Conform prognozelor meteorologice pentru următoarea perioadă, luna aceasta, dar și în august, temperaturile ar urma să depăşească 350C la umbră şi 60-700C la soare, situație asemănătoare de altfel cu cea din anii anteriori.

Temperaturile ridicate constituie factori agresivi asupra sănătăţii, extrem de nocivi, ce pot deregla echilibrul organismului.

Dacă o persoană, indiferent de vârstă, este expusă pe durată prelungită la razele fierbinţi ale soarelui, mai ales între orele 10:00 și 16:00, fără protecţie solară în zona capului și îmbrăcăminte corespunzătoare, starea de sănătate se va altera progresiv, instalându-se insolaţia. Aceasta este o afecţiune acută, cauzată tocmai de expunerea prelungită la soare, mai ales la orele puternic însorite ale amiezii.

Insolația se manifestă, la multe persoane, prin stări de ameţeală, frisoane, dureri de cap, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, oboseală generală, palpitaţii, tahicardie, greaţă, vomă, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, deshidratare accentuată, congestia feţei, arsuri dermatice şi chiar leşin canicular cu pierderea cunoştinţei. Insolaţia este cea mai severă formă de funcţionare defectuoasă a sistemului de termoreglare a organismului care duce la o intensificare a transpiraţiei şi respiraţiei cutanate, cu pierdere excesivă de lichide, încălzire rapidă a corpului la 39-400C şi încetarea transpiraţiei.

Instalarea insolaţiei are loc şi în cazul activităţii fizice desfăşurate într-un mediu foarte cald, la munca câmpului sau în călătoriile lungi pe drumurile de ţară, când se poate produce un edem cerebral prin acumularea de lichide la nivelul scoarţei cerebrale.

Simptomele insolaţiei se manifestă diferit de la un individ la altul, cu reacţii direct proporţionale cu durata expunerii directe la razele arzătoare ale soarelui. Pe fondul unor dureri musculare survine o sete puternică, cu gură uscată, oboseală generală, dificultate în respiraţie, palpitaţii cu puls cardiac accelerat până la 130 de bătăi pe minut (tahicardie), tensiune arterială scăzută, tulburări de vedere şi de echilibru, anxietate şi fotofobie.

Măsuri de prevenire a insolaţiei

În zilele caniculare se va evita expunerea îndelungată la soare, între orele de maximă căldură de la amiază, respectiv în intervalul orar 11:00-17:00, când soarele trimite cele mai nocive raze. De aceea, activitatea din exterior care solicită eforturi fizice, atât în câmp, cât şi în construcţii, va trebui să se facă numai dimineaţa devreme şi la sfârşitul zilei.

Dacă acest lucru nu este posibil, se va purta o vestimentaţie lejeră, subţire şi largă, de preferat din bumbac pentru a permite evaporarea transpiraţiei, iar capul va fi protejat cu pălărie de culoare deschisă care reflectă razele solare. Ochii vor fi protejaţi cu ochelari de soare, care au capacitatea de a filtra o mare parte din radiaţiile ultraviolete.
Bolnavii cardiaci nu vor depune eforturi fizice mari sub razele directe ale soarelui şi vor evita, în mod obligatoriu, toate tipurile de băuturi alcoolice.

La plajă, expunerea la soare trebuie să se facă progresiv astfel ca pielea să aibă timpul necesar să producă melanina, acel pigment cu rol protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi duşi la plajă, iar cei mai mărişori nu vor fi lăsaţi să se joace mai mult de 40 de minute sub razele directe ale soarelui fără a avea capul acoperit.

Hiperpigmentarea pielii poate fi prevenită prin aplicarea de creme cu factor ridicat de protecţie faţă de razele solare. Femeile îşi vor proteja tenul cu creme corespunzătoare, aplicate în doze optime pentru a păstra prospeţimea pielii. Fiecare persoană va purta la drum sau la lucru sticla cu apă pentru a-şi asigura hidratarea necesară organismului.

Primul ajutor

Pacientul cu simptome caracteristice de insolaţie va fi trecut la umbră sau într-un spaţiu răcoros (încăpere cu aer condiţionat sau ventilator), pentru a fi evitate razele directe ale soarelui. Aici va fi dezbrăcat pentru ca pielea să intre cât mai mult în contact cu aerul.

Corpul va fi aşezat în poziţie culcată, cu capul şi picioarele uşor ridicate, deoarece pot să apară ameţeli din cauza vasodilataţiei periferice şi cutanate. Tot corpul pacientului trebuie răcorit cu apă rece, de preferat prin pulverizare sau cu ajutorul unui burete sau prosop umed, aplicat la nivelul capului, pe frunte, tâmple şi ceafă, precum şi pe piept pentru a reduce edemul cerebral şi pentru a scădea temperatura corpului. Dacă există condiţii, pacientul va fi înfăşurat într-un cearşaf umed. În plus, zona arsă va fi ţinută sub jet de apă rece timp de 10-15 minute pentru a preveni apariţia băşicilor. Concomitent se pot aplica şi pungi de gheaţă pe abdomen, gât şi axile, dar nu direct pe piele, ci sub o pânză groasă.

Mâinile şi picioarele vor fi frecţionate energic cu apă fără alcool.

Pacientul, conştient şi capabil să înghită, trebuie să bea 2-3 litri de apă minerală, sucuri naturale, supe de legume şi ceaiuri pentru a înlocui fluidele şi mineralele pierdute prin transpiraţie. Se consideră că s-au consumat suficiente lichide dacă pacientul urinează la fiecare 2-4 ore şi dacă urina are culoarea normală. Deşi pacientul se simte bine după câteva ore, rehidratarea completă pe cale orală se realizează abia după 36 de ore.

Copiii cu insolaţie vor trebui să bea lichide chiar dacă nu solicită.

Regimul alimentar la persoane cu insolaţie

Se recomandă consumul de alimente uşoare, care se digeră bine, precum şi o cură de fructe şi legume proaspete, cu conţinut bogat în apă şi o cantitate echilibrată de săruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazăre, salate). Varza, luată sub formă crudă (în aperitive şi salate), sucuri sau fiartă, este benefică datorită abun¬denței de sulf (100 mg%), arsenic, calciu, fosfor, iod şi cupru, cu efecte remineralizante şi revigorante.

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina