Mâncatul emoţional nu reflectă o nevoie de nutrienţi a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului pentru că el cu asta se hrăneşte, spune Mihaela Bilic, medic nutriţionist, voluntar în cadrul proiectului ”Zâmbete pentru mame şi copii” al Fundaţiei Policlinici Sociale Regina Maria.

Ea arată că pofta de dulce sau chiar de paste făinoase este „o chestiune care mai degrabă ţine de o nevoie de calmare a capului”.

*** Diferenţa între mâncatul de foame, ca necesitate a organismului, şi mâncatul emoţional

„Mâncatul de foame se traduce prin senzaţii fizice, corpul simte şi atunci avem fie la nivelul stomacului sau al tubului digestiv uşor gol sau crampe, ulterior, dacă senzaţia de foame creşte, slăbiciune, o lipsă puterii de concentrare. Pe măsură ce foamea avansează ajungem la nervozitate, iritabilitate. În schimb, mâncatul emoţional nu reflectă o nevoie de nutrienţi a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului. El cu glucoză funcţionează dar, în acelaşi timp, îl şi anesteziasă, îi dă stare de bine. Mâncatul emoţional ne îndeamnă spre dulce sau spre produse făinoase – pâine, pizza, paste -, pentru că ele conţin glucoză. Este o chestiune care mai degrabă ţine de nevoia de calmare a capului. Trebuie să învăţăm să facem diferenţă între mâncatul de foame şi cel emoţional. Corpul nu ştie să ceară, în schimb, mintea noastră, care niciodată nu simte, are întotdeauna foarte multe idei şi este insaţiabilă. Ea nu este niciodată sătulă, poate mânca oricât, tocmai pentru că nu simte. Deci, putem mânca chiar dacă suntem sătui, din simplul fapt că respectivul produs ne dă o stare de bine. Zahărul este, de obicei, principalul element care trădează mâncatul emoţional. Corpul nu ştie să ceară zahăr, cel mult cere pâine, dar zahăr cere capul”, explică dr. Mihaela Bilic.

*** Ciorba, cel mai dietetic aliment; nu există alimente nesănătoase

”Mâncarea tradiţională îngraşă dacă gătim după metode tradiţionale: cu foarte multă grăsime, cu multă prăjeală, ulei. Altfel, ciorba este cel mai dietetic şi echilibrat aliment, tocăniţa, pentru că are sos, înseamnă legumele şi carnea puse laolaltă, gătit tot în mediul umed, ceea ce face ca produsul să fie uşor de digerat. Singurul lucru de care trebuie să ţinem cont este uleiul. Să fim foarte zgârciţi cu sticla de ulei. Într-o lingură de ulei avem 100 de calorii şi atunci toată porţia de tocăniţă nu are 100 de calorii, cât are o lingură de ulei”, spune dr. Bilic.

Medicul susţine că nu există alimente nesănătoase, ci mult prea concentrate în grăsimi, zahăr, calorii, prea mult procesate, deshidratate.

„Acelea sunt, mai degrabă, un fel de concentrat de alimente şi atunci ele trebuie mâncate rar şi cu foarte multă grijă la cantitate. Nu este nici un aliment nesănătos prin definiţie. Tot ce este comestibil face bine organismului. În prezent, nesănătos se referă la potenţialul lui de a îngrăşa şi atunci toate aceste produse mult industrializate, datorită concentraţiei mari de zahăr sau de grăsimi trebuie mâncate în cantitate mică şi rar”, punctează ea.

*** Sfaturi pentru educarea copiilor – să nu înlocuim apa cu sucurile; fructele nu se consumă în exces

„Instictiv, noi alegem tot ce este bogat în zahăr şi grăsime, pentru că natura ştie că din zahăr şi grăsime creştem. Dacă am fi crescut din legume ne-ar fi dat instinctul să fim atraşi de legume spontan, ceea ce nu se întâmplă. Legumele au 90% apă, deci nu avem cum să creştem din legume. Un copil trebuie învăţat că produsele bogate în zahăr şi cele bogate în grăsime sunt un fel de alimente superconcentrate. Împreună cu el stabilim cât de des sau în ce ocazii se vor consuma. Dacă un copil mănâncă chips-uri şi bea suc o dată la o săptămână, la două săptămâni, nu se întâmplă nimic. Important este să nu transformăm acest lucru într-un obicei, să nu existe în casă la liber. Să nu înlocuim apa cu sucurile. Adulţii se apucă să mănânce fructe, chiar dacă nu le plac, pe principiul ”trebuie să mâncăm fructe în fiecare zi”. Fructele nu sunt alimente de bază, legumele da”, arată medicul.

*** Obezitatea, cauzată de consumul în cantitate mare al alimentelor şi sedentarism

„Suntem din ce în ce mai graşi pentru că, probabil, suntem din ce în ce mai bine hrăniţi. Noi, când vedem mâncare, o vrem. Aşa ne-a făcut natura. Nu avem instincte care să ne depărteze de mâncare. Putem mânca oricum, oricât, orice – este o chestiune de supravieţuire. Şi atunci, această abundenţă ne este de fapt duşmanul, plus sedentarismul. Activitatea fizică s-a mutat în virtual. Nu putem să ne abţinem şi ne mişcăm din ce în ce mai puţin”, mai arată Mihaela Bilic.

*** Un copil nu trebuie să mănânce dietetic; tradiţionalul orez cu lapte, mai sănătos decât cerealele

”În nici un caz, un copil nu trebuie să mănânce dietetic, pentru că el are nevoie de grăsimi atâta timp cât este în creştere. Mâncatul dietetic este un mâncat nesănătos. Grăsimea este substratul esenţial pentru creştere, iar un copil mai degrabă trebuie să mănânce gras. Un copil are nevoie de grăsime de calitate. Obligatoriu, copiii trebuie să mănânce unt, să bea laptele integral. Nu întâmplător copiii preferă cartofii prăjiţi. Avem nevoie de grăsime pentru a creşte, tot ce înseamnă sistem nervos la copilului se dezvoltă pe baza grăsimii, deci este o chestiune de bună creştere. Nu trebuie să mănânce dietetic sub nicio formă, trebuie învăţat să aibă şi legume în farfurie”, adaugă Mihaela Bilic.

Despre grăsimea de palmier, întâlnită pe majoritatea etichetelor produselor aflate pe rafturile supermarketurilor, Mihaela Bilic spune că nu este în niciun caz mai sănătoasă decât cea de porc, de exemplu.

„Grăsimea de palmier este vegetală saturată. Ea arată ca o slănină. Nici cea de cocos nici cea de palmier. Un criteriu, nu cresc în România, genele noastre nu sunt obişnuite, nu o recunosc ca atare. Apoi, nu are nici un beneficiu pentru sănătate. Avem nevoie de grăsime din surse cât mai variate – unt, ulei, smântână, alune, nuci, migdale. A consuma grăsime de palmier sau de cocos, pentru copiii din România este un non sens. În niciun caz nu trebuie să înlocuim grăsimea noastră clasică”, a spus medicul.

În ceea ce priveşte dulciurile, dr Bilic susţine că tradiţionalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele pe care le consideră ”un marketing”.

”Dulciurile făcute în casă nu fac niciun rău dacă nu sunt consumate în exces, iar tradiţionalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. Sunt adepta şi promovez gătitul în casă. Dar, să nu ne facem un obicei. O dată pe săptămână este mai mult decât echilibrat. Cerealele au fost inventate de americani când şi-au dat seama că trebuie să hrănească o naţie întreagă cu ceva ieftin. Atunci le-au expandat, au băgat în ele zahăr şi au devenit obligatorii la micul dejun. Nu au nici un avantaj. Pentru un copil, mai degrabă aş pune o felie de pâine cu unt şi gem, care în final ca număr de calorii face tot cât cerealele. Altfel, cerealele sunt un marketing. Trebuie să ne întoarcem la simplitate”, spune Mihaela Bilic.

*** Hrană sănătoasă cu venituri reduse; gătitul în casă mai ieftin, dar reprezintă o investiţie de timp

„Există ingrediente de bază şi produse deja industrializate, ambalate, gata pregătite. Mezelurile au înlocuit mâncarea gătită pe motiv că e mai comod, mai gustos. Ar trebui mâncate rar, puţin, dar ne trezim că mâncăm în fiecare zi. O bucată de carne o poţi transforma în ce vrei. Toată mâncarea gătită în casă este ieftină. Este scump să cumpărăm produse ambalate şi, culmea, în ele nici măcar nu avem calitatea pe care o putem obţine acasă. Dacă facem o tavă banală de chec din făină, ouă şi cacao cu siguranţă este mai ieftin decât orice produs ambalat. Şi are şi mai puţină grăsime şi mai puţin zahăr.

Gătitul în casă este mai ieftin, dar este o investiţie de timp în siguranţa noastră alimentară. Nutriţioniştii dau vina pe carne că ne pune în pericol sănătatea. Nu, ea nu ne pune în pericol sănătatea. Orice exces ne pune în pericol sănătatea. Mâncăm prea des carne pentru că este ieftină, avem acces la ea. Mâncăm fast food – e prea multă cantitate. Oamenii cu venituri reduse şi cei care locuiesc în afara oraşelor poate că sunt mai protejaţi de acest supra consum. Am uitat să bem apă, lapte. Lucrurile simple, rudimentare nu costă atât de mult. Însă, avem o problemă de mărimea porţiilor. Am fost obişnuiţi să trăim cu puţin, se vede treaba că nu ştim să trăim cu mult”, mai spune medicul nutriţionist.

Dr. Bilic atrage atenţia că una din cauzele obezităţii este ”mâncatul la liber”.

”Ar trebui să învăţăm să mâncăm produse calitative în cantitate mai mică, să cumpărăm cu acelaşi buget mai puţin, dar de calitate. Să învăţăm care este porţia corectă, să ne săturăm cu o porţie de mărimea palmelor. Dacă mâncăm mult stomacul va cere, e un muşchi şi se întinde în funcţie de cum îl antrenăm. Problema cantităţii e una de bază a românilor. Noi punem accent pe mult, pe cantitate. Aici trebuie o educare, să ne disciplinăm stomacul. Mâncatul mult nu poate să ne aducă decât kilograme în plus. Suntem condamnaţi la obezitate dacă mâncăm la liber”, a explicat medicul.

*** Produsele bio, un curent care ar trebui redenumit

”Cred că produsele bio, prezente din ce în ce mai mult în magazine, sunt mai degrabă un curent. Este foarte mult marketing şi, din păcate, este un curent care nu are cum să fie oprit, însă trebuie înţeles conceptul. Din păcate, din cauza marketingului produsele bio costă foarte mult. Se pierde din vedere dacă ele ascund tot o producţie intensivă sau sunt făcute în ritmul naturii. Ar trebui redenumit acest curent, pentru că bio înseamnă o metodă care protejează pământul, resursele, poluarea. Din punct de vedere al nutrienţilor, diferenţele, cel puţin la macronutrienţi – proteine, glucide, lipide – nu sunt foarte mari. (…) Chiar dacă aceste culturi sunt făcute din respect pentru mediu, dacă cultura e intensivă nu avem un avantaj real”, susţine medicul.

AGERPRES