Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

7 curiozități mai puțin știute despre bradul de Crăciun

Publicat

pe

Conform tradiției, pe data de 24 decembrie, trebuie să împodobim bradul de Crăciun pentru a primi darurile celor dragi. Este un obicei vechi și răpândit în toată lumea creștină, dar de-a lungul secolelor a trecut prin mai multe transformări.

În primele secole ale erei creștine, crengile de brad pe care le aduceau în case oamenii la început de iarnă, nu aveau nicio legătură cu sărbătoarea Crăciunului. Bradul era un simbol al solstițiului de iarnă, care cade de obicei în zilele de 21 sau 22 decembrie și era văzut drept o continuitate a spiritului naturii, care va renaște la începutul primăverii.

Până pe la mijlocul secolului al XVII-lea, preoții au încercat să împiedice perpetuarea obiceiului de a împodobi casa cu crengi de brad iarna. La 1647, preotul Johann Conrad Dannhauer de la Catedrala din Strassbourg spunea despre brazi că sunt doar ”o joacă de copil” și că primesc mai multă atenție decât cuvântul Domnului și sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului. Dar lumea a continuat să aducă brazi în case înainte de Crăciun, astfel că, în cele din urmă, biserica a adoptat și acest obicei și a încercat să îi dea o conotație religioasă.

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, familiile mai sărace din sudul Germaniei obișnuiau să agațe câte un brad micuț de tavan, în care atârnau colaci și prăjiturele. Bradul era agățat cu vârful în jos, iar copiii nu ajungeau la bunătățile din el decât cu permisiunea părinților. În alte regiuni, era obiceiul să se facă o piramidă din crenguțe de brad în vârful căreia se punea o lumânare.

Germanii secolului al XVI-lea au fost primii care au început să adauge lumânări aprinse printre ornamentele din brad. Se crede că pastorul Martin Luther a fost cel care a aprins primele lumânări în brad după ce, într-o seară de iarnă, a văzut stelele sclipind printre crengile unui brad din curtea sa.

În primele secole în care moda pomului de Crăciun s-a răspândit în Europa și America, darurile se puneau direct în brad. Părinții pregăteau de obicei prăjiturele, jucării și acadele pentru cei mici, le agățau de ramuri și copiii se întreceau care să le ia primii. Cu timpul, darurile au devenit mai mari și mai grele, astfel că au ajuns să fie ascunse sub crengi.

Puțină lume știe că bradul de Crăciun trebuie pus într-un suport cu o bază solidă și înaltă, în care poți adăuga apă. Bradul este încă viu când ajunge în casele noastre, chiar dacă a fost tăiat de două sau trei săptămâni. De aceea, are nevoie de cel puțin unul sau doi litri de apă zilnic. Astfel, bradul se va usca mai greu și își va păstra acele verzi mai mult timp.

Micul orășel german Lauscha din Turingia este considerat locul de origine al globurilor pentru pom. Aici, industria sticlăriei era în floare în secolul al XVI-lea și se produceau farfurii, vaze și pahare. În anul 1847, unul dintre cele mai vechi ateliere a început să producă ornamente de Crăciun sub formă de nuci și fructe, de culoare argintie. În scurt timp, ele au început să fie exportate în Europa, apoi în America, în anii 1880.

 

Sursa: Libertatea pentru femei

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

pe

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite