Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Gala UNITER la Timișoara. Simona Neumann, printre laureați

Publicat

pe

Talentul şi excelenţa celor mai buni slujitori ai Thaliei din România, pentru anul 2016, au fost răsplătite, luni seara, pe scena Teatrului Naţional Timişoara (TNTm), în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Galei UNITER.

Momentul de deschidere a fost unul deosebit, amfitrionul celui mai titrat eveniment cultural românesc, Ion Caramitru, adresând salutul pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 din Piaţa Operei (Victoriei), în faţa teatrului, unde a răsunat şi gongul prestigiosului eveniment.

”Bună seara Timişoara, bună seara oraş-martir, oraş al florilor, oraş Capitală Culturală Europeană. Nici nu puteam găsi un loc mai potrivit pentru a XXV-a ediţie a galei UNITER, o ediţie specială, un sfert de secol, decât aici, la Timişoara. Oraşul schimbărilor majore din istoria noastră, oraşul Revoluţiei, oraşul viitorului cultural al ţării”, a rostit Ion Caramitru, în timp ce a intrat în sala TNTm.

Peste trei sute de artişti şi invitaţi din ţară şi străinătate au împărtăşit emoţiile nominalizaţilor la cele 11 secţiuni, împreună cu alte sute de spectatori care au umplut sala Operei, în timp ce a început decernarea trofeelor.

Premiul preşedintelui UNITER i-a fost acordat Simonei Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, pentru performanţa proiectului care a cucerit acest titlu.

Premiul Special pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile i-a revenit Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 a teatrului, care a fost manej imperial, iar municipalitatea a sprijinit acest proiect.

Trofeul i-a fost înmânat directoarei TNTm, Ada Hausvater, de către primarul Nicolae Robu, care a promis că alături de actuala clădire a Palatului Culturii, în care îşi desfăşoară activitatea Opera Naţională Română şi trei teatre (în limbile române, maghiară şi germană) vor mai apărea şi altele, la fel de impunătoare, până în anul Capitalei Culturale Europene 2021.

Premiul pentru debut i-a revenit lui Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul ”Martiri”, la Teatrul Naţional ”Radu Stanca” Sibiu – secţia Germană. Nominalizaţi au mai fost Radu Brănici pentru rolul Moiritz Stiefel din spectacolul ”Deşteptarea primăverii”, Teatrul German de Stat Timişoara şi Lavinia Pale pentru rolul Doruleţ din spectacolul ”Visul unei nopţi de iarnă”, Teatrul ”Tony Bulandra” Târgovişte.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost desemnat de juriul UNITER lui Gheorghe Visu pentru rolul Nozdriov, moşier din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti. Au mai fost nominalizaţi Miklos Bacs pentru rolul Satin din spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Ana Ciontea şi-a adjudecat Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Korobocika, Nastasia Petrovna, moşierească din spectacolul ”Suflete moarte”, Teatrul de Comedie, Bucureşti, care a fost nominalizată alături de Ana Bianca Popescu pentru rolul Luca din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti şi Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul ”Soldatul de ciocolată”, Teatrul Odeon, Bucureşti.

Premii Speciale pentru întreaga activitate le-au fost acordate: actriţei Mariana Mihuţ, scenografei Luana Drăgoiescu, scenografei Eugenia Tărăşescu-Jianu pentru o carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete, actorului Dionisie Vitcu, criticului de teatru Mariana Voicu şi regizorului Silviu Purcărete.

Regizorul Victor Ioan Frunză a primit Premiul de Excelenţă pentru regie, direcţie de scenă.

Premiul pentru critică de teatru a fost câştigat de Doina Papp, care a concurat alături de Alina Epîngeac şi Mirella Nedelcu Patureau.

Cea mai bună actriţă în rol principal 2016 a fost desemnată Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul ”O intervenţie”, Teatrul ACT Bucureşti. Ea a fost nominalizată alături de Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul ”Aglaja”, Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu” Bucureşti şi Mihaela Trofimov pentru rolul titular din spectacolul ”Molly Sweeney”, Teatrul UNTEATRU, Bucureşti.

Principesa Maria a României i-a înmânat Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2016 lui Petre Barbu, pentru ”Masa puterilor noastre”. Au mai concurat piesele: ”Eu nu sunt Hamlet” de Andrei Vornicu, ”Legea locatarului universale” de Denis Dinulescu, ”Ultima dorinţă” de Cristina Cozma şi ”Ziua în care m.am hotărât”, de Paul Popescu.

Premiul pentru cea mai bună scenografie a fost câştigat de Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului ”Cafeneaua”, la Teatrul Naţional ”Vasile Alecsandri” Iaşi, care a fost nominalizat alături de Adrian Damian pentru spectacolul ”Iarna”, Teatrul Nottara, Bucureşti, şi Irina Moscu pentru ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbine”, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania ”Tompa Miklos”.

Premiul Special a fost acordat actriţei Irene Flamann Catalina, pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional ”Mihai Eminescu” din Timişoara.

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost cucerit de Andrei Huţuleac, pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul ”Amadeus”, Teatrul Metropolis, Bucureşti, care a concurat alături de alţi doi nominalizaţi, Richard Bovnoszki pentru rolul Ciki din spectacolul ”No man’s land”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti, Ciprian Nicula pentru rolul Cristopher din spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.

Un Premiu special pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale a mers la Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte ”George Enescu” din Iaşi.

La secţiunea Teatru radiofonic, Premiul i-a revenit spectacolului ”Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, ”Dada Cabaret” după Matei Vişniec şi ”Poveste pentru tatăl meu” de Radu F. Alexandru.

British Council i-a acordat Marinei Constantinescu un Premiu pentru activitatea de sprijinire şi promovare a relaţiilor culturale româno-britanice.

”Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe a cucerit Premiul pentru Teatrul TV (Casa de producţie TVR), secţiune la care au mai fost nominalizate ”Jocul de-a vancaţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu şi ”Livada cu vişini” de A. P. Cehov, în regia lui Alexandru Lustig.

Yuri Kordonsky a cucerit juriul care i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul ”În adâncuri”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, care i-a avut competitori pe Victor Ioan Frunză, pentru spectacolului ”Amadeus”, teatrul Metropolis Bucureşti şi Bobi Pricop, pentru spectacolul ”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, Teatrul Naţional ”I. L. Caragiale” Bucureşti.

Ion Caramitru a punctat pe parcursul Galei că de mulţi ani UNITER nu a mai acordat Premiul Mecena, dar la actuala ediţie a fost acordat lui Mircea Stoian care conduce o firmă din Timişoara care împlineşte aceeaşi vârstă ca şi UNITER.

În finalul Galei UNITER a fost anunţat Premiul pentru cel mai bun spectacol al anului 2016, ”Amadeus”, director de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis, Bucureşti, la această secţiune fiind nominalizate şi ”Artists Talk”, spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB şi ”Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”, regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Târgu Mureş.

Ion Caramitru a primit în finalul Galei UNITER Diploma de Excelenţă din partea municipiului Timişoara, care i-a fost înmânată de primarul Nicolae Robu, atât pentru ”ceea ce înseamnă Ion Caramitru pentru teatrul şi cultura României, cât şi pentru promisiunile făcute, respectiv, că ediţia din anul 2021 a Galei UNITER se va desfăşura tot la Timişoara, şi că în acel an, al Capitalei Culturale Europene, o şedinţă a Parlamentului European al Culturii îşi va desfăşura lucrările aici, dar şi pentru că Timişoara se pregăteşte să fie gazda Festivalului Naţional de Teatru 2021”.

AGERPRES

Administrație

Trei parcuri noi în Timișoara. Ele vor fi amenajate în Kuncz, Blașcovici și Dâmbovița

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a conturat, în faza de concept, primele propuneri pentru cele trei parcuri din Kuncz, Blașcovici și Dâmbovița. Terenurile, în prezent degradate, vor fi transformate în zone pentru toate vârstele, cu spații pentru fitness, zone dedicate copiilor și tinerilor, pergole pentru picnic și parcuri pentru câini. În plus, pe strada Taborului și pe strada Paul Constantinescu vor fi amenajate iazuri artificiale, care vor completa spațiile verzi și zonele de recreere.

Parcul din cartierul Kuncz, de pe strada Zefirului, va pune accent pe activitățile pentru copii și tineri, prin amenajarea unor zone moderne de joacă și mișcare. Proiectul include trambuline, trasee de echilibru, echipamente de cățărare, hamace, leagăne și zone cu tartan. În același timp, vor fi amenajate zone pentru fitness în aer liber și o canisită, completate de arbori și plante ornamentale.

În Blașcovici, pe strada Taborului, noul parc va deveni un spațiu gândit pentru toate categoriile de vârstă, cu un loc de joacă, zonă de fitness, parc pentru câini și spații dedicate socializării și relaxării. Proiectul municipalității include un iaz artificial, pergole pentru picnic, hamace, mobilier urban modern și o poiană urbană destinată activităților recreative.

Parcul din cartierul Dâmbovița, de pe strada Paul Constantinescu, va include un iaz artificial, dar și spații pentru relaxare și activități în aer liber. Investiția Primăriei Timișoara prevede amenajarea unui parc pentru câini cu echipamente tip agility din lemn, locuri de joacă moderne, zone cu hamace și șezlonguri, pergole pentru picnic și jocuri de societate, precum și o poiană urbană multifuncțională pentru relaxare și activități recreative. Tot aici vor fi amenajate zone pentru sport și fitness în aer liber.

Parcurile vor fi dotate cu mobilier urban, iluminat modern, cișmele cu apă potabilă, sisteme de irigații și toalete publice automate.

Investiția municipalității este realizată la inițiativa timișorenilor, în cadrul programului de bugetare participativă, și se află în etapa de proiectare.

Citeste mai mult

Administrație

Sterilizare gratuită a animalelor de companie, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează, din 2 iunie, programul multianual de sterilizare gratuită a animalelor de companie, un demers prin care susține responsabilitatea față de animale și reduce riscul abandonului. Programul este extins în acest an prin includerea pisicilor și devine accesibil tuturor timișorenilor, după eliminarea criteriului privind venitul proprietarilor. Mai mult, pentru persoanele care nu pot transporta câinii sau pisicile la clinică, municipalitatea va asigura gratuit și transportul acestora.

Programul se desfășoară pe o perioadă de doi ani și are un buget total de 720.000 de lei, fără TVA. Prin această inițiativă, municipalitatea susține sterilizarea gratuită a cel puțin 30 de animale de companie pe lună. Programul acoperă intervenția chirurgicală, inclusiv medicamentele și tratamentul post-operator efectuat în cabinet.

Totodată, în cazul câinilor nemicrocipați, se va face și identificarea prin microcip și înregistrarea în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS), care este obligatorie prin lege. Serviciile includ, de asemenea, eliberarea carnetului de sănătate și, acolo unde proprietarul nu are posibilitatea logistică de a asigura transportul, preluarea gratuită a animalului de la domiciliu și returnarea acestuia după intervenție. Contractul de prestări servicii a fost atribuit societății S.C. VETOPTION S.R.L.

Pentru a beneficia de acest program gratuit, proprietarii de animale se pot înscrie prin următoarele metode:

1. Online: https://servicii.primariatm.ro/sterilizare-gratuita

  1. Fizic: la Serviciul Informare și Consiliere Cetățeni (Bdul C.D. Loga nr. 1, camera 12, ghișeul 1 sau 2).

După aprobarea solicitării, aceștia vor primi un bon de sterilizare și se vor programa în funcție de capacitatea cabinetului veterinar.

Primăria Municipiului Timișoara îi încurajează pe proprietarii de animale de rasă comună să folosească acest program gratuit și reamintește că sterilizarea câinilor de rasă comună și a metișilor nu este doar un gest de responsabilitate, ci și o obligație prevăzută de lege.

Citeste mai mult

Administrație

Școala înaintea spectacolului: decizia curajoasă a primarului Gabriel Drăgan pentru viitorul comunei Peciu Nou

Publicat

pe

Într-o perioadă în care multe administrații aleg popularitatea rapidă și cheltuielile de imagine, primarul comunei Peciu Nou, Gabriel Drăgan, vine cu o decizie rar întâlnită în administrația locală: investițiile în educație trebuie să fie mai importante decât divertismentul finanțat din bani publici.

Propunerea edilului, votată recent în ședința Consiliului Local, prevede redirecționarea sumei de 270.000 de lei, bani alocați inițial pentru evenimente culturale și rugi, către investiții în infrastructura școlară.

Mai exact, fondurile vor susține cofinanțarea noii clădiri a Școlii cu clasele 0 – VIII din Peciu Nou, un proiect realizat cu finanțare europeană prin ADR Vest.

Este o alegere administrativă matură și responsabilă. În locul unor cheltuieli de moment, administrația locală a ales să investească într-un obiectiv care poate schimba viitorul generațiilor următoare.

Gabriel Drăgan: „Mai întâi școala, apoi distracția”

Mesajul transmis de primarul Gabriel Drăgan este unul clar și puternic: dezvoltarea unei comunități începe prin educație.

„Ne vom concentra pe a crește valoarea pe termen lung și a scădea cheltuielile de consum, urmărind ca infrastructura școlară să fie înaintea divertismentului”, a transmis edilul.

Noua școală din Peciu Nou reprezintă una dintre cele mai importante investiții din comună, iar contribuția administrației locale la acest proiect se ridică la aproximativ 1 milion de euro. În același timp, comuna are în derulare proiecte finanțate prin PNRR în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, ceea ce pune o presiune uriașă pe bugetul local și pe necesarul de cofinanțare.

În aceste condiții, decizia de a prioritiza educația nu este doar una simbolică, ci și una profund pragmatică.

Ruga merge mai departe, dar cu implicarea comunității

Comuna Peciu Nou și satele aparținătoare, Sânmartinu Sârbesc și Diniaș, păstrează și tradițiile locale, iar rugile fac parte din identitatea comunității. Primarul a subliniat însă că aceste obiceiuri nu dispar, chiar dacă nu vor mai fi finanțate integral din bani publici. Din contră, administrația își dorește o revenire la spiritul autentic de altădată, când oamenii contribuiau împreună pentru organizarea sărbătorilor locale.

„Oamenii se pot mobiliza din casă în casă să strângă bani pentru rugă cum făceau pe vremuri. Obiceiurile rămân, mergem la biserică”, a explicat Gabriel Drăgan.
Primăria va continua să ofere gratuit căminele culturale și instalațiile de sonorizare, iar organizarea evenimentelor poate fi sprijinită și prin sponsorizări private.
Această abordare transmite un mesaj important: tradițiile adevărate nu depind exclusiv de bugetul public, ci de implicarea oamenilor și de spiritul comunității.

O administrație orientată spre dezvoltare și prosperitate

Într-o perioadă economică dificilă, în care multe localități se confruntă cu lipsa fondurilor, administrația din Peciu Nou pare să fi ales direcția investițiilor strategice și a dezvoltării pe termen lung.

Cu venituri estimate la aproximativ 5 milioane de lei în bugetul local, comuna trebuie să gestioneze atent fiecare cheltuială. În acest context, fondurile europene atrase reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru dezvoltarea localității.
Declarația primarului — „Decât notorietate, prefer să merg pe prosperitate” — rezumă perfect filosofia acestei decizii administrative.

Educația, cea mai bună investiție pentru viitor

Poate că unele decizii administrative nu aduc aplauze imediate, însă construiesc ceva mult mai valoros: viitorul unei comunități.

A investi într-o școală modernă înseamnă a investi în copii, în profesori, în condiții mai bune pentru educație și în șanse reale pentru generațiile următoare. Iar atunci când o administrație locală are curajul să pună educația înaintea spectacolului, transmite un exemplu de responsabilitate și viziune.

La Peciu Nou, mesajul este simplu și puternic: distracția poate aștepta, educația nu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite