Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Aeroportul Timişoara va asigura legătură aeriană zilnică cu Frankfurt-am-Main

Publicat

pe

Unul dintre cele mai importante obiective ale administraţiei Aeroportului „Traian Vuia” Timişoara a fost asigurarea unei legături care să ofere cetăţenilor din zona de vest a ţării posibilitatea de a călătorii rapid, eficient şi în siguranţă, nu doar în principalele regiuni şi capitale europene ci şi la /de la diferite destinaţii de pe celelalte continente.

Solicitările receptate de către administraţia Aeroportului Timişoara de la cetăţenii din regiunea de vest a României precum şi de la cei cu reşedinţa în întreagă lume dar cu interese în regiunea noastră, au determinat administraţia aeroportului să identifice companii „full-service carrier” care au bazele de operare pe aeroporturi cu facilităţi de transfer pentru zboruri intercontinentale.

Dintre cele câteva opţiuni şi datorită unei conjuncturi comerciale favorabile pentru Aeroportul Timişoara pe piaţă de profil, opţiunea Lufthansa este cea câştigătoare.

Începând cu data de 29 octombrie 2017, compania aeriană Lufthansa va deschide o cursă regulată cu frecvenţă zilnică, pe o nouă rută: Timişoara – Frankfurt-am-Main şi retur, operată cu aeronava de tip Embraer 190.

Aeroportul Frankfurt-am-Main, cu peste 60 de milioane de pasageri înregistraţi în anul 2016, este nu doar aeroportul numărul 1 al Germaniei şi principala baza operare a companiei Lufthansa ci este, la nivel mondial, aeroportul legat direct cu cele mai multe destinaţii internaţionale.

Aşadar, legătura directă şi zilnică dintre Timişoara şi Frankfurt este una extrem de importantă mai ales datorită numărului mare de destinaţii oferite prin unul dintre cele mai importante hub-uri aeroportuare mondiale. Strict pentru regiunea de captare a oraşului Frankfurt-am-Main, rămâne de interes şi destinaţia operată cu zboruri low-cost pe aeroportul Frankfurt-Hahn.

Frankfurt-am-Main Internaţional Airport conduce detaşat în topul mondial, cu un număr de aproximativ 300 de destinaţii curente deservite prin curse regulate şi, în mod evident, nu se pot enumera toate destinaţiile disponibile, asigurate prin această conexiune.

Trebuie totuşi menţionate câteva dintre cele mai importante avantaje pe care le oferă nodul aerian Frankfurt-am-Main, de care, din 29 octombrie 2017 este legată şi regiunea de vest a României prin Aeroportul Timişoara:

– O conectivitate mult îmbunătăţită pentru mediul de afaceri corporatist, cu destinaţii de pe 5 continente.

– Asigurarea unei legături rapide pentru călătorii în scop personal, având în vedere şi răspândirea în întreagă lume a cetăţenilor originari din România.

– Conectivitate mai facilă, prin curse regulate, a cetăţenilor din regiunea de vest a României către destinaţii exotice de vacanţă din Maldive, Republica Dominicană, Jamaica, Barbados, Trinidad and Tobago, Kilimanjaro, Seychelles, Mauritius etc.

Cele mai interesante destinaţii disponibile, operate în regim de curse regulate din Timişoara, prin Frankfurt (din cele aproximativ 300 existente) sunt: Saint Petersburg, Moscova, Dubai, Doha, Teheran, Riyadh, Abu Dhabi, Cape Town, Johannesburg, Cairo, Marrakesh, Addis Ababa, Nairobi, Bangkok, Seoul, Taipei, Hanoi, Singapore, Hong Kong, Tokio, Osaka, Beijing, Shanghai, Shenzhen, New Delhi, Mumbai, Montreal, Toronto, Calgary, Vancouver, Seattle, Detroit, Chicago, Boston, New York, Washington, Los Angeles, San Francisco, Atlanta, Orlando, Miami, Las Vegas, Dallas, Houston, Havana, Panama, Rio de Janeiro, Sao Paolo, Buenos Aires, Bogota etc.

Durata zborului între Timişoara şi Frankfurt este de aproximativ două ore, iar timpul de transfer mediu este de încă două ore. Informaţii suplimentare referitoare la ruta Timişoara – Frankfurt pot fi găsite la agenţiile de turism sau pe site-ul Lufthansa.

 

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Vinerea Mare. Punerea în mormânt a Mântuitorului

Publicat

pe

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.

În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În acestă zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt, potrivit crestinortodox.ro.

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu plouă, nu va rodi. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi scrie crestinortodox.ro.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi sfântă:

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.

Rugăciuni puternice care se rostesc în Vinerea Mare

Citeste mai mult

Spiritualitate

Joia Mare – ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus Hristos

Publicat

pe

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Joia Mare este cunoscută, mai ales în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouale.

Joi este ziua în care gospodinele trebuie să vopseasca ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul care vor fi duse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneşe se spunea că vine Joimăriţa să vadă ce-au lucrat, iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari şi dădea foc cânepii netoarse. La fel, copiii, unşi pe faţă cu negreală, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat şi să primească ouă pentru încondeiat de Paşte.

În Sudul ţării, fetele fac câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le când dorinţa s-a împlinit. Acesta aţă şi-o pun sub pernă seară, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.

În Vestul ţării, o familie care prepară pâinea pentru Paşte, pentru biserică, o aduce acum cu vase noi, cu lumânări şi vin, pentru a rămâne până la Paşti. Din Joia Mare până în ziua de Paşti se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă.

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi – acum se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare.

Joia Mare este cunoscută, mai ales în cultură populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouăle – se spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică tot anul. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoarec, cu flori de tei, iar luciul li se dădea ştergându-le, după ce au fiert, cu slănină sau cu untură.

Spiritualitatea românească păstrează câteva legende referitoare la înroşirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că, întâlnindu-se cu fariseii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat, iar ei au răspuns că Hristos va învia atunci când se vor înrosi ouăle din coşul ei, iar ouăle s-au făcut roşii. Se mai spune că, după Înviere, fariseii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena, iar pietrele s-au transformat în ouă roşii.

Citeste mai mult

Spiritualitate

PROGRAMUL slujbelor la Catedrala mitropolitană din Timișoara, în Săptămâna Mare și în Săptămâna Luminată

Publicat

pe

LUNI, 14 aprilie 2025

– ora   8,00 Ceasurile și Obednița urmate de Sfânta Liturghie a darurilor înainte sfințite

– ora 18,00 Denie

MARȚI, 15 aprilie

– ora   8,00  Ceasurile și Obednița urmate de Sfânta Liturghie a darurilor înainte sfințite

– ora 18,00 Denie

MIERCURI, 16 aprilie

– ora   8,00 Ceasurile și Obednița urmate de Sfânta Liturghie a darurilor înainte sfințite

– ora 18,00 Denie

JOI, 17 aprilie 2025

– ora   7,00 Ceasurile și Obednița urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare

– ora 18,00 Denia celor 12 Evanghelii

VINERI, 18 aprilie

– ora   8,00 Ceasurile împărătești

– ora 15,30  Punerea în mormânt a Domnului

– ora 19,00 Denia Prohodului Domnului

SÂMBĂTĂ, 19 aprilie

– ora   7,30  Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile Cel Mare

– ora 24,00 Slujba Învierii Domnului

DUMINICĂ, 20 aprilie 2025 –  (Duminica Învierii) 

– ora 9,30 Sfânta Litughie arhierească

– ora  18,00  A doua Înviere a Domnului urmată de concertul corului Catedralei  Mitropolitane

Luni (a doua zi de Paști) – 21 aprilie

ora 8:30 Utrenia

ora 10:00  Sfânta Liturghie

ora 18:00 Vecernia

Marţi (a treia zi de Paști)

ora 8:30 Utrenia

ora 10:00  Sfânta Liturghie

ora 18:00 Vecernia

Miercuri – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

ora 8:30 Sfânta Liturghie

ora 10:00 Sfânta Liturghie

ora 18:00 Vecernia

Joi
ora 7:30 Sfânta Liturghie

ora 18:00 Vecernia

Vineri (Izvorul Tămăduirii) – 25 aprilie

ora 08:00 Utrenia

ora 10:00  Sfânta Liturghie – (la final se va sfinți Aghiazma mică și se va distribui la locurile obișnuite)

ora 18:00 Vecernia

Sâmbătă 
ora 7:30 Sfânta Liturghie

ora 18:00 Vecernia  + Litie

Duminică – 27 aprilie

ora 08:00 Utrenia

ora 10:00  Sfânta Liturghie

ora 18:00  Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite