Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Culinar

Regiunea Sibiu candidează pentru statutul de Regiune Gastronomică Europeană în 2019

Publicat

pe

Regiunea Sibiu îşi va susţine pe 30 septembrie candidatura la Institutul Internaţional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism (IGCAT), pentru a obţine statutul de Regiune Gastronomică Europeană în 2019, a anunţat primăria municipiului reşedinţă de judeţ, intr-un comunicat de presă.

Până la finalul anului, regiunea Sibiu va şti dacă peste trei ani va fi Regiune Gastronomică. Dacă va fi admisă candidatura regiunii Sibiu, Consiliul Judeţean şi primăriile celor două municipii componente vor investi în următorii trei ani, doar pentru acest proiect, 8.659.200 euro.

„Beneficiile principale pe care le anticipăm sunt în primul rând de ordin economic, prin încurajarea producătorilor şi afacerilor locale în domeniul producerii hranei şi în domeniul culturii gastronomice ca motor de dezvoltare. Obiectivele secundare ale programului sunt în domeniul turismului şi sănătăţii comunităţii”, a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

Regiunea Sibiu, care a aplicat pentru statutul de Regiune Gastronomică Europeană 2019, este alcătuită din municipiul Sibiu, municipiul Mediaş, Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului, Valea Târnavelor, Valea Hârtibaciului şi Ţara Secaşelor. În total acestea alcătuiesc o suprafaţă de 5.432 kilometri pătraţi, cu peste 460.000 de locuitori şi peste 300.000 de hectare de suprafaţă agricolă, potrivit comunicatului.

„O recunoaştere importantă a venit deja în 2015 din partea Comisiei Europene care a acordat zonei Mărginimea Sibiului titlul de ‘Destinaţie europeană de excelenţă pentru turism şi gastronomie’; iată deci o direcţie de dezvoltare în care merită investit”, a precizat Daniela Cîmpean, preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu.

Dosarul de candidatură a regiunii Sibiu a fost depus în luna iulie. El conţine o scurtă prezentare a regiunii, cu evenimentele care au loc an de an în domeniul gastronomiei, dar şi obiectivele, ariile de interes, produsele gastronomice specifice zonei şi câteva dintre programele pe care regiunea Sibiu şi le propune în acest moment pentru anul 2019, când doreşte să poarte titulatura de Regiune Gastronomică Europeană.

Culinar

Cele mai bune rețete de post de la mănăstiri

Publicat

pe

Pe paginile de Facebook ale mănăstirilor românești, măicuțele oferă credincioșilor rețete de post care se gătesc, de obicei, în aveastă perioadă și în locașurile de cult.

Ciuperci la cuptor

Ingrediente
13 ciuperci mari
câteva fire de pătrunjel
câteva fire de mărar
1 căţel usturoi
1/4 linguriţă sare
1/2 linguriţă boia
1/2 linguriţă piper
puţin ulei
Preparare: Se spală ciupercile şi apoi se usucă cu şerveţele de hârtie. Scoateţi codiţele. Aşezaţi zece ciuperci în tavă cu faţa în jos şi daţi la cuptor la 220 C pentru zece minute. Scurgeţi sucul lăsat de ciuperci din tavă şi întorceti ciupercile cu faţă în sus. Tocaţi mărunt codiţele plus restul de trei ciuperci şi le amestecaţi cu verdeţurile tocate, usturoiul strivit şi condimente. Umpleţi pălărioarele ciupercilor din tavă cu amestecul de mai sus. Stropiţi cu puţin ulei ciupercile. Daţi la cuptor la 220C pentru 15 – 20 minute. Le serviţi calde cu mujdei de usturoi şi pâine prăjită.

Tăieţei cu pesmet

300 g tăieţei laţi (fără ou în perioada postului)
100 g pesmet
80 g zahăr
1/4 linguriţă scorţişoară
2 linguri ulei (sau unt)
Porţii: 3-4
Preparare: Se pun tăieţeii la fiert în apă cu puţină sare. Se fierb conform instrucţiunilor de pe pachet. Într-o tigaie largă se încinge o lingură ulei şi se adaugă pesmetul. Se prăjeşte la foc mediu (la început) şi amestecând tot timpul. După ce vedeţi că pesmetul începe să se rumenească uşor, daţi focul la mic şi continuaţi să prăjiţi până e rumen (nu vă opriţi din amestecat). Când pesmetul e rumen (durează cam 5 minute), adăugaţi zahărul şi scorţişoară şi amestecaţi. Mutaţi pesmetul într-o farfurie. Strecuraţi tăieţeii şi adăugaţi peste ei restul de ulei. Amestecaţi. Adăugaţi pesmetul cu zahăr şi amestecaţi. Serviţi cald.

Ciorbă de fasole boabe

Ingrediente
500 g fasole boabe uscată
2 cepe
1 morcov
2 ardei
6 roşii mici (roşii cherry)
1 lingură pastă de tomate
1/2 ţelină mică
50 ml ulei
pătrunjel proaspăt
sare şi piper după gust
Preparare: Fasolea boabe (aleasă) se pune la înmuiat de seara, în apă. Se pune la fiert cu apă rece ( 3 litri), după 10 min de la fierbere se înlocuieşte cu altă apă. Procedura se repetă de două ori. Legumele se spală şi se curată apoi le tăiem cubuleţe, fără roşii. Separat într-o oală se adaugă uleiul la încins, se adaugă legumele şi se lasă câteva minute să se soteze. Se adaugă pasta de tomate, roşiile decojite şi supa de fasole, circa cinci polonice, apoi se lasă să fiarbă la foc mic circa 12 minute. După acest timp se adaugă peste legume fasolea fiartă. Se lasă să mai dea câteva clocote, se adaugă sare şi piper, după gust. Se ia de pe foc şi se adaugă pătrunjel tăiat mărunt. Se serveşte caldă.

Ardei umplut de post

Ingrediente
7 ardei graşi
1 ardei
2 morcovi
2 cepe
150 g orez
3 roşii
boia de ardei dulce
piper, sare
50 ml ulei
1 lingură de făină
1 linguriţă de vegeta
pătrunjel
Preparare: Ardeii se spală şi se curăţă de cotorul cu seminţe. Din cotor se îndepărtează seminţele şi se opreşte pentru capac. Separat pregătim legumele, ceapă şi ardeiul se toacă fâşiuţe, morcovul se rade. Într-o tigaie punem uleiul la încins, înăbuşim legumele, se adaugă orezul, adăugăm pulpă de la roşii şi se lasă pe foc până capătă o consistentă bună de umplut ardeii. La final, adăugăm sare, piper după gust. Se umplu ardeii şi îi aşezăm într-o cratiţă mai înaltă. Se adaugă apă caldă şi câteva rondele de roşii. Se adaugă după gust o linguriţă de vegeta şi se lasă ardeii la fiert la foc mic. Spre final dizolvăm o lingură de făină în apă şi adăugăm în sos. Sunt gata când zeamă a scăzut şi ardeii au fiert. Se adaugă verdeaţă tocată mărunt. Se servesc calzi împreună cu sos.

Supă de cartofi cu pâine prăjită şi usturoi

Ingrediente
5 linguriţe ulei de măsline
2 cepe
3 căţei de usturoi
3 cartofi mari albi
2 ramuri de rozmarin
8 felii de pâine
1 l supă de legume
sare
Preparare: Spălăm, curăţăm şi tăiem în cuburi nu prea mici cartofii, apoi îi punem la fiert în apă cu puţină sare vreme de 10 minute. Curăţăm şi tăiem ceapă mărunt. O punem la călit în ulei încins. Când s-a înmuiat, adăugăm usturoiul zdrobit şi o ramură de rozmarin. Scurgem cartofii şi îi punem peste ceapă şi usturoi. Peste ele turanam supă de legume caldă. Dăm în clocot şi lăsăm să fiarbă 20 de minute la foc foarte mic. În acest timp, încingem cuptorul. Tăiem pâinea şi o ungem cu ulei de măsline, o frecăm cu usturoi şi rozmarin şi o punem la copt timp de 10 minute. După ce toate ingredientele sunt fierte, supă se transferă într-un blender şi se mixează până când obţinem o pastă omogenă. După ce s-a obţinut consistentă dorită, supă se pune în boluri şi se serveşte cu pâinea prăjită.

Gulaş de ciuperci

Ingrediente
600 g mix de ciuperci (am folosit 200 g ciuperci champignon; 200 g hribi congelate; 200 h ghebe congelate)
1 căţel usturoi
1 fir mic rozmarin
1 fir mic cimbru
5 fire pătrunjel
1 lingură ulei
sare, piper negru
Sos gulaş
1 ardei roşu (gras sau kapia; aprox 150 gr)
1/2 ceapă mică (cca 15 gr)
1 căţel usturoi
1 linguriţă cu vârf boia de ardei dulce
1 linguriţă cu vârf pastă de roşii
1 linguriţă de oţet balsamic
1 priză zahăr
1 lingură ulei
sare
Preparare: Dacă folosiţi ciuperci congelate începeţi cu ele: le puneţi într-o tigaie largă, la foc mediu şi le lăsaţi până sunt decongelate complet. Strecuraţi sucul lăsat de ciuperci, presând bine pe ciuperci; reţineţi separat ciupercile şi sucul lăsat. Măsuraţi sucul lăsat de ciuperci şi completaţi cu apă dacă e cazul astfel încât să aveţi 300 ml lichid. Restul ciupercilor se şterg cu un şerveţel, se curată de picioruşe şi se taie bucăţi potrivite. Sosul: într-o oală încingeţi uleiul şi adăugaţi ceapă tocată, usturoiul felii groase şi ardeiul curăţat tăiat bucăţi nu foarte mari. Se soteaza împreună 5 minute, până ceapă se înmoaie un pic. Se adaugă pastă de roşii şi oţetul balsamic şi se soteaza împreună încă 1 minut. Se trage oală de pe foc, se adaugă boiaua (dacă doriţi puneţi şi puţină boia iute şi afumată) şi zahărul şi se amestecă bine. Se stinge cu lichidul de pe ciuperci şi se condimentează cu puţină sare. Dacă nu aţi folosit ciuperci congelate folosiţi 300 ml apă. Se fierbe la foc mic, timp de 25 de minute. Se mixeza sosul în blender şi apoi se trece printr-o sită fină. Într-o cratiţă mai largă încingeţi uleiul şi adăugaţi ciupercile crude (în cazul meu cele champignon). Se soteaza la foc mare până încep să se rumeneasca. Se adaugă şi ciupercile care au fost congelate şi se soteaza împreună încă 2-3 minute. Se adaugă usturoiul tăiat felii, firele de verdeaţă, puţină sare şi piper negru şi se soteaza încă 1 minut. Se adaugă sosul gulaş şi se fierbe cu capac timp de 10 minute.Se scot verdeţurile din oală. Se drege gulaşul de sare. Se adaugă pătrunjel tocat. E bun cu mămăliguţă sau piure de cartofi.

Citeste mai mult

Culinar

Rețete de la mănăstire cu păstrăv. Peștele – recomandat în dietele sănătoase

Publicat

pe

Parte din familia Salmonidae și înrudit cu somonul, charul și graylingul, păstrăvul trăiește în general în apele cu o temperatură mai scăzută, în regiunile de munte, submontane sau de deal. Cea mai răspândită și cunoscută varietate de păstrăv este cel curcubeu, denumire provenită de la banda longitudinală multicoloră ce îl deosebește de orice alt pește de munte. Este unul dintre cei mai apreciați pești datorită gustului bun și calităților nutritive.

Păstrăvul este bogat în acizi grași Omega 3, vitaminele D, A, C, E, B6, B2, B1, B12, proteine, sodiu, potasiu, fier, fosfor, zinc, seleniu, magneziu. Este unul dintre peștii cu o cantitate mică de mercur și, fiind semigras, are un conținut scăzut de calorii.

Consumul de păstrăv ajută la buna funcționare a sistemului cardiovascular, îmbunătățește memoria și încetinește declinul cognitiv. De asemenea, asigură o bună dezvoltare a copiilor preșcolari, îmbunătățește vederea și sistemul imunitar, elimină senzația de oboseală, ameliorează dispoziția depresivă etc.

Păstrăvul se consumă sub diverse forme: prăjit, la cuptor, umplut, în ciorbe, afumat, la grătar, la aburi etc.

