoara 28 decembrie 2025
- CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe 27 decembrie 2025
- Sfântul Ștefan, prăznuit în a treia zi de Crăciun 26 decembrie 2025
Cele mai citite
-
Localeacum 3 aniProgramări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 11 luniRadare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Evenimenteacum 6 aniNuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Actualitateacum 10 aniTimişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Spiritualitateacum 9 aniVindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 4 aniCabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 8 aniÎncepe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 aniRuga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară

