Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Ce se face la Moșii de iarnă, în Sâmbăta Sântoaderului

Publicat

pe

La Moșii de iarnă, în Sâmbăta Sântoaderului, trebuie să ducem mai departe tradiția împărțirii pomenilor pentru sufletele adormite. După datina străbună, în fiecare an, înaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți, când se lasă sec pentru începutul Postului Mare, se pomenesc morții. Iar la Moșii de iarnă suntem mai darnici.

 

Sâmbăta Morților este oficiată cu fast în toate bisericile ortodoxe, fiind o zi în care se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruți din lumea celor vii. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă, el depinzând de sărbătoarea Sfintelor Paști. În acest an, Moșii de Iarnă pică pe data de 18 februarie, cu o zi înainte de Lăsatul secului, înaintea Postului Mare.

De ce le spunem Moși?

 

Serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, acestor zile le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii. Dar și activitățile de sezon ale urmașilor. Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism. Însă ea se celebrează astăzi în biserici. Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec. Este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi.

 

A doua zi, duminică, în biserici se citește, la Sfânta Liturghie, fragmentul evanghelic referitor la judecata de apoi, la sfârșitul lumii. Când toți ne vom primi locul meritat, raiul sau iadul. Se spune că fiecare are parte, la 40 de zile de la trecerea în lumea cealaltă, de o judecată menită să trimită sufletul în funcție de faptele lui în locul meritat. Dar la sfârșitul lumii va avea loc o nouă judecată definitivă. Printre faptele care cântăresc greu în balanța deciziei finale se numără și pomenirea cuvenită strămoșilor. Dar și rugăciunile înălțate de către cei vii pentru odihna veșnică a celor dispăruți și pentru iertarea păcatelor lor. Așa se face că Biserica a ales zile speciale din an în care să le amintească credincioșilor de datoria pe care o au față de străbuni.

 

Ce se împarte la Moșii de iarnă

 

Spre deosebire de ceilalți Moși, Moșii de Iarnă aridică mai multe pretenții. Acum se împart, pe lângă bucate alese, și blide, vase noi cu mâncare. Printre cele mai răspândite pomeni se numără, la loc de cinste, plăcintele cu brânză, produsele lactate, sarmalele, răciturile, piftia, colacii cu miere şi nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările. Este bine ca fiecare credincios să aprindă în această zi măcar câte două lumânări. Una menită să lumineze calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății lui și a familiei.

 

În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, langă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat cât și celui care a primit. În Banat, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir și tămâiază mormintele. După slujbă, împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc. Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri.

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Pelerinajul Floriilor, ediția 2025, la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 12 aprilie 2025, de la ora  17:00 la ora 18:00, se organizează îndătinatul pelerinaj al Floriilor, conform Mitropoliei Banatului.

Vor exista două puncte de plecare spre Catedrala mitropolitană, pe următoarele trasee:

Ora 17:30 – Biserica Ortodoxă din Piața Alexandru Mocioni nr. 9 (Kuttel) – B-dul 16 Decembrie 1989 – Podul Traian – Catedrala mitropolitană;

Ora 17:40 – Mitropolia Banatului – B-dul C.D. Loga – Catedrala mitropolitană.

La acest pelerinaj vor participa grupuri de tineri şi de credincioşi din parohiile timişorene,  precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi.

La Catedrala mitropolitană vor fi întâmpinaţi de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi de preoţii catedralei.

De la ora 18:00, va fi oficiată Vecernia unită cu Litia și vor fi binecuvântate ramurile de salcie, care vor fi oferite credincioșilor.

În Duminica Intrării Domnului în Iersusalim sau a Floriilor, Sfânta Liturghie va începe la ora 9:30 și va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, împreună cu preoții și diaconii catedralei. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul catedralei, dirijat de prof. Bogdan Mureșan.

Denia Floriilor va fi oficiată de la ora 18:00.

La finalul acestei slujbe are loc tradiționalul concert de Florii, susținut de corala „Epifania”, dirijată de prof. Florin-Nicolae Șincari.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Spiritualitate

Buna Vestire – sărbătoarea dedicată Maicii Domnului. Ce tradiții se păstrează

Publicat

pe

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

Cei mai mulți creștini slăvesc această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, fiind vorba de un calcul exact de nouă luni, înainte Crăciunului, când este sărbătorită nașterea lui Iisus. Potrivit evangheliei după Luca 1:26, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elizabetei, mama lui Ioan Botezătorul.

În Apus, această sărbătoare este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului, iar în calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie sau Ziua Cucului.

Buna Vestire este o sărbătoare creştină care se celebrează pe data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.

Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.

În anumite zone, pentru a avea roade bogate, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. De Buna Vestire se poate ara, însă nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsarile boabele de sub brazdă. Tot atunci, gospodinele din Maramureş adună lucrurile care nu mai sunt de folos de prin curţi şi le dau foc. Acest ritual este cunoscut drept Noaptea focurilor şi este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau chiar până în zori.

De Buna Vestire este dezlegare la peşte, iar tradiţia spune că acela care gustă peşte în această sărbătoare se va simţi tot anul precum peştele în apă. Străbunii credeau că pescarii nu au voie de Buna Vestire să arunce mamaligă în apă, pentru că mor peştii.

Ziua de Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, deoarece cucul începe să cânte şi astfel anunţă sosirea efectivă a primăverii. De asemenea, în anumite părţi, oamenii numără de câte ori a cântat cucul pentru a şti câţi ani va mai trăi.

În plus, în alte zone ale ţării, se obişnuieşte ca fetele de măritat şi flăcăii să întrebe cucul când se vor căsători: “Cucule voinicule/Câţi ani îmi vei da/Până m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte să cânte cucul, înseamnă că va mai aştepta un an. Dacă nu se auzea, înseamnă că va urma o căsătorie în acel an.

Mai mult, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.

De asemenea, în această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Ce să faci la Buna Vestire, în 25 martie, ca să-ți fie bine

Citeste mai mult

Spiritualitate

Impactul educativ al Martorilor lui Iehova în penitenciarele din România, recunoscut oficial

Publicat

pe

Dej. În decembrie 2024, Administrația Penitenciarului Spital Dej din România le-a acordat Martorilor lui Iehova o diplomă de merit pentru activitatea lor de instruire biblică desfășurată în cadrul instituției. Ruben Mátyás și Vasile Purdea au primit diploma prin care se recunosc meritele Martorilor care le acordă asistență religioasă persoanelor private de libertate aflate în tranzit în Penitenciarul Spital Dej. Diploma a fost acordată „în semn de aleasă prețuire și adâncă recunoștință pentru activitatea desfășurată în Penitenciarul Spital Dej de-a lungul timpului”.

Într-o declarație referitoare la activitatea lor, dl Ruben a afirmat: „Deseori întâlnim persoane care nu au avut niciodată contact cu Martorii lui Iehova. Ne pun multe întrebări și avem discuții constructive.” Dl Vasile a adăugat: „De exemplu, acum câteva luni, am întâlnit un bărbat foarte bolnav și deprimat. După o discuție bazată pe lecția 2 din broșura Bucură-te pentru totdeauna de viață!, bărbatul și-a schimbat complet atitudinea. A continuat să fie vizitat chiar și după ce a fost transferat de la spital la penitenciarul din Târgu Jiu.”

La nivel național. Pe lângă Spitalul Penitenciar Dej, în România există alte 42 de penitenciare unde Martorii lui Iehova organizează întruniri și conduc studii biblice. Cei 542 de bărbați și cele 57 de femei care acordă benevol asistență religioasă întâlnesc frecvent persoane interesate de mesajul plin de speranță al Bibliei.

Mioveni. La spitalul din cadrul Penitenciarului Mioveni, două Martore ale lui Iehova au întâlnit o femeie internată temporar ai cărei părinți o abandonaseră când era doar un copil. Ca adult, ea s-a implicat în activități infracționale, din cauza cărora a fost privată de libertate. Dar în timp ce își executa pedeapsa, a ajuns să regrete profund acțiunile sale din trecut. Martorele i-au împărtășit exemple biblice despre persoane care au reușit să își schimbe viața în mod semnificativ și au fost eliberate de sentimentele împovărătoare de vinovăție. De asemenea, au liniștit-o citindu-i un pasaj încurajator din Biblie, din Psalmul 27, versetul 10, unde se spune: „Chiar dacă tatăl meu și mama mea m-ar părăsi, Iehova [Dumnezeu] însuși m-ar primi”. Femeia a fost mișcată până la lacrimi și și-a exprimat dorința de a lua legătura cu Martorii care vizitează penitenciarul în care își ispășește pedeapsa cu închisoarea.

Baia Mare. Marius Marian, actualmente Martor al lui Iehova, a dus o viață marcată de violență, droguri și consum de alcool, motiv pentru care a fost privat de libertate la Penitenciarul Baia Mare. În perioada detenției, el a studiat Biblia cu Martorii lui Iehova care vizitau penitenciarul și a făcut schimbări semnificative în viața sa, adoptând înaltele norme și principii de viață biblice. După eliberare, a continuat să facă îmbunătățiri în personalitatea sa creștină, iar în prezent, după mai mulți ani, revine periodic în același penitenciar pentru a le oferi persoanelor private de libertate sprijin și îndrumare pe plan spiritual. „Știu cât de mult au nevoie aceste persoane de ajutor. Mă întorc foarte bucuros acolo să le ofer ajutor,” a declarat dl Marian.

București-Jilava. În Penitenciarul Jilava, Martorii lui Iehova desfășoară programe de asistență religioasă de mai bine de 20 de ani. În 2019, comisarul-șef Iulian Băcioiu, educator, a declarat: „Organizația Martorii lui Iehova este un partener de nădejde pentru Penitenciarul București-Jilava, iar calitatea [reprezentanților cultului] se regăsește în modul decent și interesant în care aceștia își organizează activitățile cu deținuții. Mai mult, vin în întâmpinarea nevoilor unității, sprijinind deseori organizarea de activități între deținuți și familiile lor, în curtea penitenciarului sau în afara acestuia.” Minas, un bărbat din Grecia, care a fost închis un timp la Jilava, a început să discute din Biblie cu Martorii lui Iehova în 2020, chiar înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. Pe durata pandemiei, conducerea i-a aprobat să primească asistență religioasă online, prin Skype. După un an, îmbunătățirile pe care le-a făcut în comportamentul său, descris ca „sălbatic” până atunci, au fost atât de evidente, încât i s-a aprobat reducerea pedepsei cu 18 luni, fiind eliberat anticipat.

Impactul activității Martorilor lui Iehova în penitenciarele din România este profund și de durată. Prin eforturile lor consecvente, aceste persoane care se pun la dispoziție benevol pentru a-și ajuta semenii aflați într-o perioadă nefastă a vieții reușesc să le ofere acestora nu doar sprijin moral, ci și o rază de speranță, contribuind la reintegrarea acestora în societate. Recunoașterea oficială primită din partea Penitenciarului Spital Dej nu doar validează munca lor, ci și încurajează continuarea acestor activități benefice. Într-o lume în care sprijinul și îndrumarea sunt esențiale, activitatea Martorilor lui Iehova se dovedește a fi un suport fundamental în procesul de transformare și recuperare a persoanelor private de libertate.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite