Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Administrație

Consiliul Județean Timiș dă undă verde pentru construcția noului Pod al Turcului în Parța

Publicat

pe

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Timiș, a fost aprobată documentația tehnico-economică aferentă investiției publice privind execuția unui nou pod pe DJ 593B, în dreptul localității Parța, la kilometrul 5+000. Proiectul vizează înlocuirea actualului „Pod al Turcului”, o construcție istorică realizată din zidărie de piatră în anul 1955, care se află într-o stare avansată de degradare.

Podul existent, construit pe piloni de lemn, a fost grav afectat de trecerea timpului și de condițiile climatice extreme, fiind considerat în prezent impropriu pentru circulația rutieră. De altfel, traficul pe pod a fost suspendat încă din luna octombrie 2022, din motive de siguranță, măsura fiind una necesară pentru prevenirea oricăror incidente. În trecut, podul a fost închis temporar doar în situații excepționale, precum creșterea nivelului râului Timiș, care ajungea să acopere în totalitate structura.

Studiul de fezabilitate pentru noul pod a fost elaborat de societatea S.C. IRICONSTRUCT S.R.L., iar investiția se ridică la valoarea de 31,2 milioane de lei – echivalentul a peste 6 milioane de euro. Noua construcție va înlocui definitiv vechiul pod și va asigura reluarea în condiții optime a circulației pe DJ 593B, arteră importantă pentru locuitorii din zona Parța și pentru traficul regional.

Durata estimată pentru realizarea lucrărilor este de șase luni de la momentul demarării execuției, ceea ce înseamnă că, în cel mai optimist scenariu, locuitorii ar putea beneficia de noul pod înainte de finalul acestui an.

„Este un proiect vital pentru comunitatea noastră. Închiderea Podului Turcului a creat un disconfort major pentru locuitori și a afectat mobilitatea în zonă. Ne bucurăm că, în sfârșit, acest obiectiv intră în linie dreaptă”, a declarat primarul comunei Parța, Daniel Drăgan.

Prin această investiție, Consiliul Județean Timiș își reafirmă angajamentul față de modernizarea infrastructurii rutiere și față de siguranța cetățenilor. Noul pod de la Parța promite nu doar o circulație fluidizată, ci și un standard crescut de durabilitate și securitate pentru următoarele decenii.

Citeste mai mult

Locale

Grădiniță nouă – un proiect european de succes la Peciu Nou

Publicat

pe

Într-o perioadă în care educația timpurie devine tot mai importantă, comuna Peciu Nou din județul Timiș oferă un exemplu de dezvoltare durabilă și investiție inteligentă în viitorul copiilor.

O nouă grădiniță, realizată la cele mai înalte standarde europene, a fost finalizată în această localitate prin accesarea fondurilor europene – un proiect de suflet dus la bun sfârșit de către Primăria Peciu Nou.

Noua unitate de învățământ preșcolar nu este doar o clădire modernă, ci o expresie clară a seriozității cu care echipa Primăriei Peciu Nou tratează educația și dezvoltarea comunității. De la inițierea proiectului și până la finalizarea lucrărilor, primarul Gabriel DRĂGAN s-a implicat activ, asigurând o coordonare eficientă între toate părțile implicate: echipa de implementare din primărie, consultantul de proiect, executantul lucrărilor și, nu în ultimul rând, dirigintele de șantier titular – inginerul Daniel RUSU, alături de partenerii săi.

Dotări la standarde europene pentru un viitor mai bun

După finalizarea tuturor procedurilor de recepție și autorizare, grădinița își va deschide porțile în decursul acestui an pentru copiii din Peciu Nou. Noua instituție este dotată cu toate facilitățile necesare pentru desfășurarea unui act educațional de calitate: sisteme moderne de supraveghere video, instalații anti-incendiu de ultimă generație, încălzire în pardoseală, săli de clasă spațioase și luminoase, grupuri sanitare moderne și un spațiu de joacă generos.

„Este o unitate de învățământ la cele mai înalte standarde, începând de la supraveghere video, anti-incendiu, până la încălzire în pardoseală şi toate facilitățile necesare”, a declarat primarul Gabriel DRĂGAN, subliniind grija față de condițiile oferite micilor locuitori ai comunei.

Un viitor construit cu viziune și muncă

Succesul acestui proiect reflectă nu doar o bună capacitate de atragere și gestionare a fondurilor europene, ci și o mentalitate modernă în administrația locală – o abordare care pune accent pe sustenabilitate, calitate și binele comunității.

Această grădiniță nu este doar o clădire, ci o investiție în viitorul comunei Peciu Nou. Un exemplu elocvent că, prin seriozitate și muncă susținută, se pot realiza lucruri deosebite chiar și în mediul rural din România.

Citeste mai mult

Administrație

Bugetul municipiului Timișoara pe anul 2025, aprobat

Publicat

pe

Bugetul orașului propus de primarul Dominic Fritz pentru anul 2025 a fost aprobat astăzi de Consiliul Local, cu o singură abținere. Bugetul are o valoare totală de 2,65 de miliarde de lei, cu o majorare de peste 100 milioane lei față de 2024 – o ajustare realistă, menită să asigure stabilitatea financiară și continuitatea investițiilor.

“Este un buget echilibrat și onest, care reflectă atât dinamica economică pozitivă a Timișoarei, cât și stabilitatea financiară pe care am reușit să o construim. Prioritizăm investițiile în mobilitate, educație și sănătate și canalizăm banii spre îmbunătățirea calității vieții în cartiere. Timișoara are un buget realist, bine fundamentat, cu care valorificăm eficient resursele reale și prioritizăm proiectele cu adevărat relevante pentru comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Municipalitatea își menține angajamentul de a accelera dezvoltarea orașului, astfel că secțiunea de dezvoltare are prevăzută suma de 1,35 miliarde lei, din care 35% reprezintă fonduri pentru infrastructura de mobilitate.

Printre altele, pentru a stimula dezvoltarea unor zone și a atrage investiții private, Primăria Timișoara va continua și va demara investiții precum: construcție pasaj Solventul, construcție podul Solventul, refacere pasajul Slavici Polonă, reconstrucție Pasarela Îndrăgostiților, reconstrucție podul Iuliu Maniu.

Totodată, pentru a continua procesul de eficientizare a transportului public, secțiunea dezvoltare include achiziția a 33 de troleibuze noi și a 30 de autobuze electrice. Alte investiții incluse în programul de dezvoltare sunt: retehnologizarea magistralei care pleacă de la CET Sud și care distribuie agent termic în tot orașul, stadionul Arena Eroii Timișoarei, reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale 1, clădirii de gimnazială a Liceului J.L Calderon, a Liceului Ana Aslan, a Colegiului Tehnic Henri Coandă, a Liceului Alimentar, amenajarea Traseului Revoluției, Regenerarea Urbană a zonei Traian, dotarea noilor spitale de ORL și Balneologie.

Secțiunea de funcționare pentru 2025 are alocată suma de 1,3 miliarde de lei și acoperă finanțarea serviciilor publice esențiale, precum transportul și iluminatul public, termoficarea, curățenia, întreținerea spațiilor verzi, ordinea publică, asistența socială, cultura și sportul.

În programul de reparații străzi și trotuare, în valoare de 90 de milioane de lei, sunt incluse amenajări de parcări pe locul fostelor garaje, lucrări de modernizare a zonei Gara de Nord, precum și reparații pe artere majore – Rebreanu, Ana Ipătescu sau Alexandrescu. De asemenea, bugetul pentru întreținerea și reparațiile din școli și grădinițe crește cu 35%, ajungând la 85 de milioane de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite