O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie susţine că a descoperit, în urma unui studiu, care sunt cele cinci pietre de temelie ce stau la baza construirii unei vieţi fructuoase, informează The Telegraph.
Oamenii de ştiinţă de la University College London (UCL) au ajuns la concluzia că stabilitatea emoţională, determinarea, controlul, optimismul şi conştiinciozitatea sunt cele cinci atribute principale care se află în spatele unei stări bune de sănătate, a bunăstării materiale şi a succesului în viaţă.
Persoanele aflate în jurul vârstelor de 50 şi 60 de ani, care au obţinut cel mai bun scor la cel puţin patru dintre cele cinci atribute erau în general mai bogate, mai puţin deprimate, mai sănătoase şi mai conectate la un cerc social mai larg.
Spre deosebire de acestea, cei care au atins două sau mai puţine dintre cele cinci erau de multe ori singuri, depresivi şi manifestau un risc mult mai mare de a suferi de boli cronice, relevă articolul publicat luni de The Telegraph.
„Este binecunoscut faptul că unele persoane foarte inteligente sau care provin din medii favorizate ar putea eşua în viaţă deoarece le lipseşte tăria de caracter, în timp ce indivizii mai puţin înzestraţi, care sunt însă de încredere şi sunt autodisciplinaţi îşi ating ţelurile”, susţine profesor Andrew Steptoe de la departamentul de Epidemiologie şi Sănătate Publică, cel care a condus cercetarea.
„Nici unul dintre atribute, luat individual, nu s-a dovedit mai important decât celelalte. În schimb, efectele sunt determinate de însumarea acestor deprinderi de viaţă. Am fost surprinşi de varietatea proceselor – economice, sociale, psihologice, biologice, de sănătate şi dizabilitate – ce par a fi asociate (cu reuşita – n.r.)”, a completat el.
Pentru a descoperi impactul pe care îl au deprinderile de viaţă, echipa de la UCL a studiat informaţii incluse în analiza privind îmbătrânirea populaţiei „English Longitudinal Study of Ageing” la care au luat parte peste 8.000 de britanici de vârstă mijlocie, în ultimii unsprezece ani. Oamenii de ştiinţă au descoperit că doar 3% dintre persoanele care au obţinut scoruri mari la toate cele cinci atribute manifestau simptome de depresie severă în comparaţie cu 22% dintre indivizii care au avut un număr mai mic de deprinderi de viaţă.
Aproape jumătate dintre persoanele care au raportat cel mai înalt grad de singurătate aveau cele mai puţine dintre aceste atribute, cu 10,5% faţă de majoritatea.
În urma cercetării s-a observat că persoanele cu cele mai multe atribute aveau şi cel mai mic nivel de colesterol şi de proteină C reactivă, un marker ar inflamaţiei din organism relevant pentru numeroase afecţiuni printre care se numără diabetul de tip 2 şi bolile de inimă. De asemenea, acestea aveau o talie mai mică şi se mişcau mai rapid, însuşiri ce indică de multe ori o speranţă de viaţă mai mare, mai arată sursa citată.
În plus, s-a constatat că procentul activităţilor de voluntariat desfăşurate în mod regulat a crescut de la 28,7% la 40%, proporţional cu numărul de atribute individuale.
Deşi cercetătorii susţin că acest studiu observaţional nu poate dovedi legăturile de cauzalitate, ei au subliniat că în elaborarea concluziilor au fost excluşi factori care ar fi putut influenţa rezultatele, precum funcţiile cognitive, gradul de educaţie al indivizilor şi istoricul lor familial.
Jane Wardle, profesoară în cadrul UCL şi coautoare a studiului a concluzionat: „Deprinderi precum persistenţa, conştiinciozitatea şi controlul sunt importante în prima parte a vieţii. Rezultatele noastre sugerează că promovarea şi menţinerea acestor atribute la viaţa adultă ar putea fi relevante pentru sănătatea şi bunăstarea la vârste înaintate. Această lucrare deschide căile către explorarea modurilor în care o varietate de deprinderi de viaţă ar putea fi sporite în cazul persoanelor în vârstă în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate, a bunăstării şi a funcţiei sociale în ultimele stadii de viaţă”.
Studiul a fost publicat în jurnalul „PNAS”
AGERPRES