Rețete

Păstrăv prăjit în fulgi de porumb, cu mujdei de usturoi 

Ingrediente: 2 păstrăvi curățați și spălați, 200 g iaurt, 100 g pesmet, 200 g fulgi de porumb, 2 roșii, 1 lămâie, 3 căței de usturoi, sare, piper, boia dulce. Preparare: În iaurt se adaugă sare, boia, piper, zeama de lămâie; se omogenizează și se pun păstrăvii în acest amestec timp de o oră, la rece. Se amestecă pesmetul cu fulgii de porumb și se dau păstrăvii prin acest amestec de 2-3 ori, după care se prăjesc până devin crocanți. Preparatul se servește cu mujdei făcut din roșii, usturoi, sare și pătrunjel verde.

Salată de păstrăv afumat

Ingrediente: 1 păstrăv afumat, 4 cartofi fierți, 2 morcovi mari fierți, 250 g maioneză făcută în casă, 150 g măsline, 1 gogoșar mai mare, albușul fiert de la ouăle pentru maioneză, sare, piper, oțet.

Preparare: Se curăță morcovii și cartofii, se taie cubulețe, apoi se pregătește maioneza; se curăță, se spală și se taie gogoșarul cubulețe; se adaugă puțin oțet și se lasă 10-15 minute, apoi se pune peste amestecul de cartofi cu morcov. Păstrăvul se alege de oase, se îndepărtează pielea și se mărunțește, apoi se pune peste legume; se adaugă albușul tăiat mărunt, măslinele, se amestecă cu maioneza, se potrivește de sare și piper, se omogenizează compoziția și se poate servi.

Tataki de păstrăv somonat

Ingrediente: 2 bucăți file de păstrăv roz, 30 g ghimbir proaspăt, 1 lingură oțet, 1 lingură sos japonez mirin, 2-3 linguri sos de soia, sare marină, piper, 1 lingură ulei de susan, 2 linguri semințe de susan. 

Preparare: Se face un amestec de ghimbir, ulei de susan, oțet, sos mirin, sos de soia, piper; se amestecă bine, se toarnă peste pește și se pune la marinat pentru 3 ore la frigider, apoi se scoate și se dă prin semințe de susan și se prăjește. Se servește cald cu garnitură de salată, orez sau cartofi.

sursa: monahia Ecaterina Vicleanu, Ziarul Lumina

foto: kaufland.ro

Citeste mai mult

Culinar

Criză de drojdie în supermarketuri. Rețetă de maia pentru pâine

Publicat

pe

Având în vedere criza de drojdie din supermarketurile noastre, în contextul actual generat de pandemia de coronavirus, vă oferim în cele ce urmează o rețetă testată de maia pentru pâine.

Maiaua reprezintă un ingredient necesar creșterii aluatului de pâine. Tehnica de a face pâine cu maia este străveche, urme ale folosirii ei găsindu-se în vestigiile diferitelor culturi, cu multe secole înaintea erei noastre.

Maiaua este agentul de fermentare și dospire care se folosește în aluaturile cu făină pentru pâine, cozonac, biscuiți etc. Maiaua pentru pâine nu este dulce, precum maiaua clasică pentru cozonac, ci este puțin acrișoară. Maiaua care se folosește la prepararea pâinii este crescută doar din apă, făină și eventual sare ori semințe. Drojdia dezvoltată în maia nu este drojdie de bere ori drojdie comercială. Este o tulpină de drojdie inițial dezvoltată pe coaja bobului de strugure și ulterior cultivată pe pat de azot, în regim intens, pentru nevoile din alimentație.

Rețetă:

Se ia jumătate de kilogram de făină și se amestecă cu apă (la temperatura camerei), până se face un aluat moale, apoi se lasă la crescut 12 ore, după care se pune la frigider (nu congelator) 24 de ore.

Se scoate din nou, se lasă până la 8 ore la temperatura camerei și se amestecă cu 250 gr. făină și apă. Se lasă la crescut 12 ore și apoi se bagă la frigider 24 de ore.

După ce se amestecă și adoua oară, se lasă la frigider încă 24 de ore și abia atunci este gata maiaua. Nu trebuie amestecată niciodată cu apă fierbinte sau împreună cu sarea.

La 12 kg de făină se pun 500 gr. de maia.

Maiaua ține și trei săptămâni la frigider!

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite