Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Noi reguli pentru inspecția tehnică periodică a vehiculelor

Publicat

pe

Guvernul a aprobat modificarea și completarea cadrului general de organizare și funcționare a sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, astfel încât noile prevederi să țină cont de cele mai noi reglementări europene în domeniu.

O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului:

–        deficiențe minore – care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore;

–        deficiențe majore – susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante;

–        deficiențe periculoase – care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe va fi clasificat în categoria corespunzătoare deficienței mai grave. Dacă la același element inspectat se constată mai multe deficiențe, vehiculul poate fi încadrat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. După finalizarea inspecției tehnice periodice, persoana care prezintă vehiculul la inspecție este informată cu privire la orice deficiențe constatate și care necesită remediere.

De asemenea, primește certificat ITP conținând elementele standardizate aferente codurilor armonizate ale Uniunii Europene, iar vehiculului i se aplică un ecuson de inspecție tehnică periodică. În cazul în care la inspecția tehnică periodică se constată deficiențe majore sau periculoase, se consideră că inspecția nu a fost trecută și va fi necesară o nouă inspecție a vehiculului în cel mult 30 de zile de la inspecția inițială.

De menționat că la reînmatricularea unui vehicul deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, certificatul de inspecție tehnică periodică trebuie să fie încă valabil din punctul de vedere al frecvenței inspecțiilor tehnice periodice, în conformitate cu legislația în vigoare în România.

Cerințele specifice pentru funcționarea sistemului ITP, precum și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice se stabilesc prin ordin al ministrului Transporturilor.

Pe lângă aceste schimbări, actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene, iar Regia Autonomă ”Registrul Auto Român” este desemnată ca autoritate competentă responsabilă de administrarea sistemului național de inspecții tehnice periodice și ca organism de supraveghere a stațiilor de inspecție tehnică. Totodată, lista faptelor considerate contravenții a fost extinsă, cuantumul amenzilor aplicate fiind între 1.000 și 5.000 de lei. Astfel, pe lângă faptele penalizate conform reglementărilor actuale, se vor  considera contravenții efectuarea ITP în stații care nu dețin autorizare pentru categoria în care se încadrează vehiculul inspectat, nerespectarea metodologiei, a procedurilor ori a fluxului tehnologic comunicat de R.A.R. cu ocazia autorizării, atestarea ca bun de circulație a unui vehicul care nu a fost prezentat în stația de inspecție tehnică, precum și efectuarea ITP la vehiculele care prezintă modificări ale caracteristicilor din cartea de identitate a vehiculului fără ca modificările să fi fost înscrise în documentele respective.

 

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Administrație

CAMPANIE de plantări, la Timișoara: 2.500 de arbori, arbuști și plante perene sădiți în oraș

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a dat startul campaniei de plantări din această toamnă. Orașul nostru va deveni mai verde cu peste 2.500 de arbori, completați de amenajări cu arbuști și plante perene. Campania are următoarele linii de acțiune: completarea aliniamentelor stradale pe marile bulevarde, înlocuirea arborilor bolnavi, amenajarea spațiilor verzi din noile parcări de cartier și completarea lucrărilor din cadrul programului de curățenie generală.

„Ne concentrăm pe două direcții principale în această toamnă. Unu la mână, finalizăm amenajările în zonele unde am avut lucrări de infrastructură și de curățenie, mai ales în cartiere. Plus, continuăm munca din anii trecuți de a înverzi orașul și de a reînnoi fondul de arbori din parcuri, pentru a păstra și îmbogăți zestrea verde a Timișoarei. Este ambiția noastră ca Timișoara să fie un oraș verde, cu mai multe spații verzi de calitate, unde fiecare timișorean să simtă că natura face parte din viața urbană”, spune primarul Dominic Fritz.

Primăria Timișoara va planta în această campanie peste 2.500 de arbori din specii autohtone, rezistente și adaptate la condițiile urbane: tei, stejar, arțar, frasin, carpen, castan, ulm, arin. Arborii vor avea o înălțime de până la 5 metri și circumferința cuprinsă între 14 și 16 cm. Intervențiile vor fi împărțite în următoarele categorii:

Aliniamente stradale verzi și reziliente

Municipalitatea va completa cu arbori, arbuști și plante perene aliniamentele bulevardelor unde a realizat recent lucrări majore de reparații. Echipele contractate de Primărie vor începe plantările pe Bulevardul Rebreanu, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Regele Carol I, Strada Divizia 9 Cavalerie. Noile amenajări sunt concepute să producă umbră pentru pietoni, să reducă efectul de insulă de căldură și să fie rezistente la poluare, trafic și perioade prelungite de secetă.

Replantări în parcurile orașului

Primăria Timișoara va înlocui arborii defrișați în ultimele luni în mai multe parcuri, precum Parcul Regina Maria, Parcul Copiilor sau Parcul Justiției. Aceștia au fost îndepărtați din motive de siguranță pentru trecători, fiind afectați de boli. Arborii noi vor fi din aceeași specie, pentru a păstra identitatea peisagistică a acestor zone verzi.

Amenajări în noile parcări de cartier

Pe parcursul acestui an, municipalitatea a transformat vechi garaje în parcări moderne în cartierele Lipovei, Aradului și Șagului. În cadrul acestei campanii de plantări, spațiile vor fi amenajate și din punct de vedere peisager, pentru a oferi zonei un aspect plăcut, umbră mașinilor parcate și zone verzi de calitate pentru locuitori.

Completarea programului de curățenie

Ultima categorie din campania de toamnă vizează completarea intervențiilor din programul de curățenie generală din cartiere. După lucrările de igienizare, toaletare a arborilor și eliminare a gardurilor improvizate realizate pe parcursul anului, urmează plantarea de arbori și arbuști pentru a reda acestor spații un aspect îngrijit și sigur. Zonele vizate includ Circumvalațiunii, Calea Șagului, Calea Martirilor, Tipografilor și Odobescu.

Foto: Primăria Municipiului Timișoara

Citeste mai mult

Administrație

Primul parc fotovoltaic din Timișoara se va construi pe 20 de hectare în zona Freidorf

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și ministra Mediului, Diana Buzoianu, au semnat contractul de finanțare pentru realizarea primului parc fotovoltaic al orașului.

Valoarea totală a investiției este de 32.228.089 lei (TVA inclus), finanțarea fiind obținută prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei.

„Parcul fotovoltaic va aduce beneficii directe pentru oraș: costuri mai mici, emisii reduse și o infrastructură mai sustenabilă. Este doar unul dintre proiectele prin care transformăm Timișoara într-un oraș verde și inteligent, capabil să își producă, din surse regenerabile, o parte semnificativă din energia pe care o consumă”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În perioada următoare, municipalitatea va iniția procedurile pentru lansarea achiziției de servicii de proiectare și execuție a lucrărilor. Noul parc fotovoltaic va avea o capacitate de 5,6 MW și va produce anual, în medie, aproape 7.800 MWh de energie verde. Panourile solare vor fi instalate pe un teren de circa 20 de hectare, situat în apropierea stației de epurare din Freidorf. Energia generată va acoperi aproximativ două treimi din consumul necesar pentru iluminatul public din Timișoara, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor lunare, în prezent estimate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă economiile financiare, proiectul Primăriei Timișoara va contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 4.800 echivalent tone de CO₂ anual.

Investiția se înscrie într-un plan mai amplu al administrației locale de tranziție către surse de energie regenerabilă și reducere a poluării. Printre alte proiecte în derulare se numără și parteneriatul strategic cu OMV Petrom, care vizează utilizarea energiei geotermale pentru sistemul de încălzire al orașului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite